BusinessMagazin

Tag: speranta de viata

  • Impactul banilor: O stare materială bună poate prelungi speranţa de viaţă sănătoasă cu nouă ani

    O stare materială bună poate prelungi speranţa de viaţă sănătoasă, fără boli şi dizabilităţi, cu nouă ani, potrivit rezultatelor unui studiu realizat pe parcursul unui deceniu în Marea Britanie şi SUA, informează The Guardian.

    Studiul s-a desfăşurat pe parcursul unui deceniu, în Marea Britanie şi SUA, şi a avut în vedere factorii sociali şi economici care duc la deteriorarea stării de sănătate a oamenilor, pe măsură ce înaintează în vârstă.

    “Am descoperit că inegalităţile socio-economice influenţează speranţa de viaţă sănătoasă şi sunt similare în cazul tuturor tranşelor de vârstă în Marea Britanie şi SUA, dar cel mai mare avantaj socio-economic a fost starea materială bună”, a spus Paola Zaninotto, profesor de epidemiologie şi îngrijirea sănătăţii la Colegiul Universitar din Londra, care a coordonat studiul.

    La studiu, publicat în Journal of Gerontology, au participat 10.754 de adulţi din Marea Britanie şi 14.803 adulţi din SUA, cu vârsta peste 50 de ani.

    Studiul a arătat că speranţa de viaţă este un indicator util al stării de sănătate. Însă calitatea vieţii pe măsură ce se înaintează în vârstă este crucială în determinarea stării de sănătate.

    Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea speranţei de viaţă are implicaţii în ceea ce priveşte cheltuielile de sănătate publică, îngrijirea acordată persoanelor în vârstă, iar rezultatele studiului sugerează că ambele ţări trebuie să facă mai multe eforturi în reducerea inegalităţilor în acest domeniu, spune Zaninotto.

    Participanţii la studiu au fost împărţiţi în funcţie de veniturile pe gospodărie, iar comparaţiile au fost făcute între grupurile cele mai bogate şi cele mai sărace.

    Studiul a arătat că, după vârsta de 50 de ani, persoanele cu veniturile cele mai ridicate au trăit, în medie, alţi 31 de ani având o stare a sănătăţii bună, comparativ cu 22-23 de ani în cazul grupului participanţilor cu cele mai mici câştiguri.

    În cazul femeilor, diferenţa a fost de 33 de ani “sănătoşi”, comparativ cu 24 de ani pentru grupul cu veniturile cele mai modeste.

    În Marea Britanie, persoanele cu vârste peste 65 de ani se bucură de o creştere a speranţei de viaţă, potrivit statisticilor recente. Din 2009, media de viaţă a crescut cu 31,5 săptămâni, iar cea de viaţă sănătoasă, cu 33,5 săptămâni.

    Însă, potrivit specialiştilor, copiii născuţi în prezent vor petrece cel mai probabil o mare parte din viaţă având o stare de sănătate mai proastă decât bunicii lor.

  • Impactul banilor: O stare materială bună poate prelungi speranţa de viaţă sănătoasă cu nouă ani

    O stare materială bună poate prelungi speranţa de viaţă sănătoasă, fără boli şi dizabilităţi, cu nouă ani, potrivit rezultatelor unui studiu realizat pe parcursul unui deceniu în Marea Britanie şi SUA, informează The Guardian.

    Studiul s-a desfăşurat pe parcursul unui deceniu, în Marea Britanie şi SUA, şi a avut în vedere factorii sociali şi economici care duc la deteriorarea stării de sănătate a oamenilor, pe măsură ce înaintează în vârstă.

    “Am descoperit că inegalităţile socio-economice influenţează speranţa de viaţă sănătoasă şi sunt similare în cazul tuturor tranşelor de vârstă în Marea Britanie şi SUA, dar cel mai mare avantaj socio-economic a fost starea materială bună”, a spus Paola Zaninotto, profesor de epidemiologie şi îngrijirea sănătăţii la Colegiul Universitar din Londra, care a coordonat studiul.

    La studiu, publicat în Journal of Gerontology, au participat 10.754 de adulţi din Marea Britanie şi 14.803 adulţi din SUA, cu vârsta peste 50 de ani.

    Studiul a arătat că speranţa de viaţă este un indicator util al stării de sănătate. Însă calitatea vieţii pe măsură ce se înaintează în vârstă este crucială în determinarea stării de sănătate.

    Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea speranţei de viaţă are implicaţii în ceea ce priveşte cheltuielile de sănătate publică, îngrijirea acordată persoanelor în vârstă, iar rezultatele studiului sugerează că ambele ţări trebuie să facă mai multe eforturi în reducerea inegalităţilor în acest domeniu, spune Zaninotto.

    Participanţii la studiu au fost împărţiţi în funcţie de veniturile pe gospodărie, iar comparaţiile au fost făcute între grupurile cele mai bogate şi cele mai sărace.

    Studiul a arătat că, după vârsta de 50 de ani, persoanele cu veniturile cele mai ridicate au trăit, în medie, alţi 31 de ani având o stare a sănătăţii bună, comparativ cu 22-23 de ani în cazul grupului participanţilor cu cele mai mici câştiguri.

    În cazul femeilor, diferenţa a fost de 33 de ani “sănătoşi”, comparativ cu 24 de ani pentru grupul cu veniturile cele mai modeste.

    În Marea Britanie, persoanele cu vârste peste 65 de ani se bucură de o creştere a speranţei de viaţă, potrivit statisticilor recente. Din 2009, media de viaţă a crescut cu 31,5 săptămâni, iar cea de viaţă sănătoasă, cu 33,5 săptămâni.

    Însă, potrivit specialiştilor, copiii născuţi în prezent vor petrece cel mai probabil o mare parte din viaţă având o stare de sănătate mai proastă decât bunicii lor.

  • Următorul cel mai mare business din lume. Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, Larry Ellison, fondatorul Oracle, dar şi creatorii Google pariază pe asta

    Miliardarii din Silicon Valley sunt interesaţi să investească în tehnologie şi medicină menită să oprească procesul de îmbătrânire. Jeff Bezos, fondatorul Amazon, alături de alţi miliardari precum Peter Thiel, cofondator PayPal, Larry Ellison, fondatorul Oracle, şi Larry Page şi Sergey Brin investesc o parte din avere într-un efort de a-şi extinde speranţa de viaţă, încetinind procesul de îmbătrânire, scrie This Is Money.

    Jim Mellon, poreclit Warren Buffet al Marii Britanii, şi-a înfiinţat compania Juvenescence în SUA pentru a investi în medicamente care prelungesc viaţa. El prognozează că descoperirile în medicină vor duce la noi medicamnte ce vor creşte speranţa de viaţă medie undeva la 110-120 de ani în următoarele trei decenii.

    “În 20 de ani cursa pentru extinderea speranţei de viaţă va deveni cel mai mare business din lume, mult mai important decât servicii triviale precum Facebook sau Snapchat”, spune omul de afaceri de 61 de ani care şi-a făcut averea investind 100.000 de dolari în UraMin, o companie de minerit, pe care a vândut-o pentru 1,6 miliarde doi ani mai târziu.

    Juvenescence se află la început de drum, iar Mellon speră că în doi-trei ani să înceapă experimentele umane şi ca la un moment dat să listeze compania la bursă.

    Unity Biotechnology, compania pe susţinută de Bezos Expeditions, are 150 de milioane de dolari disponibili pentru a crea medicamente care previn, opresc îmbătrânirea.

    Şi Google a dedicat o parte din bani în această direcţie prin intermediul proiectului numit Calico, destinat dezvoltării medicamentelor anti-îmbătrânire.

  • Obiceiuri care sunt la fel de periculoase precum fumatul

    Dezvoltarea reţelelor sociale şi descreşterea contactului interuman l-au îndemnat pe chirurgul Vivek Murthy să catalogheze singurătatea ca fiind o epidemie globală, care ar putea fi letală. Julianne Holt-Lunstad, profesor de psihologie din cadrul Universităţii Brigham Young, a descoperit în cadrul cercetării sale că singurătatea reduce speranţa de viaţă a oameniilor. Conform Science Alert, senzaţia de singurătate poate reprezenta echivalentul a 15 ţigări consumate zilnic.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Primul stat din lume unde speranţa de viaţă va depăşi 90 de ani. Care sunt cele cinci ţări care au descoperit ”fântâna tinereţii”

    Reporterii BBC au mers să-i întâlnească pe rezidenţii ţărilor cu cea mai mare speranţă de viaţă potrivit indexului 2017 World Happiness Report, pentru a descoperi secretele acestor “izvoare” ale longevităţii.

    Japonia

    Aici, media de vârstă este de 83 de ani, Japonia având una dintre cele mai mari speranţe de viaţă.

    Okinawa, adesea numit “tărâmul imortalităţii”, este un centru global al cercetărilor în ceea ce priveşte longevitatea, pentru că aceste insule japoneze din sud au mai mult de 400 de centenari printre locuitori.

    Creditul este acordat dietei care include tofu, din plin, cartofi dulci şi peşte. Activităţile sociale şi o comunitate foarte unită sunt factori care contribuie, de asemenea, la un nivel de stres foarte coborât şi un puternic sentiment de apartenenţă.

    Daniele Gatti, CEO al Velvet Media şi rezident în această ţară, spune că ” În Japonia calitatea vieţii e excelentă, însă este important să le înţelegi limba pentru a le descoperi mentalitatea” – care este complet diferită de cultura occidentală. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin în 2060. Care este speranţa de viaţă şi unde trăiesc cei mai mulţi români

    Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

    La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât trăieşte în medie un bucureştean şi unde există cea mai mică spe­ranţă de viaţă din România

    Un bucureştean trăieşte, în medie, 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cu cea mai mare spe­ranţă de viaţă din România, arată datele Institu­tului Naţional de Statistică pentru anul 2015.

    Pe lângă Bucureşti, în topul judeţelor cu cea mai mare speranţă de viaţă se mai află Vâlcea (unde durata medie a vieţii este de 77,5 ani), Cluj (76,7 ani), Braşov (76,6 ani) şi Sibiu (76,2 ani). La nivel naţional, speranţa medie de viaţă este de 75,4 ani, ceea ce înseamnă că un bucureştean trăieşte, în medie, cu 2,4 ani mai mult decât media naţională.

    Pe de altă parte, în Satu Mare există cea mai mică spe­ranţă de viaţă din România, de numai 73,2 ani, cu 2,2 ani mai redusă decât media na­ţională şi cu aproape 5 ani mai scăzută decât în Bu­cureşti. În clasamentul judeţelor cu cea mai redusă speranţă de viaţă se mai află Călăraşi (73,2 ani), Giurgiu (73,5 ani), Tulcea (73,5 ani) şi Olt (74 ani).

    În ceea ce priveşte durata medie a vieţii pe sexe, statisticile arată că, în medie, femeile au o speranţă de viaţă de aproape 79 de ani, în timp ce bărbaţii au o durată medie a vieţii de 72 de ani.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce femeile care nasc băieţi trăiesc mai puţin şi care este ţara cu cea mai mare speranţă de viaţă

    Speranţa medie de viaţă varianză în funcţie de amplasarea geografică, de sex şi influenţată de factori de lifestyle sau mediu.

    Potrivit datelor sursei citate mai sus, bărbaţii elveţieni trăiesc cel mai mult, anume 81,3 ani, în timp ce femeile japoneze conduc clasamentul cu 86,8 ani. De asemenea, islandezii, australienii sau suedezii trăiesc mult, în jur de 80 de ani, în timp ce femeile din Singapore, Spania sau Coreea trăiesc în jur de 85-86 de ani.

    La capătul opus, bărbaţii şi femeile din Sierra Leone trăiesc cel mai puţin, 49,3 de ani respectiv 50,8 ani.

    În Rusia, Belarus şi Lituania există cea mai mare diferenţă a speranţei de viaţă dintre bărbaţi şi femei, peste 11 ani. Asta din cauza faptului că bărbaţiii din aceste ţări beau şi fumează mult, potrivit unui articol BBC. Cele mai mici diferenţe la acest capitol s-au întâlnit în ţările Mail, Bhutan sau Burkina Faso.

    Un fapt mai puţin cunoscut este faptul că femeile care nasc băieţi trăiesc mai puţin. Potrivit unui studiu realizat în ţările scandinave, riscul de moarte al unei femei creşte cu 7% cu fiecare băiat născut. Cauza ar putea fi faptul că băieţii sunt mai mari şi mai graşi la naştere decât fetele, fapt care le afectează corpul femeilor, dar şi din cauza faptul că femeile trebuie să producă mai mult lapte pentru a hrăni copilul, ceea ce duce la un consum de energie mai mare.

     

  • Un român are o speranţă de viaţă sănătoasă de numai 59 de ani

    Aproape jumătate dintre români sunt de părere că mai puţin de jumătate dintre măsurile propuse în Sănătate au fost implementate, iar 31% consideră că niciuna dintre măsurile menite să îmbunătăţească sistemul nu au fost puse în practică, arată studiul „Sănătatea ca o prioritate” realizat de  GfK pentru Local American Working Group (LAWG), informează Ziarul Financiar.

    „Realitatea este că sistemul de sănătate este cronic subfinanţat şi astfel România, prin comparaţie cu statele Uniunii Europene, se află pe ultimele locuri la mulţi dintre indicatorii de sănătate: speranţa de viaţă sănătoasă este cu 3 ani mai redusă faţă de media UE, speranţa de viaţă este cu 6 ani mai redusă faţă de medie, decesele evitabile ating peste 49%. România alocă cheltuielilor cu sănătatea 33% din media europeană, acestea în condiţiile în care românii se confruntă cu lipsa accesului la medicamente şi la servicii medicale de calitate, ceea ce, conform Eurostat, se traduce prin faptul că un român are o speranţă de viaţă sănătoasă de doar 59 de ani”, a declarat prof. dr. Ion Anghel, expert al campaniei „Votez pentru Sănătate”.

    O problemă poate la fel de importantă ca subfinanţarea este eficienţa cheltuielilor din sistem, în condiţiile în care cheltuielile de sănătate suportate de CNAS au crescut de la 211 la 248 euro pe locuitor în perioada 2008-2015, dar speranţa de viaţă sănătoasă s-a redus de la circa 62 de ani la doar 59 ani în aceeaşi perioadă. Pentru realizarea studiului au fost intervievaţi pacienţi, farmacişti, cadre medicale, studenţi la medicină, manageri de spitale, concluzia lor fiind că sectorul are nevoie de o strategie pe termen lung. Legea Sănătăţii, intrată în vigoare în anul 2006, a suferit pe parcursul ultimului deceniu 88 de modificări. Numai în ultimii patru ani au fost 650 de schimbări ale articolelor din legislaţie prin 46 de acte normative. 

  • „Sfântul Graal“ al geneticii care va vindeca bolile incurabile şi ne va face nemuritori. Descoperire epocală

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX