BusinessMagazin

Tag: spaga

  • Arhiepiscopul Tomisului, pus sub control judiciar pentru o şpagă de 500 de euro

    Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanu, a fost pus sub control judiciar de către procurorii anticorupţie constănţeni într-un dosar de luare de mită şi fals în documente sau declaraţii având drept consecinţă obţinerea de fonduri UE, potrivit unui comunicat al DNA. Deşi ar fi obţinut importante fonduri europene, procurorii DNA mai susţin că Teodosie Snagoveanu ar fi luat mită de la o persoană 500 de euro pentru ca, în calitatea sa de arhiepiscop, să-i găsească un post într-o parohie.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de mandatarii înaltului prelat, la data comiterii faptelor, respectiv Stere Beca, Bogdan Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Ciprian Cojocaru, care au şi ei calitatea de suspecţi. Cei patru sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Un alt suspect, Aurelian Ştefan, este cercetat cu privire la complicitate la această infracţiune.

    „În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalţi inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene”, se arată într-un comunicat al DNA.

    În concret, arhiepiscopul Tomisului este suspectat că personal sau prin mandatarii săi a raportat către APIA în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Arhiepiscopul Tomisului, pus sub control judiciar pentru o şpagă de 500 de euro

    Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanu, a fost pus sub control judiciar de către procurorii anticorupţie constănţeni într-un dosar de luare de mită şi fals în documente sau declaraţii având drept consecinţă obţinerea de fonduri UE, potrivit unui comunicat al DNA. Deşi ar fi obţinut importante fonduri europene, procurorii DNA mai susţin că Teodosie Snagoveanu ar fi luat mită de la o persoană 500 de euro pentru ca, în calitatea sa de arhiepiscop, să-i găsească un post într-o parohie.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de mandatarii înaltului prelat, la data comiterii faptelor, respectiv Stere Beca, Bogdan Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Ciprian Cojocaru, care au şi ei calitatea de suspecţi. Cei patru sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Un alt suspect, Aurelian Ştefan, este cercetat cu privire la complicitate la această infracţiune.

    „În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalţi inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene”, se arată într-un comunicat al DNA.

    În concret, arhiepiscopul Tomisului este suspectat că personal sau prin mandatarii săi a raportat către APIA în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • S-a lansat Muzeul Corupţiei în România, cu o Galerie a Şpăgilor: “De la milioane de euro la o oaie”

    Lansat cu ocazia Nopţii Muzeelor, Muzeul Corupţiei poate fi vizitat online, pe www.MuzeulCoruptiei.ro.

    Muzeul Corupţiei găzduieşte Galeria Şpăgilor, în care sunt ilustrate cele mai cunoscute şpăgi din România, şi Testul Şpăgilor, care pune la încercare cunoştinţele oricui în materie de corupţie.

    Proiectul se concentrează pe cel mai frecvent întâlnit act de corupţie din ţară noastră: Şpaga. “Unele şpăgi au fost atât de incredibile, încât nu-ţi dai seama dacă sunt adevărate sau inventate: de la milioane de euro până la o oaie sau… apă minerală. Valoarea atât de neînsemnată a unor şpăgi şi perseverenţa cu care se ia şpagă, în condiţiile în care zi de zi apare câte o ştire cu cineva arestat pentru asta, au fost un semnal de alarmă pentru noi: se ia şpagă ca stil de viaţă,” a declarat Denisa Armaşu, Senior Copywriter – Kinecto Isobar.

    Pe www.MuzeulCoruptiei.ro , cei interesaţi vor găsi ilustrate atât şpăgi reale, cât şi şpăgi fictive, şi astfel pot uşor verifica dacă imaginaţia aleşilor a întrecut-o pe cea a creativilor din spatele proiectului.

    Pentru realizarea Muzeului, creativii Kinecto Isobar au studiat zeci de cazuri şi au ales cele mai incredibile şpăgi. “Şpagă în cimitir”, “Tablouri şi lingouri”, “Şapte uşi de la Buhuşi”, “Pod în Comuna Şanţ”, sunt doar câteva dintre lucrările expuse.

    De asemenea, Muzeul Corupţiei poate fi vizitat şi virtual – printr-un video 360° pe YouTube: experienţa este disponibilă de pe telefonul mobil, iar vizitatorii pot îndrepta telefonul în orice direcţie, că să descopere toate lucrările prezentate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a lansat Muzeul Corupţiei în România, cu o Galerie a Şpăgilor: “De la milioane de euro la o oaie”

    Lansat cu ocazia Nopţii Muzeelor, Muzeul Corupţiei poate fi vizitat online, pe www.MuzeulCoruptiei.ro.

    Muzeul Corupţiei găzduieşte Galeria Şpăgilor, în care sunt ilustrate cele mai cunoscute şpăgi din România, şi Testul Şpăgilor, care pune la încercare cunoştinţele oricui în materie de corupţie.

    Proiectul se concentrează pe cel mai frecvent întâlnit act de corupţie din ţară noastră: Şpaga. “Unele şpăgi au fost atât de incredibile, încât nu-ţi dai seama dacă sunt adevărate sau inventate: de la milioane de euro până la o oaie sau… apă minerală. Valoarea atât de neînsemnată a unor şpăgi şi perseverenţa cu care se ia şpagă, în condiţiile în care zi de zi apare câte o ştire cu cineva arestat pentru asta, au fost un semnal de alarmă pentru noi: se ia şpagă ca stil de viaţă,” a declarat Denisa Armaşu, Senior Copywriter – Kinecto Isobar.

    Pe www.MuzeulCoruptiei.ro , cei interesaţi vor găsi ilustrate atât şpăgi reale, cât şi şpăgi fictive, şi astfel pot uşor verifica dacă imaginaţia aleşilor a întrecut-o pe cea a creativilor din spatele proiectului.

    Pentru realizarea Muzeului, creativii Kinecto Isobar au studiat zeci de cazuri şi au ales cele mai incredibile şpăgi. “Şpagă în cimitir”, “Tablouri şi lingouri”, “Şapte uşi de la Buhuşi”, “Pod în Comuna Şanţ”, sunt doar câteva dintre lucrările expuse.

    De asemenea, Muzeul Corupţiei poate fi vizitat şi virtual – printr-un video 360° pe YouTube: experienţa este disponibilă de pe telefonul mobil, iar vizitatorii pot îndrepta telefonul în orice direcţie, că să descopere toate lucrările prezentate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sumele colosale primite ca şpagă de adjunctul ANAF Oradea. Cum a fost dat pe mâna procurorilor DNA de către afaceriştii pe care-i proteja

    Zeci de mii de euro au ajuns în buzunarul lui Dorel Pătcaş, fostul director din Finanţe şi de la Vămi, acesta fiind trimis în judecată de către procurorii DNA Oradea. În schimbul sumelor colosale, Pătcaş a favorizat firmele evazioniste. Alături de el a fost trimisă în judecată şi Adina Florentina Dumbravă, pentru complicitate.

    Totodată, în acelaşi dosar, anchetatorii au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Şandor Florian, şef al Serviciului inspecţie fiscală al Direcţiei Vamale Bihor.

    Dorel Pătcaş a ajuns în vizorul procurorilor DNA Oradea după ce a fost denunţat chiar de către cei pe care-i proteja. Este vorba despre petrolistul Vasile Boer, Ion Govoreanu, patronul lanţului de magazine Trei G şi constructorul Radu Ţiril.

    Fost director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor, iar apoi, din 2011, director executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor şi coordonator al activităţii de inspecţie fiscală, Dorel Pătcaş a intrat în atenţia procurorilor DNA Oradea încă din 2014.  După ce Boer a fost arestat, a urmat şi denunţul la adresa lui Pătcaş. Astfel, procurorii au aflat că Boer îi dăduse lui Pătcaş 6.000 de lei, bani ce i-au fost necesari pentru o intervenţie pe cord, intervenţie ce a avut loc la Institutul Inimii din Cluj. Banii au ajuns la Pătcaş prin fiul său, intermediar fiind Florian Şandor, şeful Serviciului Inspecţie Fiscală al DJAOV Bihor, la aceea vreme. În schimbul banilor, Pătcaş  ar fi protejat firma lui Boer de eventuale controale.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Sumele colosale primite ca şpagă de adjunctul ANAF Oradea. Cum a fost dat pe mâna procurorilor DNA de către afaceriştii pe care-i proteja

    Zeci de mii de euro au ajuns în buzunarul lui Dorel Pătcaş, fostul director din Finanţe şi de la Vămi, acesta fiind trimis în judecată de către procurorii DNA Oradea. În schimbul sumelor colosale, Pătcaş a favorizat firmele evazioniste. Alături de el a fost trimisă în judecată şi Adina Florentina Dumbravă, pentru complicitate.

    Totodată, în acelaşi dosar, anchetatorii au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Şandor Florian, şef al Serviciului inspecţie fiscală al Direcţiei Vamale Bihor.

    Dorel Pătcaş a ajuns în vizorul procurorilor DNA Oradea după ce a fost denunţat chiar de către cei pe care-i proteja. Este vorba despre petrolistul Vasile Boer, Ion Govoreanu, patronul lanţului de magazine Trei G şi constructorul Radu Ţiril.

    Fost director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor, iar apoi, din 2011, director executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor şi coordonator al activităţii de inspecţie fiscală, Dorel Pătcaş a intrat în atenţia procurorilor DNA Oradea încă din 2014.  După ce Boer a fost arestat, a urmat şi denunţul la adresa lui Pătcaş. Astfel, procurorii au aflat că Boer îi dăduse lui Pătcaş 6.000 de lei, bani ce i-au fost necesari pentru o intervenţie pe cord, intervenţie ce a avut loc la Institutul Inimii din Cluj. Banii au ajuns la Pătcaş prin fiul său, intermediar fiind Florian Şandor, şeful Serviciului Inspecţie Fiscală al DJAOV Bihor, la aceea vreme. În schimbul banilor, Pătcaş  ar fi protejat firma lui Boer de eventuale controale.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Se ia ŞPAGĂ la Compania de Drumuri? Răspunsul SURPRINZĂTOR al şefului CNADNR

    Confruntat cu acuzaţii din partea unor angajaţi ulterior suspendaţi, directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a vorbit într-un interviu acordat gândul despre oamenii din companie care fură, ca “să nu ne ferim de verb”, şi despre măsurile care fost luate împotriva acestora. Reacţia lui vine după ce un fost director din CNADNR, Liviu Costache, a declarat că foarte mulţi bani au intrat în buzunarul angajaţilor, iar şoferii care au plătit, de-a lungul anilor, taxe de pod peste Dunăre la Giurgiu, Feteşti sau la Giurgeni – Vadu-Oii au fost păcăliţi, primind bonuri fiscale false. Metoda a fost descoperită comparându-se imaginile de la camerele de supraveghere, pe care pot fi identificate numerele de înmatriculare ale maşinilor, cu înregistrările din sistemul CNADNR, unde plăţile nu se regăsesc.  

    Se ia ŞPAGĂ la Compania de Drumuri? Răspunsul SURPRINZĂTOR al şefului CNADNR

     

  • Să luptăm neabătut pentru a ne clasa în top-ul mercurialului şpăgii/ de Lucian Vasilescu

    Cu doar puţină vreme în urmă, „roata de rezervă” a Guvernului anunţa că tocmai ce-a fost adoptată o Ordonanţă de urgenţă conform căreia salariile unor „înalţi demnitari” ai statului urmau să fie generos majorate. De ce? Pentru că binemerită de la naţiune şi pentru că e un soi de măsură în inegala luptă împotriva corupţiei. Iute, apoi, preşedintele ţării (al cărui salariu urma să fie şi el multiplicat) a salutat public iniţiativa Guvernului şi a circumscris-o tot în contextul măsurilor prin care ne războim cu pârdalnica de corupţie. Mă rog, până la urmă Ordonanţa cu pricina n-a mai fost adoptată de Guvern (deocamdată).

    Acum: eu văd puţin altfel lucrurile. Cred că, stânjeniţi de faptul că, până deunăzi, un ministru putea fi cumpărat cu o paporniţă umplută cu caltaboşi, executivul a gândit, în laboratoarele sale, o lege care, sporind de „n” ori salariile „înalţilor funcţionari”, i-ar fi adus pe aceştia în situaţia de a nu mai accepta drept şpagă un şir de cârnaţi şi o sticlă de palincă, să ne facem de râs în toată Europa.

    Păi dacă un ilustru „funcţionar înalt” are o leafă de, să zicem, 1.000 de euro, pe amărâtul ăla îl poţi cumpăra cu 1.500 (dacă iei mai mulţi miniştri, la pachet, preţul chiar poate scădea, la fel dacă te nimereşti pe timp de vară, când e „happy hour” la şpăgi). Trebuia şi noi să ne aliniem standardelor şpăgii internaţionale. Şi cum s-o facem altfel decât mărind salariile iluştrilor noştri conducători? Prin această înţeleaptă măsură şpaga nu va dispărea, în schimb va ajunge la valori decente, recunoscute ca atare pe plan internaţional, şi nu ne vom mai face de râs în faţa partenerilor noştri externi şi mai ales a Europei din care, cu mândrie, facem parte.

    Personal, regret că Ordonanţa cu pricina a fost retrasă. Sper doar că amânarea adoptării ei va avea drept efect creşterea factorului cu care vor fi multiplicate salariile mai-marilor şi iluştrilor noştri conducători, astfel încât să devenim noi, românii, un vector internaţional al mercurialului şpăgii. O merităm şi cred, sincer, că suntem capabili de această performanţă. Aştept. Cu încredere şi cu speranţă.

  • Opinie Claudiu Pândaru, director editorial Mediafax Group: Fă, Revoluţie!

     Suntem o naţiune blocată? Oprită în timp, sortită unui veşnic “la noi nu se poate”?

    Suntem o naţiune coruptă? În care dacă nu dai, nu primeşti? Suntem ţara de zece? Zece la sută şpagă?

    Zece ani cu executare?

    Chiar toţi cei 19 milioane alcătuim o naţiune care-şi fură pădurile?

    În care drumurile noastre toate se întâlnesc, dar niciodată nu se transformă în autostrăzi?

    Suntem o naţiune în care cel mai bun medic e norocul?

    Norocul de a nu ajunge în spital.

    Oricum ai lua acest popor, când îl cauţi în măruntaie e unul în care Google e un motor de avansare?

    În care golul umple plinul paharului, iar paharul înlocuieşte cartea?

    Suntem o naţiune de nostalgici? Suntem o naţiune care trăieşte în trecut, incapabilă să-şi schimbe viitorul?

    Care votează răul cel mai mic? Atât de aproape întotdeauna de răul cel mai mare? Sau dimpotrivă, suntem naţiunea care nu votează, pentru că oricum nu contează?

    Orice am face suntem o naţiune condusă de politruci căzuţi cu paraşuta, care strigă “fă, revoluţio”?

    După 25 de ani e timpul să ne amintim cine face Revoluţia: oamenii, noi.

    Suntem conduşi de indivizi care au toate defectele, lipsurile şi lipsa de caracter ce fac toate întrebările de mai sus să fie mai degrabă retorice. E vina noastră – a ta, a celui care citeşti, a mea, a celui care scriu. Ca naţiune, românii au un defect istoric: memorie scurtă.

    În goana prezentului, a creditului care trebuie plătit, a copilului care trebuie dus la şcoală, suntem complici în uitare.

    După 25 de ani e timpul să ne amintim că atunci când am vrut am luptat, noi sau părinţii noştri! Ne-am schimbat destinul.

    Ne-am câştigat dreptul la libertate, dreptul de a ne găsi fericirea, dreptul la viaţă şi dreptul de a vota liber.

    Am câştigat şi o obligaţie: să nu ne mai întoarcem în trecut!

    Haideţi să nu ne mai văicărim şi să ne amintim perfect ce vrem în singura zi din an în care noi ne-am câştigat dreptul să fim la putere.

    După 25 de ani de evoluţie şi reformă, a rămas o singura revoluţie neconfiscată de întrebări retorice:

    Revoluţia prin vot.

  • Camera de Comerţ: Nu ştiam că Vlasov ia şpagă, dar ştiam că merge la cazinou, avea bani din afaceri

     “Nu ştiam că ia spagă, dar ştiam că merge în cazinou. Era ilogic să-l întrebi pe Vlasov din ce trăieşte. Are o casă de avocatură, are case la Iaşi din care primeşte chirie, bonificaţie de la Camera de Comerţ de 6.000-7.000 de lei pe lună”, a declarat, într-o conferinţă de presă Ion Mocanu, unul dintre vicepreşedinţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

    Reprezentanţii CCIR au precizat că pornesc de la prezumţia de nevinovăţie în cazul Vlasov, precizând că nu sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi de activitatea acestuia.

    “Plec de la prezumţia de nevinovăţie, nu ştiu care este speţa, din câte am înţeles din dicuţiile cu angajaţii dosarul respectiv este în faza probatorie, de colectare de probe”, a declarat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa şi vicepreşedinte CCIR, care asigură interimatul la conducerea instituţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro