BusinessMagazin

Tag: spectacole

  • Cum arată viaţa la bordul celei mai mari nave de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    Nava Harmony of the Seas (Royal Caraibbean), cu o lungime de 356 de metri, o lăţime de 65 de metri şi un număr de 8.880 de oameni la bord, este o suburbie plutitoare, dedicată relaxării la soare şi distracţiei. Printre facilităţile oferite oaspeţilor se numără un spaţiu de divertisment în stil amfiteatru, numit AquaTheater, vitrine acrobatice acvatice, unde au loc spectacole de înot şi jocuri de lumini în timpul nopţii. 

    Divizată în 18 punţi şi şapte „cartiere”, conectate de cele 24 de lifturi, nava are o capacitate de aproape 9000 de pasageri, incluzând şi echipajul. În poza de mai jos oaspeţii fac fotografii în cartierul Royal Promenade.

    Cartierul Central Park, aflat în mijlocul navei, în aer liber, este o caracteristică cheie a designului, având în componenţa sa 12.000 de plante în cadrul unei grădini şerpuite, care se întinde mai mult decât lungimea unui teren de fotbal.

    Un trio de tobogane numit colectiv The Perfect Storm îţi oferă o privelişte asupra zonei Central Park şicelor nouă punţi ale navei.

    Restaurantul din Harmony of the Seas se întinde pe trei etaje. Dacă doreşti să serveşti o băutură peste program, barmanul robot de la Bionic Bar îţi poate servi oricând un cocktail personalizat.

    Zona de sport şi plajă oferă oaspeţilor patru tipuri de bazine şi două simularoare de surf.

    The Royal Theatre este spaţiul principal de spectacole şi cel mai mare loc de divertisment de pe navă, care oferă 1.380 de locuri pentru oaspeţi.

    Harmony Dunes, teren de mini-golf. 

  • Motivul pentru care membri ai trupei Eagles of Death Metal nu au fost lăsaţi să intre la concertul lui Sting de la Bataclan: “Au venit, i-am dat afară – sunt lucruri care nu pot fi iertate”

    Doi dintre membrii trupei americane Eagles of Death Metal, care a susţinut un concert în sala Bataclan din Paris când jihadiştii înarmaţi ai Statului Islamic au intrat în sala de spectacole ucigând 90 de oameni anul trecut, au primit interdicţie, sâmbătă, de a intra la concertul de redeschidere a sălii.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX 

     

  • CGMB a hotărât ca jurnaliştii să aibă acces gratuit la spectacole, expoziţii şi parcările Primăriei

    Consilieriii din Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au decis, luni, ca jurnaliştii să aibă acces gratuit la spectacole şi expoziţii ale instituţiilor din subordinea Primăriei Capitalei, precum şi la parcările instituţiei, proiectul fiind înaintat de Asociaţia Presei Române.

    “E un proiect venit la solicitarea Asociaţiei Presei Române, am fost rugaţi să procedăm cum se întâmplă în toate marile capitale europene – jurnaliştii să aibă acces gratuit la toate spectacolele şi evenimentele culturale organizate în instituţii din subordinea administraţiei locale. Nu se pune problema să vină
    hoardele de jurnalişti, să dea năvală la un concert sau la o piesă de teatru. Jurnalistul care va vrea să vină trebuie să sune înainte la respectiva instituţie,
    să anunţe că doreşte să participe, iar în limita locurilor disponibile se va permite accesul. Nu cred că e o pierdere atât de mare dacă jurnaliştii vor vizita muzeele Capitalei sau vor participa la spectacole de treatru. Bloggerii sau redactorii ziarelor online vor beneficia, binenţeles, şi ei de statutul de «jurnalist» şi de beneficiile acestui proiect”, a declarat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

    În proiect se prevede “accesul gratuit, pe baza legitimaţiei, în parcările publice de utilitate generală şi în cele rezervate de către instituţiile şi serviciile publice de cultură de interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, dar şi “accesul la spectacolele şi programele culturale, respectiv la expoziţiile etc ale instituţiilor şi serviciilor publice de cultură interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti”.

    “Prin facilitarea accesului reprezentanţilor mass media se are în vedere creşterea gradului de popularizare a activităţilor culturale proprii ale municipiului Bucureşti, sporirea valorii activităţii instituţiilor de cultură şi a prezenţei lor permanente în spaţiul citadin, cu luarea în considerare a influenţei progresive a mijloacelor de comunicare mass-media în educarea şi cultivarea locuitorilor în stimularea consumului cultural de calitate şi în dezvoltarea culturală a oraşului pe termen mediu şi tung”, se mai arată în proiect.

    Municipiul Bucureşti are în subordine 22 de instituţii publice de cultură.

  • La ce filme merg românii şi care este cel mai nou trend pentru sălile de cinema

    Un milion de clienţi este pragul pe care îl ţinteşte anul acesta Grand Cinema & More din Băneasa pentru cele 13 săli. Ce rol au conţinutul alternativ şi spectacolele culturale în această ecuaţie?

    Sala de cinema, un spaţiu neconvenţional pentru balet, teatru sau operă, câştigă clienţi din rândul celor care preferă un astfel de spectacole. Ideea de a pune în scenă diverse spectacole culturale în sala de cinema a apărut chiar înainte de construcţia propriu-zisă a clădirii, povesteşte John Younis, entertainment business unit general manager al Băneasa Developments. „Era un trend internaţional – complexurile cinema foloseau locaţiile pentru a face ceva diferit. Iniţial a avut rolul de a aduce clienţi când nu erau filme prea populare şi pentru a maximiza recuperarea investiţiei“, declară John Younis. Însă cu timpul această tendinţă a devenit mai proeminentă, atât la nivel internaţional, cât şi la noi în ţară, iar în ultimii cinci ani, de la deschiderea cinemaului, s-au pus în scenă peste 400 de astfel de spectacole.

    Unul dintre cele mai populare show-uri de conţinut alternativ din istoria Grand Cinema este „My Fair Lady“, piesă pusă în scenă anul acesta  în mai, la 60 de ani de la premiera spectacolului, denumit de mulţi artişti „musicalul perfect“. Producţia de anul trecut a fost realizată sub îndrumarea regizorului Răzvan Ioan Dinca şi au participat la casting peste 250 de solişti, actori şi dansatori. „Pentru My Fair Lady suntem responsabili de întreaga producţie – de la conceptul scenei, sunet, actori – şi suntem încrezători că anul acesta vom avea sold-out la acest spectacol pentru toate show-urile“, declară Younis.

    În 2016, spectacolul vedetă al Grand Cinema & More va avea loc în octombrie şi decembrie şi fiecare set va avea câte şase show-uri. „Vom continua anul viitor cu câte patru – cinci seturi, a câte şase showuri fiecare, cifre variabile şi în funcţie de programul cinema-ului“, adaugă reprezentantul Grand Cinema & More. Conform lui, spectacolele alterative sunt foarte apreciate acum de clienţi, însă lucrurile nu au fost atât de simple de la început, publicul român fiind destul de rezervat faţă de ideea spectacolelor la mall. „A durat mult, ne-a trebuit răbdare şi totul depinde foarte mult de conţinut“, spune Younis. Concret, abia în al doilea an de de la punerea în scenă a spectacolelor publicul a început să manifeste interes.

    „Cinemaul este cel mai important element, ce cântăreşte circa 80% din profitabilitatea segmentului de distracţii“, spune John Younis. Pe lângă cinema, el se ocupă şi de managementul sălilor de bowling şi biliard, dar şi de locul de joacă pentru copii. „Aşteptăm anul acesta aproximativ un milion de clienţi în sălile de cinema, pe baza calculelor de până acum, dar depinde mult de filmele care vor rula până la sfârşitul anului“. Ţine să precizeze că din 2011, de la deschiderea complexului, traficul crescut de la 650.00 la 940.000 de bilete vândute anul trecut, iar „o mare parte din acestă creştere s-a datorat evenimentelor alternative“.

    Dacă cinemaul reprezintă aproximativ 80% din întreg segmentul de distracţii al mallului, cea mai profitabilă perioadă se leagă direct de interesul suscitat de filmele rulate. „În general, cele mai bune luni au fost noiembrie, ianuarie şi iulie, dar în ultimii doi ani am văzut un nou trend la studiourile de la Hollywood“, spune el, explicând raţionamentul pentru care a menţionat aceste luni: noiembrie are legătură cu Ziua Recunoştinţei la americani, ianuare are legătură cu Crăciunul, iar în iulie este Ziua Naţională. „În ultimii doi ani americanii au început să lanseze filme în perioade neaşteptate pentru public, dar care au mers foarte bine, după cum se pare“, explică el, iar unul dintre exemple ar fi „Hangover“, ce a avut o audienţă neaşteptată.

    Pentru anul acesta managerul se aşteaptă la vânzări de 22,5 milioane de lei, explicând acest rezultat prin înmulţirea numărului estimativ de clienţi aşteptaţi până la sfârşitul lui 2016 cu preţul mediu al unui bilet la Grand Cinema & More, în valoare de
    22,5 lei. De asemenea, Younis spune că „în fiecare an vrem să aducem câte ceva nou. Anul acesta avem câteva planuri, dar care nu sunt 100% sigure, de aceea nu aş vrea să le divulg“; bugetul de investiţii pentru cele două proiecte aflate în plan este de peste jumătate de milion de euro. Grand Cinema & More, situat în Băneasa Shopping City, acoperă o suprafaţă totală de 14.000 mp şi are o capacitate de 2.600 de locuri, dispunând de 13 săli, conform siteului propriu. 

    „Investiţia pentru Grand Cinema & More a fost între 18-19 milioane de euro, dar trebuie să luăm în considerare faptul că aici nu era nimic, am făcut totul de la zero“, ţine el să menţioneze. Aşadar, clădirea reprezintă cea mai mare investiţie a complexului, iar „recuperarea investiţiei pentru acest complex ar putea fi realizată după o perioadă de 10-11 ani de la deschidere“, adaugă Younis.

    Ceea ce îi lipseşte consumatorului român de filme este, după părerea managerului Grand Cinema & More, apetenţa pentru producţiile locale. „Faţă de alte teritorii nevorbitoare de engleză, conţinutul local nu este prea popular printre români. De exemplu, Turcia vinde mult conţinut local; Italia, Franţa, Germania au producţii de film locale foarte puternice“, mai spune reprezentantul Grand Cinema & More.

    22,5 MILIOANE DE LEI, cifra de vânzări estimată pentru 2016
     
    2.600 DE LOCURI este capacitatea cinemaului din Băneasa
     
    14.000 DE METRI PĂTRAŢI este suprafaţa totală a Grand Cinema
     
    1 MILION DE CLIENŢI estimaţi pentru anul acesta
     
    19 MILIOANE DE EURO este investiţia în Grand Cinema, complex deschis în 2011

  • Teatrul Nottara îşi va relua activitatea în vechiul sediu din Bulevardul Magheru, din 10 octombrie

    Teatrul Nottara a anunţat că pe 10 octombrie îşi reia activitatea în vechiul sediu din Bd.Magheru,clădirea care i-a fost casă timp de 55 de ani,după ce spectacolele din acest edificiu au fost suspendate de legea ce prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în clădirile cu risc seismic ridicat.

    Timp de 7 luni (între decembrie 2015 – iunie 2016), spectacolele susţinute de actorii şi echipa teatrului Nottara au fost itinerante, spectacolele din edificiul din Bd. Magheru fiind suspendate ca urmare a promulgării Legii nr. 282/18.11.2015, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • A fugit din România de frica comunismului, iar acum este directorul muzical al atracţiei turistice numărul 1 în Europa

    L-am întâlnit pe Vasile Şirli în biroul său din culisele parcului Disneyland Paris, în faţa unei imense console de mixaj. Lucra la retuşurile finale pentru cel mai recent spectacol tip musical realizat în cadrul parcului, The Forest of Enchantement: A Disney Musical Adventure. În încăpere se află poze ale colaboratorilor săi în realizarea melodiilor din musical, iar din loc în loc sunt aşezate jucării întruchipând personaje Disney. Şirli povesteşte în şoaptă despre marii artişti, dorind parcă să insufle interlocutorului admiraţia faţă de ei; punctează pe alocuri cu mâinile în discursul său, iar uneori reproduce ritmurile incluse în spectacol. Responsabilitatea lui în cadrul celui mai nou proiect al Disneyland Paris este de artistic music producer – „aceeaşi funcţie ca a lui George Martin pentru Beatles”, după cum explică artistul. Din spatele unui geam de sticlă, discută cu artiştii care interpretează melodiile, punctând plusurile şi minusurile performanţei acestora.

    Responsabilitatea de fiecare zi a  lui Vasile Şirli în cadrul parcului este cea de director muzical – printre rolurile sale se numără coordonarea muzicienilor care cântă live permanent în parc, schimbarea repertoriilor formaţiilor, muzica ce se aude în toate zonele parcului, diferită în funcţie de tematica respectivei zone. „Sunt responsabil de tot ce se întâmplă din punct de vedere muzical în parc şi este foarte incitant pentru că trebuie să lucrezi pe planuri diferite, într-o zi lucrezi cu Ceaikovski, în altă zi lucrezi cu Elton John, iar atunci când vine Phil Collins şi te complimentează pentru modul cum i-ai transformat muzica în spectacol, este extrem de plăcut.”

    Şirli este angajat al Disneyland Paris de la deschiderea acestuia, în 1992, şi îşi aminteşte cu lux de amănunte momentul când a fost recrutat. „M-au sunat să îmi spună că vicepreşedintele artistic al Disneyland Paris voia să mă vadă şi că Disney voia să creeze în Europa ceva special.” Până să ajungă aici, a fost „născut şi educat” în România, după cum îi place să spună. Originar din Banat, a studiat în Timişoara, iar la 19 ani a plecat în Bucureşti pentru a studia în cadrul Conservatorului (Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti în prezent). După terminarea studiilor, a lucrat vreme de opt ani ca editor la Editura Muzicală, unde a fost repartizat. În paralel, era şi muzicolog, axat pe muzica bizantină, iar mai târziu a început să scrie cântece pentru teatru şi cinema.

    În 1980, a fost cooptat în echipa casei de discuri naţionale, Electrecord, ca director artistic. „Am refuzat la început, nu mă interesa, dar au insistat colegii şi profesorii mei care mi-au spus: «mai bine unul de-al nostru decât unul de-al lor».” Spune că, după angajare, a vrut să îşi dea demisia de acolo în fiecare an, însă a reuşit să plece abia în 1984. „Mi‑a fost spus foarte discret, cu radioul foarte tare şi vorbindu-mi-se în şoaptă, nu pot să accept demisia, am să vă consider în an sabatic, an fără salariu, fiindcă altfel nu mai puteţi pleca din ţară”, îşi aminteşte el de o discuţie cu un superior. Pe atunci începuse deja să lucreze în străinătate cu artişti precum Lucian Pintilie sau Silviu Purcărete şi, dacă ar fi demisionat, nu ar mai fi putut să plece. A luat decizia plecării definitive din ţară în 1986, forţat de împrejurări.

    „Dosarul meu a ajuns la cabinetul numărul 2, care era al Elenei Ceauşescu, care controla totul. Mi s-a spus că dacă vreau să mai am viză de plecare, să mă duc la Paris să îmi cer prelungire de viză, cu alte cuvinte, «dacă înţelegi ce vrem să spunem, nu te mai întorci»”, îşi aminteşte artistul. Şi-a dorit de la început să fie freelancer şi a avut numeroase colaborări, printre acestea fiind şi cu PolyGram (care, după ce a fost achiziţionată de compania Seagram,  a fuzionat cu Universal Music Group în 1999 n.r.). „Nu a fost greu să mă adaptez aici, mi-a fost mai uşor decât este pentru generaţia actuală. Reprezentanţii acestei generaţii au mai puţină putere de luptă pentru că ştiu că se pot întoarce oricând acasă, pentru noi era mai uşor pentru că ştiam că nu avem drum de întoarcere”, explică Vasile Şirli hotărârea ce a stat în spatele carierei sale în Paris, departe de familie în primii ani.

    Propunerea de la Disneyland a venit prin intermediul vicepreşedintelui artistic al parcului, Jean-Luc Chopin, înainte de deschiderea atracţiei turistice. „Anterior, el era responsabil de departamentul de balet al operei din Paris. Era un muzician perfect la flaut, avea o ureche perfectă, era un profesionist excelent în management, dar şi artistic”, îl descrie Şirli. El nu a acceptat de la început propunerea, însă o clauză din contractul său care îi oferea libertatea de a lucra şi pentru proiecte din afara parcului l-au motivat de fapt să înceapă să lucreze la Disneyland Paris, în urmă cu 24 de ani.

     

  • Şase zile de spectacole în cadrul festivalului internaţional „Teatru, Stradă şi Copil”

    În cele 6 zile, atât la sediul din Lahovari cât şi la Teatrul Itinerant Ţăndărică, amplasat în Parcul Lumea Copiilor, vor avea loc spectacole de teatru pentru copii şi adulţi, susţinute de trupe de profil din România şi din străinătate, conferinţe şi dezbateri după spectacole.

    Personalităţi marcante de talie mondială din domeniul teatrului vizual, prezente la Bucureşti cu ocazia acestui festival, vor dezvălui strategii şi modalităţi de lucru în tendinţele contemporane din teatrul de animaţie, reuşind astfel să facă din acest festival un centru de interconectare internaţională în domeniul teatrului de animaţie.

    Gala de deschidere a festivalului va avea loc la sediul din Lahovari, vineri 11 septembrie, de la orele 19.00, când se va juca spectacolul pentru adulţi, “Adunarea păsărilor”.

    Unul dintre evenimentele importante ale acestei ediţii îl reprezintă seara specială de duminică, 13 septembrie, când se va semna un protocol de colaborare între 8 state membre ASSITEJ, menit să faciliteze dezvoltarea de proiecte comune. Tot în cadrul acestei seri speciale se va juca, în premieră, spectacolul “Micul prinţ”.

    Organizat de Teatrul Ţăndărică, cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi sub egida ASSITEJ Internaţional, Festivalul Internaţional „Teatru, Stradă şi Copil” se desfăşoară în cadrul Stagiunii de Vară şi este unul dintre evenimentele care marchează Aniversarea de 70 de ani a Teatrului Ţăndărică.

    PROGRAMUL FESTIVALULUI

    VINERI 11 septembrie

    ora 11. Teatrul Ţăndărică prezintă RIDICHEA URIAŞĂ la Teatrul Itinerant Ţăndărică – Parcul Lumea Copiilor. Spectacol interactiv, 3+, 50 min

    ora 19. GALA DE DESCHIDERE  la Sala Lahovari. Teatrul Ţăndărică prezintă ADUNAREA PĂSĂRILOR la Sala Lahovari. Spectacol pentru adulţi nonverbal, 60 min

    SÂMBĂTĂ 12 septembrie

    ora 10. Teatrul Ţăndărică prezintă CAPRA CU TREI IEZI la Teatrul Itinerant Ţăndărică – Parcul Lumea Copiilor. 3+, 55 min

    ora 11. Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely – Timişoara prezintă NOROC CU LAPTELE la Sala Lahovari în limba maghiară, dublat în română şi engleză. 4+, 70 min

    ora 12. Teatrul Ţăndărică prezintă CAPRA CU TREI IEZI la Teatrul Itinerant Ţăndărică – Parcul Lumea Copiilor. 3+, 55 min

    ora 12 – Accesul se face doar pe baza de invitaţie

    Modalităţi de cooperare culturală în cadrul reţelelor internaţionale – conferenţiază reprezentanţi din Italia (Giovanna Palmieri, Helena Tiren), Austria (Christoph Thoma, Norbert Bayer, Kai Krosche) şi Serbia (Diana Krzanic Tepavac)  la Anima Studio (Ţăndărică, et.4)

    ora 18:30. LANSARE DE CARTE, în Foaier

    ora 19. Teatrul Ţăndărică prezintă CANDID la Sala Lahovari, spectacol pentru adulţi, nonverbal, 60 min

    ora 20 – Accesul se face doar pe baza de invitaţie. PREZENTARE 70 DE ANI DE ŢĂNDĂRICĂ, la Teatrul din Nori (Ţăndărică, et.5)

    DUMINICĂ 13 septembrie

    ora 10. Teatrul Ţăndărică prezintă MOTANUL ÎNCĂLŢAT la Teatrul Itinerant Ţăndărică – Parcul Lumea Copiilor. 3+, 55 min

    ora 12. Teatrul Ţăndărică prezintă MOTANUL ÎNCĂLŢAT la Teatrul Itinerant Ţăndărică – Parcul Lumea Copiilor. 3+, 55 min

    ora 12. CĂLĂTORIA LUI ŢĂNDĂRICĂ – PREZENTARE 70 DE ANI DE ŢĂNDĂRICĂ la Muzeul Municipiului Bucuresti – Palatul Suţu

    ora 16. Masă rotundă cu participarea criticilor de teatru şi a invitaţilor: teatrul de animaţie, ÎNCOTRO? la Anima Studio (Ţăndărică, et.4)

    ora 18. Semnare protocol de cooperare culturală ASSITEJ Europa 8+ şi aniversare 50 de ani de ASSITEJ, la Sala Lahovari

    ora 19. Teatrul Ţăndărică prezintă MICUL PRINŢ la Sala Lahovari, 3+, 60 min

    ora 20 – Accesul se face doar pe baza de invitaţie. Prezentarea teatrelor pentru copii şi tineret din România – participă directorii de teatre şi festivaluri de profil la Teatrul din Nori (Ţăndărică, et.5)

    LUNI 14 septembrie

    ora 09 – Accesul se face doar pe baza de invitaţie.

    Sesiune de informare şi atelier europa creativă – cultura: eveniment dedicat operatorilor culturali participanţi la festival la Anima Studio (Ţăndărică, et.4)

    ora 11. Teatrul Ţăndărică prezintă CUI I-E FRICĂ DE BAU-BAU? la Sala Lahovari, în limba engleză, 4+, 50 min

    ora 12. Modalităţi de expresie în teatrul pentru copii şi tineret din china – conferenţiază reprezentanţii delegaţiei chineze (Feng Dahai, Zhao Yu, Wu Xu, Sun Jingwei, Ding Xiaoqiu, Han Lu, Wu Yanlin), la Anima Studio (Ţăndărică, et.4)

    ora 17. Spectacol lectură COPACUL de Feng Li, la Anima Studio (Ţăndărică, et.4), în interpretarea actorilor Teatrului Ţăndărică

    ora 18. discuţie despre spectacol cu participarea autoarei Feng Li (China) la Anima Studio (Ţăndărică, et.4)

    ora 19. Teatrul Ţăndărică prezintă CINE EŞTI TU? la Anima Studio (Ţăndărică, et.4), 2+, 40 min

    ora 20 – Accesul se face doar pe baza de invitaţie. discuţie despre spectacol cu participarea realizatorilor spectacolului: Romano Bogdan şi Davor Dokleja şi Leo Vukelic, Miran Hajos (Croaţia) la Teatrul din Nori (Ţăndărică, et.5)

    MARŢI 15 septembrie

    ora 10. Proiecţii video ale spectacolelor teatrelor pentru copii şi tineret din china: Teatrul naţional pentru copii din China (Beijing), Teatrul de artă pentru copii (Jinan), Aansamblul de dramă Zhejiang, la Anima Studio (Ţăndărică, et.4)

    ora 11. Teatrul Ţăndărică prezintă PINOCCHIO la Teatrul Itinerant Ţăndărică – Parcul Lumea Copiilor, 3+, 50 min

    ora 12. Întâlnirea delegaţiilor străine cu oficialităţile române

    ora 18:30. Lansare de carte, Foaier

    ora 19. Teatrul Bag Lady, Spania prezintă BAG LADY, la Sala Lahovari, nonverbal, 9+, 45 min

    ora 20 – Accesul se face doar pe baza de invitaţie. prezentarea tendinţelor în teatrul pentru copii şi tineret din Coreea – conferenţiază Kim Sookhee (Coreea) la Teatrul din Nori (Ţăndărică, et.5)

    MIERCURI 16 septembrie

    ora 11. Teatrul Ţăndărică prezintă URSUL PĂCĂLIT DE VULPE la Teatrul Itinerant Ţăndărică – Parcul Lumea Copiilor. Spectacol interactiv, 3+, 50 min

    ora 17. rotundă cu participarea criticilor de teatru şi a invitaţilor: concluziile festivalului la Anima Studio (Ţăndărică, et.4)

    ora 19. Teatrul Akebi Group, Japonia prezintă TARŌ; PETER PAN; TEATRU DE UMBRE PENTRU CÂNTECE, la Sala Lahovari, în limba japoneză, cu intervenţii în limba română, 4+, 50 min

    ora 20 – Accesul se face doar pe baza de invitaţie. prezentarea tendinţelor în teatrul pentru copii şi tineret din Japonia – conferenţiază Nakodachi Kohey (japonia) la Teatrul din Nori (Ţăndărică, et.5)