BusinessMagazin

Tag: spectacole

  • Concerte în aer liber de Revelion 2020. Programul spectacolelor din Capitală

    Petrecerea din Piaţa Constituţiei începe la ora 17:30, în seara de Revelion, şi se va încheia la miezul nopţii cu un show de artificii.

    În cele peste şase ore de distracţie, 11 trupe şi artişti din România, Republica Moldova, Germania şi Statele Unite vor electriza atmosfera cu concerte live, promite Primăria Capitalei.

    Unele dintre cele mai aşteptate momente la „Revelion 2020. Disco Night Fever” este prezenţa, pe scena din Piaţa Constituţiei, a unor trupe care au făcut istorie în muzica dance şi care, anul acesta, s-au reunit după o perioadă îndelungată de absenţă. Printre artiştii petrecerii se numără trupa André, cel mai longeviv trio masculin al scenei dance din România- 3rei Sud Est, faimosul duo internaţional – Milli Vanilli şi una dintre cele mai îndrăgite trupe de la începutul anilor 2000, O-Zone, reunită special pentru această ocazie.

    Prima oră de concerte este rezervată concertelor Ovidiu Komornyik & OK BAND şi Cristi Minculescu, Valter & Boro, care aduc un tribut muzicii anilor ’80 din România. Hiturile dance se aud în Piaţa Constituţiei de la ora 18:30, cu prestaţia trupei André, urmată de „regii muzicii dance” din România, artiştii de la 3rei Sud Est. Pe scena din Piaţa Constituţiei vor urca, de la 19:30 până la 21:30, Vunk, Holograf, dar şi cântăreţul Horia Brenciu. În ultima parte a petrecerii „Revelion 2020. Disco Night Fever”, Piaţa Constituţiei va răsuna de hituri internaţionale. Astfel, începând cu ora 21:30, unii dintre cei mai reprezentativi artişti ai muzicii eurodance din anii ’90 cântă la Bucureşti melodii premiate cu Grammy, refrene care au ajuns întopurile Billboard Hot 100 pe mai multe continente şi titluri incluse în discuri de platină şi discuri de aur, anunţă Primăria Capitalei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Cristi Popesco, gazda spectacolelor de stand-up de la Comics Club

    Îl cunoaşteţi, cu siguranţă, din spectacolele de stand-up „Ceva mărunt”, „Una Scurtă”, sau din recentul show pe care l-a avut alături de colegii săi comedieni la Sala Palatului. Cristi Popesco are 34 de ani şi este din Suceava, iar în Capitală a venit în 2004, la facultate. „M-am înscris la Fizică-Informatică pentru că se intra cu dosar, şi am dat şi la Relaţii Publice şi Publicitate, unde n-am reuşit să intru la zi, aşa că m-am înscris la distanţă. La Fizică am mers doar două săptămâni, că nu era de mine. Voiam să fac publicitate pentru că îmi plăcea emisiunea Marcă înregistrată cu Andi Moisescu. După un an am dat şi la ASE – Management Economic, unde am intrat la zi. Doar ASE-ul l-am şi finalizat”, povesteşte el.

    De-a lungul timpului a avut diverse joburi, care mai de care mai diverse: vânzător de spaţiu publicitar, operator calculator, traducător, trader la bursă, contabil şi media planner. Cel mai mult spune că i-a plăcut în agenţia de media, unde a stat şase ani, şi cel mai puţin i-a plăcut contabilitatea, „de care am scăpat relativ greu pentru că era fix în perioada crizei şi nu prea găseai locuri de muncă”. De stand-up a decis să se apuce prin 2010, prima interacţiune cu scena fiind pe 26 octombrie, după ce făcuse ceva research şi constatase că cel mai potrivit loc din care să înceapă ar fi Club 99. „Mi-a fost foarte greu să îmi fac curaj pentru că de fel sunt timid şi introvertit. În ziua respectivă aş fi preferat să mă lovească o maşină că să nu mai fie nevoie să urc pe scenă în faţă unor necunoscuţi. Dar nu m-a lovit nicio maşină, aşa că am urcat cu o hârtie în mână, tremurând, şi am citit glumele. Băieţii mai cu experienţă mi-au zis că a fost bine şi să mai merg. În noaptea aia nu am dormit deloc, atât de încărcat de emoţie eram”, îşi aminteşte el.

    Iniţial, la serile de open mic (seara amatorilor – n. red.) nu a fost plătit. Primii bani – 100 de lei – i-a făcut când a mers în deschiderea unui show al comedienilor Teo, Vio şi Costel. Nu îşi aminteşte ce a făcut cu banii, dar spune că „e un moment magic să fii plătit făcând ceva ce îţi place foarte mult”. De obicei, spune că încearcă să scrie texte pentru spectacolele sale dimineaţa, la cafea. „Am un target să scriu zilnic câte ceva pentru stand-up. Sunt zile în care sunt foarte productiv, dar şi zile în care nu iese nimic. Important e să rămân consecvent.”
    În prezent, focusul său principal e pe stand-up comedy şi, de când a deschis Comics Club alături de alţi trei comedieni – Toma Alexandru, Sorin Pârcălab şi Sergiu Floroaia, spune că au show-uri în fiecare săptămână, vinerea şi sâmbăta, chiar şi pe timpul verii, deoarece clubul are terasă. „Pe lângă show-urile de la club, de câteva ori pe an avem turnee naţionale. Pe lângă asta avem multe proiecte pe care le facem pentru notorietate – «Râzi ca prostu», «Una Scurtă», «Arde-mă», roast-uri, podcasturi. Încerc să filmez regulat şi podcastul meu «Popesco Show». Am constatat că lumea vine la show-urile de stand-up dacă te ştie deja din altă parte – TV sau online.”

    Popesco spune că este foarte greu de spus cât câştigă un comedian în România, acest lucru depinzând de nivelul de popularitate, de cât de des merge în turnee, câte show-uri are, câţi oameni aduce la spectacole. „Mersul în turnee ţine şi de cât de des reuşeşti să schimbi materialul, pentru că nu poţi să mergi cu aceleaşi glume”, subliniază el. Pe lângă aceste surse de venit, spune că se fac bani şi din reclame, emisiuni TV sau spectacole corporate. „Aici depinde iarăşi de nivelul de popularitate. Cu cât eşti mai cunoscut, cu atât te vor brandurile mai mult.”
    Comedianul susţine că în prima fază nu se poate trăi doar din asta şi că de regulă toţi cei care se apucă de stand-up au un alt job în paralel. „Aşa a fost şi la mine timp de şase ani. După şase ani am zis să încerc să fac asta full time. Dar aveam nişte bani puşi de-o parte pentru chirie şi mâncare pentru o jumate de an, în caz că merge greu cu stand-up-ul.” Cu toate că nu ţine o socoteală exactă a veniturilor sale, spune că acum câştigă mai bine decât în joburile anterioare.

    „Mi-ar plăcea să pot să stau peste 8 ore, în fiecare zi, cum era la corporaţie, să scriu. Dar nu pot, mă iau cu altele. Bine, şi la corporaţie mai stai pe Facebook, YouTube, la cafele, ţigări. 8 ore nu sunt chiar 8 ore. Iarăşi e mai uşor să nu respecţi un deadline pe care ţi-l dai singur când eşti freelancer. Eşti mai indulgent cu ţine. În rest cred că sunt doar avantaje: flexibilitate, lucru de acasă, zile de concediu fără număr”, explică Popesco care sunt, în opinia sa, avantajele şi dezavantajele lucrului în regim de freelancing. E pasionat de sporturile cu multă adrenalină – parapantă, schi, snowboard şi mai nou kitesurf, scuba diving şi sailing. „În rest, ca tot omu’, seriale, călătorit, foodie, îmi plac buldogii francezi şi fetele cu părul creţ. Mi-ar plăcea să spun că hobbyul meu este cititul, dar nu e aşa. Încerc să-mi impun să citesc mai mult şi în unele zile îmi iese.”

    Cristi Popesco spune că s-ar vedea cu siguranţă făcând asta şi peste 10 ani. „Mi-ar plăcea să am totuşi şi un alt business sau sursă de venit de backup.” Adaugă şi că uneori se gândeşte alături de colegii săi că ar trebui să încerce să scrie şi în engleză în eventualitatea în care va fi tot mai greu aici. „Când avem show-uri în oraşele mai mici se simte că foarte mulţi oameni din targetul nostru au plecat din ţară.”

  • Cum a devenit miliardar omul care a reusit să facă insule, avioane şi chiar şi Statuia Libertatii să dispară

    Celebrul iluzionist, pe numele său adevărat David Seth Kotkin, s-a născut în New Jersey, la data de 16 septembrie 1956. Mama sa a lucrat ca agent de asigurare, iar tatăl avea un magazin de îmbrăcăminte pentru bărbaţi. A început să practice magia încă de la 10 ani, motiv pentru care devenise cunoscut în rândul vecinilor de cartier sub numele „Davino, băiatul magician”.

    La 12 ani, era cea mai tânără persoană acceptată în Societatea Magicienilor Americani, organizaţia fondată de Harry Houdini în 1902. Timid şi singuratic, David a văzut magia ca pe o modalitate prin care să se integreze în societate, după cum reiese din interviurile lui din presa internaţională.

    Când era copil, a mers într-o tabără din vecinătatea cartierului său, unde a început să practice magia şi activitatea de ventriloc, o experierenţă căreia spune că îi datorează stilul creativ care i-a caracterizat cariera.

    „Am petrecut două săptămâni încercând să găsim un ghid care a fost răpit de indieni. A fost doar un joc, dar l-am trăit. Întreaga mea viaţă se datorează acelei experienţe de când aveam trei sau patru ani”, declara el.

    Când era adolescent, Copperfield era fascinat de Broadway şi avea obiceiul să se strecoare în mod frecvent la spectacole, în special la musicaluri. La 16 ani, preda deja un curs de magie la Universitatea din New York. La 18 ani, s-a înscris la universitatea Fordham din New York, însă la doar trei  săptămâni după începerea studiilor a renunţat pentru a juca un personaj în spectacolul The Magic Man, în Chicago.
    Cu această ocazie, a adoptat numele de scenă David Copperfield, prelat de la romanul omonim scris de Charles Dickens. În spectacolul respectiv, Copperfield a cântat, dansat şi s-a remarcat prin iluziile sale, cele mai originale din spectacol.

    Ulterior, The Magic Man avea să devină cel mai longeviv musical din istoria spectacolelor din Chicago.

    Un an mai târziu, Copperfield a orchestrat primul spectacol Magic of David Copperfield, la un hotel din Honololu, Hawaii. La scurt timp după, şi-a început cariera în televiziune, după ce a fost descoperit de producătorul TV şi de spectacole pe Broadway, Joseph Cates. A avut parte de prima expunere media în 1977, când a fost protagonistul seriei The Magic of ABC. A urmat apoi seria CBS, Magia lui David Copperfield – The Magic of David Copperfield, ale cărei episoade au fost difuzate între 1978 şi 2001. Până anul acesta, a găzduit 17 astfel de serii şi două documentare TV. Şi-a folosit numerele de magie şi în filme precum Terror Train (1980) sau Burt Wonderstone (2013).

    Din rândul celor mai spectaculoase scamatorii ale sale se numără: dispariţia unui avion Learjet (1978), dispariţia Statuii Libertăţii (1981); a levitat deasupra Marelui Canion (1984), a mers prin Marele Zid Chinezesc (1986), a evadat din închisoarea Alcatraz (1987), a făcut să dispară un vagon-restaurant dintr-un tren Orient Express (1991).

    La începutul carierei sale, în anii ‘80, a început să participe la turnee mondiale. Potrivit presei internaţionale, turneele la care participă David Copperfield au extrem de mult succes. În cariera lui, a vândut mai mult de 40 de milioane de bilete în toată lumea, care au condus la câştiguri brute de peste 4,5 miliarde de dolari – mai mult decât a câştigat orice alt entertainer solo din istorie, potrivit celebritynetworth.com.

    El susţine anual peste 500 de spectacole. La spectacolul din Las Vegas, unde are mai mult de trei spectacole zilnic, şapte zile pe săptămână, vânzările de bilete ajung la aproximativ 50 de milioane de dolari în fiecare an; acest lucru nu include comercializarea celorlalte produse corelate cu spectacolele sale, afacere pe care Copperfield o deţine în întregime.

    El este considerat drept cel mai bine plătită celebritate din lume în fiecare an, datorită câştigurilor sale cuprinse între 60 şi 80 de milioane de dolari anual. De-a lungul timpului, el şi-a folosit veniturile pentru a face investiţii şi în afara scenei.

    Un exemplu în acest sens sunt investiţiile sale în imobiliare: când se afla în Las Vegas, Copperfield trăia într-o vilă de 18 milioane de dolari, dotată cu un club de noapte privat. În garajul subteran al acesteia pot fi parcate cu uşurinţă circa 25 de maşini. Vila are un cinematograf, mai multe case de oaspeţi, piscine şi un simulator de golf. Este cea mai scumpă casă din Las Vegas. În afara Nevadei, David are un penthouse cu patru etaje în New York City. Primul etaj al apartamentului din New York este dedicat jocurilor de tip arcade. A cheltuit 7,4 milioane de dolari pentru apartament în 1990, iar apoi a investit cinci ani şi mai multe milioane pentru renovarea proprietăţii. În prezent, casa lui din New York valorează 60 de milioane de dolari.

    Cea mai scumpă dintre proprietăţile sale se află însă departe de Las Vegas şi New York. În 2006, a cheltuit 55 de milioane de dolari ca să cumpere 11 insule în Bahamas, denumite Musha Cay. De-a lungul timpului, a cumpărat mai multe insule şi a cheltuit, în total, 40 de milioane de dolari pentru a face din acestea propria variantă de Fantasy Island.

    În prezent, proprietatea se întinde pe mai mult de 600 de kilometri pătraţi şi este unul dintre cele mai exclusiviste complexuri turistice din lume. Acesta este prevăzut cu cinci vile aflate pe malul apei care pot acomoda maximum 24 de persoane. Cei care ajung aici plătesc între 40.000 şi 50.000 de dolari pe noapte şi trebuie să facă rezervările pentru minimum patru nopţi. Vizitatorii trebuie să închirieze întregul complex – vilele nu pot fi închiriate separat.

    Musha Cay şi insulele Copperfield Bay sunt prevăzute cu un personal de 40 de angajaţi, responsabili de activităţile de acolo.

    El este şi posesorul celei mai mari colecţii de documente şi obiecte din domeniul magiei. Aceasta conţine mai mult de 150.000 de obiecte şi cărţi valoroase, care provin de la Harry Houdini, Georges Méliès şi părintele magiei moderne, Robert Houdin.

    Colecţia se află într-un depozit care se întinde pe 40.000 de metri pătraţi. Iluzionistul a cheltuit aproximativ 200 de milioane de dolari pentru colecţia Copperfields International Museum and Library of the Conjuring Arts, iar specialiştii evaluează colecţia la aproximativ 500 de milioane de dolari.

    Copperfield plănuia să deschidă şi un lanţ de restaurante, aflate în locuri precum Walt Disney World, în Florida, dar şi în Times Square, în New York, precum şi în Paris şi Tokio. David Copperfield’s Magic Underground, restaurantul din Times Square, era pregătit de deschidere în proporţie de 85%, dar disputele dintre echipa de creaţie şi echipa financiară au fost enorme, astfel că investitorii au renunţat, iar proiectul a fost anulat. Copperfield nu a investit în proiectul de restaurante, astfel că nu a fost afectat.

    Lista reuşitelor sale este însă una lungă: a înregistrat 11 recorduri Guinness, a primit 21 de premii Emmy, statutul de „Legendă Vie” de la Congresul American şi gradul de Cavaler din partea guvernului francez. În 2013, Forbes estima averea lui netă la 800 de milioane de dolari – sumă care îl făcea cel mai de succes magician din istorie. În vara acestui an, platforma celebritynetworth.com anunţa că averea magicianului în vârstă de 62 de ani a depăşit 1 miliard de dolari.

  • Cine este artista japoneză creată pe calculator care a deschis un concert pentru Lady Gaga şi care are peste 2,5 milioane de fani pe Facebook – VIDEO

    Cu toate acestea, Hatsune Miku, care are nu mai puţin de 2,5 milioane de followeri pe Facebook, nu există cu adevărat in realitate; cel puţin nu aşa cum ne gândim, încă, la divele din carne şi oase.

    Miku este un star pop, creat şi animat pe calculator, în urmă cu mai bine de un deceniu, de Hiroyuki Ito, CEO al firmei japoneze Crypton Future Media. Miku şi-a început viaţa ca o voce de sinteză, dar de atunci a evoluat enorm şi a devenit un veritabil star muzical, mulţumită armatei de fani.

    Un aspect crucial în evoluţia divei este faptul că orice fan poate scrie un cântec, pe care să îl încarce pe o platformă; apoi fiecare dintre aceştia poate aştepta, în speranţa că diva va interpreteta şi piesa repectivă, chiar în timpul spectacolelor în care diva animată pe calculator are alături, pe scenă, muzicieni în carne şi oase – chitarişti, baterişti şamd.

    „Un concert al Hatsune Miku este realizat în sistem colaborativ, spre deosebire de spectacolele clasice, unde direcţiile vin din partea conducerii spre executanţi. Aici, mai mulţi creatori colaborează pentru ca Hatsune Miku să imterpreteze cele mai populare piese,” explică Hiroyuki Ito.

    Sistemul acesta de lucru aduce beneficii deopotrivă pentru firma care a inventat această divă modernă dar şi pentru compozitoti fără faimă care astfel au şansa de a se face cunoscuţi. Crypton a vândut până acum 120.000 de unităţi din software-ul dedicat Hatsune Miku, la un preţ mediu de 200 de dolari, conform lui Ito. Compania mai câştigă şi din vânzarea de bilete la concerte şi din licenţierea produselor comerciale.

    În ce priveşte cariera lui Hatsune Miku, a cărei nume se traduce prin Primul sunet al viitorului, Ito are planuri măreţe. Vrem să dezvoltăm în continuare tehnologia astfel încât sintetizatorul de voce să producă sunete cât mai apropiate de vocea umană. Cred că vom ajunge la un punct în care vom crea ceva care nu mai există. Speranţa mea este că noua tehnologie va dezvolta un nou tip de muzică,” spune Hiroyuki Ito.

  • Artista care a lansat în 10 ani mai mult de 100.000 de cântece dar CARE NU EXISTĂ cu adevărat

    Cu toate acestea, Hatsune Miku, care are nu mai puţin de 2,5 milioane de followeri pe Facebook, nu există cu adevărat in realitate; cel puţin nu aşa cum ne gândim, încă, la divele din carne şi oase.

    Miku este un star pop, creat şi animat pe calculator, în urmă cu mai bine de un deceniu, de Hiroyuki Ito, CEO al firmei japoneze Crypton Future Media. Miku şi-a început viaţa ca o voce de sinteză, dar de atunci a evoluat enorm şi a devenit un veritabil star muzical, mulţumită armatei de fani.

    Un aspect crucial în evoluţia divei este faptul că orice fan poate scrie un cântec, pe care să îl încarce pe o platformă; apoi fiecare dintre aceştia poate aştepta, în speranţa că diva va interpreteta şi piesa repectivă, chiar în timpul spectacolelor în care diva animată pe calculator are alături, pe scenă, muzicieni în carne şi oase – chitarişti, baterişti şamd.

    „Un concert al Hatsune Miku este realizat în sistem colaborativ, spre deosebire de spectacolele clasice, unde direcţiile vin din partea conducerii spre executanţi. Aici, mai mulţi creatori colaborează pentru ca Hatsune Miku să imterpreteze cele mai populare piese,” explică Hiroyuki Ito.

    Sistemul acesta de lucru aduce beneficii deopotrivă pentru firma care a inventat această divă modernă dar şi pentru compozitoti fără faimă care astfel au şansa de a se face cunoscuţi. Crypton a vândut până acum 120.000 de unităţi din software-ul dedicat Hatsune Miku, la un preţ mediu de 200 de dolari, conform lui Ito. Compania mai câştigă şi din vânzarea de bilete la concerte şi din licenţierea produselor comerciale.

    În ce priveşte cariera lui Hatsune Miku, a cărei nume se traduce prin Primul sunet al viitorului, Ito are planuri măreţe. Vrem să dezvoltăm în continuare tehnologia astfel încât sintetizatorul de voce să producă sunete cât mai apropiate de vocea umană. Cred că vom ajunge la un punct în care vom crea ceva care nu mai există. Speranţa mea este că noua tehnologie va dezvolta un nou tip de muzică,” spune Hiroyuki Ito.

  • Artista care a lansat în 10 ani mai mult de 100.000 de cântece dar CARE NU EXISTĂ cu adevărat

    Cu toate acestea, Hatsune Miku, care are nu mai puţin de 2,5 milioane de followeri pe Facebook, nu există cu adevărat in realitate; cel puţin nu aşa cum ne gândim, încă, la divele din carne şi oase.

    Miku este un star pop, creat şi animat pe calculator, în urmă cu mai bine de un deceniu, de Hiroyuki Ito, CEO al firmei japoneze Crypton Future Media. Miku şi-a început viaţa ca o voce de sinteză, dar de atunci a evoluat enorm şi a devenit un veritabil star muzical, mulţumită armatei de fani.

    Un aspect crucial în evoluţia divei este faptul că orice fan poate scrie un cântec, pe care să îl încarce pe o platformă; apoi fiecare dintre aceştia poate aştepta, în speranţa că diva va interpreteta şi piesa repectivă, chiar în timpul spectacolelor în care diva animată pe calculator are alături, pe scenă, muzicieni în carne şi oase – chitarişti, baterişti şamd.

    „Un concert al Hatsune Miku este realizat în sistem colaborativ, spre deosebire de spectacolele clasice, unde direcţiile vin din partea conducerii spre executanţi. Aici, mai mulţi creatori colaborează pentru ca Hatsune Miku să imterpreteze cele mai populare piese,” explică Hiroyuki Ito.

    Sistemul acesta de lucru aduce beneficii deopotrivă pentru firma care a inventat această divă modernă dar şi pentru compozitoti fără faimă care astfel au şansa de a se face cunoscuţi. Crypton a vândut până acum 120.000 de unităţi din software-ul dedicat Hatsune Miku, la un preţ mediu de 200 de dolari, conform lui Ito. Compania mai câştigă şi din vânzarea de bilete la concerte şi din licenţierea produselor comerciale.

    În ce priveşte cariera lui Hatsune Miku, a cărei nume se traduce prin Primul sunet al viitorului, Ito are planuri măreţe. Vrem să dezvoltăm în continuare tehnologia astfel încât sintetizatorul de voce să producă sunete cât mai apropiate de vocea umană. Cred că vom ajunge la un punct în care vom crea ceva care nu mai există. Speranţa mea este că noua tehnologie va dezvolta un nou tip de muzică,” spune Hiroyuki Ito.

  • Încep Zilele Bucureştiului: Concerte, show-uri 3D şi spectacole de teatru, printre surprizele pregătite între 15-17 septembrie

    Vineri -15 septembrie: Concert Angela Gheorghiu – Piaţa Constituţiei

    Primăria Capitalei prin ARCUB invită bucureştenii pe 15 septembrie, de la ora 20:30, în Piaţa Constituţiei, la Concertul extraordinar susţinut de starul internaţional Angela Gheorghiu, spectacol care marchează deschiderea seriei de evenimente aniversare Zilele Bucureştiului.

    Angela Gheorghiu concertează la Bucureşti, alături de Filarmonica George Enescu şi de tenorul Teodor Ilincăi. Dirijorul spectacolului din 15 septembrie este maestrul newyorkez Eugene Kohn, cu care Angela Gheorghiu concertează încă de la începutul carierei sale.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • COMUNA-FENOMEN a României. Arată ca în Occident, dar se află în epicentrul sărăciei

    Comuna Pădureni, din judeţul Vaslui, arată ca o adevărată localitate europeană. Comuna are camping, piscină, teatru de vară, sală de spectacole, loc pentru echitaţie, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc frumos amenajat cu foişoare şi terase.

    De asemenea, Pădureni – care se află într-unul dintre cele mai sărace judeţe din România – are şi drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare.

    Comuna se află 8 kilometri de Huşi şi este formată din satele Căpoteşti, Davideşti, Ivăneşti, Leoşti, Pădureni (reşedinţa), Rusca, Todireni şi Văleni, având o populaţie de puţin peste 4.000 de locuitori.
    Începând din anul 1990, comuna este condusă de acelaşi primar, pe nume Temistocle Diaconu. În deceniile de după Revoluţie, comuna Pădureni a avut un parcurs total diferit faţă de multe dintre localităţile rurale din România, care s-au afundat tot mai tare în sărăcie. Mai mult, unele dintre amenajările şi construcţiile realizate aici lipsesc chiar şi din numeroase orăşele din ţară.

    Pentru a transforma localitatea, primăria a aplicat şi a obţinut fonduri externe: iniţial SAPARD şi PHARE, iar apoi, după aderarea României la UE, fonduri europene.

    Citiţi mai multe pe www.magazinuldecase.ro

  • Cum arată viaţa la bordul celei mai mari nave de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    Printre facilităţile oferite oaspeţilor se numără un spaţiu de divertisment în stil amfiteatru, numit AquaTheater, vitrine acrobatice acvatice, unde au loc spectacole de înot şi jocuri de lumini în timpul nopţii. 

    Divizată în 18 punţi şi şapte „cartiere”, conectate de cele 24 de lifturi, nava are o capacitate de aproape 9000 de pasageri, incluzând şi echipajul. În poza de mai jos oaspeţii fac fotografii în cartierul Royal Promenade.

    Cartierul Central Park, aflat în mijlocul navei, în aer liber, este o caracteristică cheie a designului, având în componenţa sa 12.000 de plante în cadrul unei grădini şerpuite, care se întinde mai mult decât lungimea unui teren de fotbal.

    Un trio de tobogane numit colectiv The Perfect Storm îţi oferă o privelişte asupra zonei Central Park şicelor nouă punţi ale navei.

    Restaurantul din Harmony of the Seas se întinde pe trei etaje. Dacă doreşti să serveşti o băutură peste program, barmanul robot de la Bionic Bar îţi poate servi oricând un cocktail personalizat.

    Zona de sport şi plajă oferă oaspeţilor patru tipuri de bazine şi două simularoare de surf.

    The Royal Theatre este spaţiul principal de spectacole şi cel mai mare loc de divertisment de pe navă, care oferă 1.380 de locuri pentru oaspeţi.

    Harmony Dunes, teren de mini-golf. 

  • Cum arată viaţa la bordul celei mai mari nave de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    Nava Harmony of the Seas (Royal Caraibbean), cu o lungime de 356 de metri, o lăţime de 65 de metri şi un număr de 8.880 de oameni la bord, este o suburbie plutitoare, dedicată relaxării la soare şi distracţiei. Printre facilităţile oferite oaspeţilor se numără un spaţiu de divertisment în stil amfiteatru, numit AquaTheater, vitrine acrobatice acvatice, unde au loc spectacole de înot şi jocuri de lumini în timpul nopţii. 

    Divizată în 18 punţi şi şapte „cartiere”, conectate de cele 24 de lifturi, nava are o capacitate de aproape 9000 de pasageri, incluzând şi echipajul. În poza de mai jos oaspeţii fac fotografii în cartierul Royal Promenade.

    Cartierul Central Park, aflat în mijlocul navei, în aer liber, este o caracteristică cheie a designului, având în componenţa sa 12.000 de plante în cadrul unei grădini şerpuite, care se întinde mai mult decât lungimea unui teren de fotbal.

    Un trio de tobogane numit colectiv The Perfect Storm îţi oferă o privelişte asupra zonei Central Park şicelor nouă punţi ale navei.

    Restaurantul din Harmony of the Seas se întinde pe trei etaje. Dacă doreşti să serveşti o băutură peste program, barmanul robot de la Bionic Bar îţi poate servi oricând un cocktail personalizat.

    Zona de sport şi plajă oferă oaspeţilor patru tipuri de bazine şi două simularoare de surf.

    The Royal Theatre este spaţiul principal de spectacole şi cel mai mare loc de divertisment de pe navă, care oferă 1.380 de locuri pentru oaspeţi.

    Harmony Dunes, teren de mini-golf.