BusinessMagazin

Tag: spaga

  • Medic din Slobozia, REŢINUT pentru 131 de ŞPĂGI luate în doar TREI LUNI

    Ofiţerii DGA Ialomiţa au pus în executare joi două mandate de percheziţie domiciliară, emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Ialomiţa, în cadrul unui dosar penal în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, luare de mită şi fals intelectual, comise de un medic specialist de medicină internă în cadrul unui spital din Slobozia şi de un asistent medical în cadrul aceleiaşi unităţi.

    În fapt, s-a reţinut că în perioada martie – mai 2018, cei doi au primit sume de bani şi alte foloase de la mai multe persoane, suspecte în cauză, pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu.

    Potrivit presei locale, se pare că vizat de procurori este medicul specialist în Boli Interne, Doru Didiţă. De asemenea, în aceeaşi anchetă ar fi implicată şi una dintre asistentele cu care acesta lucra. Surse judiciare susţin faptul că cele două cadre medicale ar fi primit mită de la mai mulţi pacienţi pentru a elibera documente medicale necesare întocmirii dosarelor de pensionare sau obţinerii de concedii medicale. În prezent, se pare că atât medicul Doru Didiţă, cât şi asistenta acestuia, se află la audieri la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.

    Faţă de medicul specialist, procurorul de caz a dispus pe bază de ordonanţă măsura reţinerii pentru 24 de ore, în sarcina acestuia reţinându-se comiterea unui număr de 131 infracţiuni de luare de mită în formă continuată şi fals intelectual. Cercetările continuă pentru documentarea întregii activităţi infracţionale a celor în cauză.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Medic din Slobozia, REŢINUT pentru 131 de ŞPĂGI luate în doar TREI LUNI

    Ofiţerii DGA Ialomiţa au pus în executare joi două mandate de percheziţie domiciliară, emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Ialomiţa, în cadrul unui dosar penal în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, luare de mită şi fals intelectual, comise de un medic specialist de medicină internă în cadrul unui spital din Slobozia şi de un asistent medical în cadrul aceleiaşi unităţi.

    În fapt, s-a reţinut că în perioada martie – mai 2018, cei doi au primit sume de bani şi alte foloase de la mai multe persoane, suspecte în cauză, pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu.

    Potrivit presei locale, se pare că vizat de procurori este medicul specialist în Boli Interne, Doru Didiţă. De asemenea, în aceeaşi anchetă ar fi implicată şi una dintre asistentele cu care acesta lucra. Surse judiciare susţin faptul că cele două cadre medicale ar fi primit mită de la mai mulţi pacienţi pentru a elibera documente medicale necesare întocmirii dosarelor de pensionare sau obţinerii de concedii medicale. În prezent, se pare că atât medicul Doru Didiţă, cât şi asistenta acestuia, se află la audieri la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.

    Faţă de medicul specialist, procurorul de caz a dispus pe bază de ordonanţă măsura reţinerii pentru 24 de ore, în sarcina acestuia reţinându-se comiterea unui număr de 131 infracţiuni de luare de mită în formă continuată şi fals intelectual. Cercetările continuă pentru documentarea întregii activităţi infracţionale a celor în cauză.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • „M-am dus să mă angajez şi unul dintre mentorii mei mi-a cerut şpagă ca să mă introducă în concurs. Nici măcar nu dădeam şpagă pentru un post, ci doar pentru a da concursul”. Povestea unui student care a plecat dezamagit din România iar acum are o clinica privata in Londra

    „Timp de trei ani de zile am făcut voluntariat. În momentul în care m-am dus să mă angajez, unul dintre mentorii mei mi-a cerut şpagă pentru ca să mă introducă în concurs. Nici măcar nu dădeam şpagă pentru un post, ci doar pentru a da concursul”, povesteşte tânărul pentru gazetaromaneasca.com
    În cele din urmă s-a hotărât să părăsească ţara: „M-am hotărât să nu mai stau o clipă în România şi am ales să plec în Marea Britanie”.

    Timp de 10 ani, Gabriel, acum în vârstă de 32 de ani, a lucrat în sistemul public de sănătate (NHS) şi în clinici private, iar în urmă cu patru ani a deschis o mică clinică de înfrumuseţare în Londra. E-Cliniq Beauty&Aestethics funcţionează acum în zona Borehamwood, în nordul capitalei britanice.

    „Clinica am deschis-o eu şi partenera mea, tot româncă. Ea se ocupă cu partea de înfrumuseţare. Tratamente faciale, epilat. Partea medicală, injectabile şi alte tratamente corporale”, spune Gabriel Ghinea.

    „Am început în NHS ca asistent, apoi am lucrat asistent senior, după care am fost recrutat de un spital mare din Londra, la secţia pentru transplant. De acolo am plecat ca şef de secţie chirurgie plastică”, a mai declarat el.

    În urmă cu un an, a renunţat să mai lucreze permanent în spital din cauză că nu mai putea face faţă: „Lucram şapte zile din şapte”.

    La E-Cliniq Beauty&Aestethics se fac în primul rând tratamente de înfrumuseţare, estetice. Sunt tratamente minim invazive, non chirurgicale, precum reducerea ridurilor, întinerire facială, tratamente pentru celulită. Perfuzii pentru tratarea cu vitamine a diferitelor probleme. Tot la E-Cliniq se pot face şi analize de laborator, dar şi tratamente faciale pentru toate tipurile de ten: matur, gras, acneic, epilat, stilizat gene, sprâncene.

    „Tot timpul am vrut să fac chirurgie plastică. Când am venit aici am început să fac cursuri, am făcut şi un curs de farmacologie. Dacă tot m-am specializat, am zis de ce să nu profit. Apoi, întotdeauna mi-am dorit să am ceva al meu. Partenera mea e cosmeticiană. De ce să nu îmbinăm utilul cu plăcutul”, spune Gabriel Ghinea.

    La început a fost destul de greu, nu ştiau de unde să înceapă. Au mers la firme specializate pentru a cere ajutorul, pentru că nu ştiau ce au nevoie pentru a deschide o astfel de clinică: „Am aflat de la primăria locală de ce fel de licenţe avem nevoie pentru spaţiu. Ne-a luat cam cinci luni de când am luat spaţiul şi până am deschis.”

    80% dintre clienţii clinicii sunt străini, mai spune patronul E-Cliniq. „Acum au început să vină mai mulţi români”, remarcă el. În ceea ce priveşte cele mai cerute tratamente, acestea sunt cele cu acid hialuronic pentru augmentarea unor părţi ale feţei, buze, pomeţi şi anti-rid, dar şi tratamente faciale pe partea de înfrumuseţare.

    „Nu aş fi putut realiza în România ceea ce am realizat aici”, recunoaşte Gabriel Ghinea. „Probabil aş fi fost un asistent de bandă la un spital judeţean, frustrat. Colegii care au rămas în ţară au stagnat.”

    „În România lipsesc foarte multe. Sistemul nu e pus la punct. Nu sunt promovate valorile. Sunt multe chestii standardizate, iar dacă ai idei ţi se taie elanul”, descrie el situaţia din ţară.

  • Sorina Pintea: Nu am rezolvat problema şpăgii din spitale. Cred că ne-a intrat în sânge

    „Nu am rezolvat problema şpăgii. Chiar astăzi citeam nişte elemente legate de faptul că există spitale unde se mai dă şpagă. Cred că ne-a intrat în sânge să mergem la medic şi să dăm plicul”, a spus, miercuri, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Pintea precizează că, deşi în unele spitale există chestionare prin care pacienţii pot evalua în mod anonim calitatea serviciilor prestate, nu toţi pacienţii au încredere în acestea.

    „Chestionarele (n.r. – de feedback) au fost introduse în 2016 şi, dacă vă uitaţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, publicăm rapoarte trimestriale. Acestea funcţionează, dar, din păcate, oamenii nu au încredere în anonimatul respectivului chestionate, deşi el este sigur”, a subliniat Sorina Pintea.

    Ministrul Sănătăţii a menţionat că managerul spitalului este responsabil pentru verificarea chestionarelor care conţin feedback-ul pacienţilor privind calitatea serviciilor din spitale.

    Săptămâna trecută, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a făcut public un raport privind corupţia din sistemul de sănătate, preciznd că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupţiei din acest sistem: achiziţii publice,servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

    “În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcţionarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci şi persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achiziţiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigaţii chiar şi măsuri preventive. (..) O abordare pro activă din partea administraţiei publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupţie, creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie pot duce la diminuarea corupţiei în România”, spune procurorul şef DNA.

    Kovesi a explicat că acest fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete, fiind necesară schimbarea unor proceduri şi introducerea unor mecanisme de control.

    “Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activităţile de control, atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupţia din sănătate. Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, atât direct, prin plăţi din bugetul personal, cât şi indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român”, a declarat procurorul şef al DNA.

  • Primăria din România care a declarat război Şpăgii! Mesajul primarului

    Pe Facebook, Primaria Municipiului Giurgiu a scris: După impactul foarte mare pe care l-a avut o postare personală a dlui.primar Nicolae Barbu legată de exemplul de bună practică de la Spitatul din Tulcea, unde este afişat pe toate uşile faptul că nu se acceptă şpagă şi se pare că aşa stau lucrurile şi in realitate, am decis să creăm un eveniment pe aceasta temă dedicată giurgiuvenilor.

    “Mă adresez vouă, cetătenilor acestui oras, cu rugamintea de a veni cu sugestii, cu idei şi cu recomandari legate de schimbarea în bine a sistemului institutional din Romania, indiferent de domeniul de activitate.

    Vreau ca exemplul de la Tulcea sa nu ramana singular, si de ce nu, la un moment dat, să ne bucurăm de aceeaşi situaţie şi la Spitalul din Giurgiu şi în toate instituţiile publice. Poate că initiativa vi se pare idealistă, dar trebuie să pornim dintr-un punct.

    Vă invit aşadar să scriem pe aceasta pagină părerile despre acest subiect, dar mai ales experienţele personale, pozitive sau negative, într-un limbaj care să ne facă cinste şi sa nu fie necesară intervenţia administratorului, asumându-ne identitatea şi fiind sinceri în ceea ce postăm”, scria primarul Barbu pe contul personal.

  • Salvatoarea de vieţi, Elena Ştefan, românca medaliată în Italia cu “Crucifixul de aur”: ”În România la loc de cinste sunt şpaga şi nepotismul”

    Elena Ştefan are 44 de ani, este originară din Iaşi, iar în ţară a absolvit facultatea de medicină veterinară. Are doi copii, un băiat şi o fată, de care este deosebit de mândră, ambii absolvenţi de studii superioare. Băiatul a terminat Academia de Poliţie, iar fata, Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei.

    În Italia, Elena nu s-a mulţumit doar cu un simplu loc de muncă şi a făcut tot posibilul să se perfecţioneze. A urmat cursurile şcolii de infirmiere din Siena şi în prezent lucrează ca paramedic.

    Elena a făcut parte din echipajele Protecţiei Civile italiene care au intervenit încă din primele ore în zonele afectate de inundaţiile din Liguria în 2015 sau în localităţile din jurul oraşului Aquila afectat de cutremurul din 2009. A salvat vieţi, dar a şi suferit, găsind corpuri fără viaţă sub dărâmături, inclusiv cel al unui copil român. Pentru merite deosebite, pe 2 octombrie 2011 i s-a acordat cea mai înaltă disticţie primită de voluntari: ”Crucifixul de aur”.

    Nu de puţine ori, Elena s-a gândit la posibilitatea reîntoarcerii în patrie. Multe lucruri însă, în opinia sa, nu funcţionează bine.

    Elena într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Diaspora Azi. şi preluat de gazetaromaneasca.com:”Aş porni de la un exemplu. Cunosc persoane care, după ani de muncă în străinătate, s-au întors în România şi au început o afacere. Şi partea frumoasă care este ? Nu poţi face lucruri cinstite mai bine zis NU eşti lăsat în pace şi nu poţi supravieţui.

    Cei care au averi colosale le-au făcut cinstit? O ştim cu toţii, că aici, o mână spală pe alta. De aceea, aş vrea să se schimbe câteva lucruri esenţiale: o altă gândire, o altă mentalitate, să poţi oferi copiilor un alt viitor, alte oportunităţi, şansa de a deveni un om cu drepturi dar şi obligaţii, să respectăm orice om indiferent de statutul social…apoi totul vine de la sine.”, ne-a spus ea.

    ”În România la loc de cinste este şpaga, nepotismul şi prostia. Diaspora trimite bani acasă şi acoperă găurile din deficitul României…dar implicarea ei nu este binevenită. Banii cu care venim sunt bani munciţi, nu bani din ajutoare sociale, aşa cum se acordă ajutoarele sociale în România.

    Bani pe care plătim taxe şi impozite în ţările unde suntem rezidenţi. Noi, diaspora, am învăţat să nu mai tolerăm abuzurile, să ne respectăm şi de aceea nu suntem bineveniţi acasă. Iată de ce ne simţim străini în ţara noastă, România.”

  • Salvatoarea de vieţi, Elena Ştefan, românca medaliată în Italia cu “Crucifixul de aur”: ”În România la loc de cinste sunt şpaga şi nepotismul”

    Elena Ştefan are 44 de ani, este originară din Iaşi, iar în ţară a absolvit facultatea de medicină veterinară. Are doi copii, un băiat şi o fată, de care este deosebit de mândră, ambii absolvenţi de studii superioare. Băiatul a terminat Academia de Poliţie, iar fata, Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei.

    În Italia, Elena nu s-a mulţumit doar cu un simplu loc de muncă şi a făcut tot posibilul să se perfecţioneze. A urmat cursurile şcolii de infirmiere din Siena şi în prezent lucrează ca paramedic.

    Elena a făcut parte din echipajele Protecţiei Civile italiene care au intervenit încă din primele ore în zonele afectate de inundaţiile din Liguria în 2015 sau în localităţile din jurul oraşului Aquila afectat de cutremurul din 2009. A salvat vieţi, dar a şi suferit, găsind corpuri fără viaţă sub dărâmături, inclusiv cel al unui copil român. Pentru merite deosebite, pe 2 octombrie 2011 i s-a acordat cea mai înaltă disticţie primită de voluntari: ”Crucifixul de aur”.

    Nu de puţine ori, Elena s-a gândit la posibilitatea reîntoarcerii în patrie. Multe lucruri însă, în opinia sa, nu funcţionează bine.

    Elena într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Diaspora Azi. şi preluat de gazetaromaneasca.com:”Aş porni de la un exemplu. Cunosc persoane care, după ani de muncă în străinătate, s-au întors în România şi au început o afacere. Şi partea frumoasă care este ? Nu poţi face lucruri cinstite mai bine zis NU eşti lăsat în pace şi nu poţi supravieţui.

    Cei care au averi colosale le-au făcut cinstit? O ştim cu toţii, că aici, o mână spală pe alta. De aceea, aş vrea să se schimbe câteva lucruri esenţiale: o altă gândire, o altă mentalitate, să poţi oferi copiilor un alt viitor, alte oportunităţi, şansa de a deveni un om cu drepturi dar şi obligaţii, să respectăm orice om indiferent de statutul social…apoi totul vine de la sine.”, ne-a spus ea.

    ”În România la loc de cinste este şpaga, nepotismul şi prostia. Diaspora trimite bani acasă şi acoperă găurile din deficitul României…dar implicarea ei nu este binevenită. Banii cu care venim sunt bani munciţi, nu bani din ajutoare sociale, aşa cum se acordă ajutoarele sociale în România.

    Bani pe care plătim taxe şi impozite în ţările unde suntem rezidenţi. Noi, diaspora, am învăţat să nu mai tolerăm abuzurile, să ne respectăm şi de aceea nu suntem bineveniţi acasă. Iată de ce ne simţim străini în ţara noastă, România.”

  • Strigătul de disperare al unei doctoriţe! ,,Când lăsaţi cinci lei coafezei la tuns, nu e tot şpagă?!”

    ,,Nu ne-a tras nimeni de mânecă să ne spună cât de batjocoriţi o să fim, nu ştiam ce salarii sunt, în mintea noastră proastă de atunci aveam senzaţia că vom avea un trai mai bun.. Oo, cât ne-am înşelat. Sunt medic rezident, soţul de asemenea. Avem un copil de 1 an. Suma câştigată împreună pe lună e în jur a 3500 de ron. Plătim chirie, utilităţi, mâncarea.. Nu avem post, avem loc, cum au mulţi rezidenţi, asta înseamnă că după 3 ani, dacă nu prindem un post undeva, vom fi şomeri.

    Cei care au copii ştiu ce înseamnă cheltuielile.. A fi rezident cu loc înseamnă un contract de muncă pe perioadă determinată, nu putem să ne facem credit să luăm o casă, îţi trebuie contract de muncă pe perioadă nedeterminată pentru ambii.. Ştiţi cât costă să te duci la un congres, la care trebuie musai să participi? Ştiţi cât costă cărţile de specialitate? Costume de spital? Papuci? Un stetoscop bun? N-avem bani de bonă, noroc de părinţi.. Fugim ca doi nebuni, care scapă primul să luăm copilul.. Şi da, eşti amabil, vrei sa fii amabil, dar ştiţi că de multe ori nu avem bani să ne luăm o apă la serviciu sau un covrig? Că ne gândim că nu avem după bani de lapte pentru copil?

    Când te înjură unul, eşti calm, îţi păstrezi calmul, şi la al doilea, şi la al zecelea.. Dar când al treizecilea pacient, şi e abia ora 11 dimineaţa, te face în toate felurile fără să fie vina ta, pt că oameni buni, suntem realmente depăşiţi numeric, cedezi, eşti iritat, toţi avem o limită, nu suntem făcuţi din altceva decât dumneavoastră.. În acelaşi timp ţi se lipeşte stomacul de spate, îţi aminteşti că nu ai mai băut apă de câteva ore.. Cum vă permiteţi să vă bateţi joc de noi?? Cum?? Ştiţi, aveţi cea mai vagă idee ce înseamnă facultatea de medicină? În care intri sănătos şi ieşi cu câteva diagnostice?? Ştiţi cum e să ai fire de păr albe la 23 de ani de la stresul sesiunii? Nouă nu ne-a spus nimeni cum e, poate am fi ales alt drum.. Scoateţi ataţi ochi cu şpaga, s-ar putea să fiţi surprinşi să aflaţi câţi dintre noi nu luăm aşa ceva.. Cu toate că de multe ori, şi vorbesc aici de sume de 5-10 lei, te încântă să îi iei ca să poţi mânca un covrig pentru că tu nu ai nici măcar atât în portofel.. 

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Arhiepiscopul Tomisului, pus sub control judiciar pentru o şpagă de 500 de euro

    Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanu, a fost pus sub control judiciar de către procurorii anticorupţie constănţeni într-un dosar de luare de mită şi fals în documente sau declaraţii având drept consecinţă obţinerea de fonduri UE, potrivit unui comunicat al DNA. Deşi ar fi obţinut importante fonduri europene, procurorii DNA mai susţin că Teodosie Snagoveanu ar fi luat mită de la o persoană 500 de euro pentru ca, în calitatea sa de arhiepiscop, să-i găsească un post într-o parohie.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de mandatarii înaltului prelat, la data comiterii faptelor, respectiv Stere Beca, Bogdan Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Ciprian Cojocaru, care au şi ei calitatea de suspecţi. Cei patru sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Un alt suspect, Aurelian Ştefan, este cercetat cu privire la complicitate la această infracţiune.

    „În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalţi inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene”, se arată într-un comunicat al DNA.

    În concret, arhiepiscopul Tomisului este suspectat că personal sau prin mandatarii săi a raportat către APIA în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Arhiepiscopul Tomisului, pus sub control judiciar pentru o şpagă de 500 de euro

    Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanu, a fost pus sub control judiciar de către procurorii anticorupţie constănţeni într-un dosar de luare de mită şi fals în documente sau declaraţii având drept consecinţă obţinerea de fonduri UE, potrivit unui comunicat al DNA. Deşi ar fi obţinut importante fonduri europene, procurorii DNA mai susţin că Teodosie Snagoveanu ar fi luat mită de la o persoană 500 de euro pentru ca, în calitatea sa de arhiepiscop, să-i găsească un post într-o parohie.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de mandatarii înaltului prelat, la data comiterii faptelor, respectiv Stere Beca, Bogdan Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Ciprian Cojocaru, care au şi ei calitatea de suspecţi. Cei patru sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Un alt suspect, Aurelian Ştefan, este cercetat cu privire la complicitate la această infracţiune.

    „În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalţi inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene”, se arată într-un comunicat al DNA.

    În concret, arhiepiscopul Tomisului este suspectat că personal sau prin mandatarii săi a raportat către APIA în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz