BusinessMagazin

Tag: Sova

  • Ponta: Nu mă spăl pe mâini, dar povestea că eu cu Şova am făcut ceva la Turceni – Rovinari este falsă

    “Povestea asta cum eu cu Şova am făcut la Turceni şi Rovinari este spusă de Manţog, azi în închisoare, şi de Macovei, care ar trebui să fie tot pe acolo, dar încă nu a ajuns. De şapte ani, toate instituţiile statului – ANAF, ANI, DNA – au verificat şi au confirmat că, în 2007, nu aveam nicio treabă cu contracte cu Turceni şi Rovinari, ci erau ale cabinetului de avocatură Dan Şova. Deci, nu mă spăl pe mâini de nimic, dar e o poveste falsă, pe care nu au reuşit să o folosească. Nu cred că o s-o lase după şapte ani, dar nici nu cred că vor găsi în plus, că nu au ce”, a spus Ponta la Antena 3.

    În privinţa modului în care senatorii PSD vor vota în cazul lui Dan Şova, Ponta a susţinut că decizia aparţine acestora.

    Procurorul şef al DNA a trimis, vineri, procurorului general al Parchetului instanţei supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu.

    Anchetatorii cer încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    Procurorii au date şi indicii că Şova a depus la dosarul instrumentat de DNA mai multe documente false, în încercarea de a-şi dovedi nevinovăţia. Mai mult, el a dispus distrugerea toate hardurile calculatoarelor societăţii de avocaţi, pentru a ascunde corespondenţa purtată prin e-mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexuri energetice.

  • Ponta prezintă acte în care scrie că nu a lucrat cu CE Rovinari-Turceni şi nu a fost asociat cu Şova – FOTO

    Este prezentată şi o adresă tot din 2009 din partea Baroului Bucureşti, în care se arată că avocatul Ponta nu este şi nu a fost asociat în cadrul societăţii civile de avocaţi Dan Şova.

    Documentele sunt însoţite de titlul “Dovezi ale neimplicării în cazul Tureni-Rovinari” şi de mesajul : “Câteva informaţii despre motivul pentru care am fost chemat azi la DNA. Situaţia este clară din punctul meu de vedere. Politica nu se face la DNA, se face în Parlament!”.

    În una dintre declaraţiile de interese depuse ca deputat, în 2007, Ponta scria  însă că era la acel moment senior partner în cabinetul “Şova şi Asociaţii”, având şi propriul cabinet de avocatură.

     

    Premierul Victor Ponta a anunţat că este considerat suspect de către DNA în dosarul Şova, pentru activitatea de avocat din 2007-2008 şi pentru faptul că este în conflict de interese deoarece l-a propus ministru pe acesta.

    “Sunt suspect în dosarul lui Şova, pentru activitatea de avocat în 2007-2008 şi, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Şova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu a dat nicio declaraţie, o se ne cheme pentru declaraţii”, a spus Ponta.

    Întrebat de presă dacă va demisiona, Ponta a răspuns că politica se face în Parlament, nu la DNA, şi nu a mai dorit să mai declare altceva.

    În ianuarie anul trecut, în conextul informaţiilor apărute cum că în raportul trimis de Inspecţia Judiciară către Consiliul Superior al Magistraturii se arată că este cercetat de DNA pentru afacerile de la CE Rovinari şi Turceni în care este verificat şi Şova, Ponta spunea presei: “E normal. Ce om nu e cercetat? Dar eu mă duc mâine, dacă mă cheamă, mă duc. Dar ştiţi de un asemenea dosar? Eu nu am fost informat, aflu de la dumneavoastră, dar nu m-ar mira. Dar cum aş putea să nu am şi eu dosar la DNA? Până la urmă, ar fi anormal. Pentru nişte contracte semnate de firma dumneavostră de avocatură complexului energetic Turceni… Asta e o tâmpenie”.

    De asemenea, în luna martie a acestui an, în contextul anchetării cumnatului său, Ponta afirma, într-o emisiune televizată, că va demisiona din postul de prim-ministru dacă în cazul lui va fi începută în vreun dosar urmărirea penală, precizând însă că speră că, în 2015, guvernele nu sunt schimbate cu mijloace judiciare.

    “Daca se face un dosar în care faţă de mine se începe urmărirea penală, nu am cum să rămân în funcţia de prim-ministru, să stau în fiecare dimineaţă să dau explicaţii cum e cu dosarul. Dar eu sper că, în 2015, nu se schimbă guvernele cu mijloace judiciare. Cred acest lucru, că nu se va întâmpla”, spunea Ponta.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat, anunţă DNA.

  • Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării lui Dan Şova se votează azi. Comisia juridică a Senatului nu a reuşit să se pronunţe, votul fiind egal

    Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cătălin Boboc (PNL), a anunţat, marţi, că în Comisia juridică au fost 5 voturi pentru şi 5 împotrivă pe proiectul de hotărâre privind cazul Dan Şova.

    Proiectul de hotărâre are un articol unic: “Senatul încuviinţează reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Şova Dan Coman în dosarul nr 122/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie”.

    “Rezultatul votului, din păcate, e unul nefavorabil, în sensul în care propunerea mea n-a întrunit numărul de voturi, sunt 5 la 5. Cu toate acestea, pentru că Biroul Permanent ne-a cerut să trimitem un punct de vedere pentru a avea ce discuta în plen, acesta fiind totuşi suveran, trebuie s-o spun, vom trimite BP proiectul pe care l-am dezbătut astăzi, vom consemna şi rezultatul votului sperând că cei nouă (reprezentaţii puterii -n.r.) din BP nu vor face şi acolo un abuz de putere folosindu-şi voturilor şi vor trimite la plen un punct de vedere concret pe care să discutăm”, a mai Boboc.

    Votul a fost secret la cererea membrilor PSD ai Comisiei juridice.

    La şedinţa Comisiei juridice au fost prezenţi 10 membri din cei 11, singurul absent fiind reprezentantul UDMR, Pataki Csaba.

    În cadrul şedinţei, Ioan Chelaru (PSD) a propus ca proiectul de hotărâre să fie modificat în felul următor: “Senatul încuviinţează/nu încuviinţează reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Şova Dan Coman”. Propunerea sa a fost respinsă, deoarece la momentul respectiv lipsea senatorul PSD Marian Pavel, care a venit ulterior la şedinţă.

    “Am propus colegilor din Comisie să discutăm pentru a găsi o soluţie, au ales să fugă, pentru că puteam, cu un singur om, dacă mai aveam, puteam să discutăm şi sigur ajungeam la o concluzie. Sper să decidă şi să trimită propunerea noastră în plen”, a comentat Cătălin Boboc.

    Întrebat dacă senatorul UDMR i-a explicat de ce nu a venit la Comisie, Boboc a a spus că n-a primit nicio explicaţie. “Ştiu că, de când s-a modificat regulamentul atunci când lipsesc colegi din Comisie (…) putea să o facă şi colegul de la UMDR”, a afirmat el.

    Întrebat dacă poate fi vorba de un joc al UDMR, Boboc a spus: “N-am de unde să ştiu, nu ştiu cum ar fi votat”.

    “PSD nu mai ştie ce tertipuri să găsească pentru a amâna. Trebuia să prezentăm plenului un proiect de hotărâre, o chestiune foarte simplă pe care n-am făcut-o prima oară, plenul ar fi votat, se încuviinţa sau nu, dar noi ne făceam treaba şi mergeam mai departe cu un proiect şi răspundeam unei solicitări a unui for până la urmă, care conduce un Senat din acest punct de vedere”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, întrebat ce părere are despre situaţia creată.

    Proiectul de hotărâre urmează să fie discutat în BP de marţi.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu declara săptămâna trecută că, în cazul Şova, Comisia juridică trebuie să vină cu “o propunere articulată”, în caz contrar situaţia urmând să fie discutată în plen.

    “Dacă avem din partea Comisiei juridice o propunere articulată, care a primit votul în Comisie, atunci o supunem pe aceea plenului, care poate s-o aprobe sau poate s-o respingă. Dacă Comisia nu ajunge la nicio propunere, pentru că nu pot să întrunească votul majoritar, atunci în plen încep discuţiile, vin propunerile din partea liderilor grupurilor parlamentare sau a celorlalţi senatori şi se supun acelea la vot”, declarat Călin Popescu-Tăriceanu, după ce Biroul Permanent a respins raportul Comisiei juridice în care erau prezentate două soluţii.

  • Gorghiu: Şova, “animalul sacru din PSD” pentru că îl protejează cu o fervoare demnă de cauze mai bune

    “Imaginea Parlamentului are de suferit din cauza parcursului sinuos al dosarului Şova prin Senatul României. Eu îi spun domnului Şova «animalul sacru din PSD» pentru că îl protejează cu o fervoare care este demnă de cauze mai bune. Procedura este în derulare, avem deja două decizii ale Curţii Constituţionale, în urma unor sesizări ale PNL şi ale CSM, prin care vrem să repunem procedura în matca normală. Nu ne dorim nici arestarea, nici vreo măsură care să-i afecteze libertatea domnului Şova, ne dorim doar respectarea regulamentului în raport cu Constituţia României şi ne dorim ca fiecare cetăţean să simtă că n-are nici mai puţine, nici mai multe drepturi ca parlamentarul”, a afirmat Alina Gorghiu.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitărilor vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare Cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităţii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    PNL a sesizat, în 23 aprilie, Curtea Constituţională, arătând că “Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză”.

    Curtea Constituţională (CC) a stabilit, în 6 mai, în urma analizării sesizării PNL, că hotărârea Senatului în cazul solicitării DNA de încuvinţare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova este neconstituţională.

    CC arăta, într-un comunicat de presă, că în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, s-a constatat că Hotărârea Senatului din 25 martie 2015 în cazul lui Dan Şova este neconstituţională, întrucât a fost adoptată în temeiul unor dispoziţii legale şi regulamentare care contraveneau prevederilor articolului 76 alineatul 2 din Constituţie.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie.

    Hotărârea Senatului în cazul solicitării DNA de încuvinţare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova ridică problema caracterului loial al colaborării între instituţiile statului, potrivit motivării Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că respectiva decizie încalcă legea fundamentală.

    Ulterior, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preciza că Biroul Permanent va solicita Comisiei juridice un punct de vedere în cazul lui Dan Şova, pe baza deciziei Curţii Constituţionale.

    Miercuri, Tăriceanu declara că în cazul Şova Comisia juridică trebuie să vină cu “o propunere articulată”, în caz contrar situaţia urmând să fie discutată în plen.

    “Dacă avem din partea Comisiei juridice o propunere articulată, care a primit votul în Comisie, atunci o supunem pe aceea plenului, care poate s-o aprobe sau poate s-o respingă. Dacă Comisia nu ajunge la nicio propunere, pentru că nu pot să întrunească votul majoritar, atunci în plen încep discuţiile, vin propunerile din partea liderilor grupurilor parlamentare sau a celorlalţi senatori şi se supun acelea la vot”, declarat Călin Popescu-Tăriceanu, după ce Biroul Permanent a respins raportul Comisiei juridice în care erau prezentate două soluţii.

    “Comisia juridică n-a putut să ajungă la o concluzie, n-a putut să formuleze un punct de vedere pentru că niciuna dintre variante nu a întrunit votul majoritar şi atunci Biroul Permanent a cerut Comisiei juridice să se reunească până săptămâna viitoare, marţi, când vom avea următoarea şedinţă de plen, să vină cu un proiect de hotărâre care să fie supus votului plenului Senatului”, spunea Tăriceanu.

  • PNL: Sub medierea preşedintelui, putem elabora o legislaţie pentru lupta împotriva terorismului

    ”PNL consideră că, sub medierea preşedintelui României şi cu respectarea drepturilor şi libertăţilor civile, putem elabora o legislaţie care să ofere autorităţilor instrumente în lupta cu criminalitatea organizată, cu terorismul şi cu alte potenţiale riscuri la adresa siguranţei naţionale. Este important ca o astfel de legislaţie să fie adoptată prin consens politic, în urma unui proces de legiferare transparent şi corect”, au arătat liberalii, după discuţiile cu şeful statului.

    Potrivit comunicatului de presă, PNL a decis să semneze proiectul de lege care va reglementa accesul autorităţilor la datele deţinute de furnizorii de servicii din sectorul comunicaţiilor electronice.

    ”Este vorba despre proiectul pentru modificarea şi completarea legii nr. 506 din 7 noiembrie 2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Acest document va fi depus în procedură legislativă sub semnătura tuturor liderilor partidelor politice din Parlament”, anunţă PNL.

    Liberalii menţionează că este vorba despre un proiect care ţine cont de observaţiile Curţii Constituţionale din România şi de cerinţele Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului.

    ”Astfel, o modificare importantă adusă acestei legi o reprezintă prevederea conform căreia accesarea datelor de trafic se va face doar într-un cadru delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea judecătorului. Este o prevedere care limitează potenţialele abuzuri şi oferă o garanţie în favoarea respectării vieţii private a cetăţenilor”, apreciază PNL.

    Potrivit formaţiunii, în raport cu toate iniţiativele de până acum privind accesarea datelor personale, PNL a promovat un echilibru între nevoia de securitate şi apărarea drepturilor şi libertăţilor civile.

    ”De asemenea, am susţinut că elaborarea unor proiecte importante nu trebuie să aibă loc în contexte emoţionale, care favorizează abuzurile şi abordările superficiale. În opinia noastră, a oferi autorităţilor statului un set de instrumente pentru a lupta cu grupări infracţionale care dispun de mijloace extrem de performante pentru a face rău reprezintă o necesitate şi o dovadă de
    responsabilitate politică”, se mai afirmă în comunicatul de presă.

    Liberalii mai apreciază că ”trebuie să ţinem cont de schimbarea contextului de securitate în regiunea geografică a României”.

    ”Ameninţările la adresa securităţii naţionale s-au înmulţit şi este important să creştem capacitatea statului de a reacţiona la astfel de ameninţări. Cei care se gândesc să facă rău României sau să facă rău pe teritoriul României nu trebuie să aibă parte de o legislaţie care să le faciliteze demersurile”, mai afirmă PNL.

    Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu liderii partidelor, de la Palatul Cotroceni, s-au finalizat, miercuri, cu semnarea de către partide a unei iniţiative legislative de modificare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private.

    Administraţia Prezidenţială a anunţat la finalul consultărilor care au durat aproximativ o oră că, în baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, preşedintele a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul prelucrării datelor, apărării şi securităţii naţionale şi partidele politice.

    ”Discuţiile au pornit de la premisa îmbunătăţirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor şi libertăţilor individului. Cu această ocazie, liderii partidelor politice au semnat o iniţiativă legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice”, a precizat Administraţia Prezidenţială, în comunicatul de presă remis după întâlnire.

    Potrivit comunicatului, ”această iniţiativă nu vizează legea securităţii cibernetice şi nici Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţie electronice destinate publicului, care a fost declarată neconstituţională”.

  • Sesizarea PNL, în urma Hotărârii Senatului privind votul în cazul Şova, discutată de CC în 6 mai

    PNL a sesizat, joi, Curtea Constituţională, arătând că ”Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză”.

    În urma înregistrării sesizării, CC a stabilit ca termenul de judecare a acesteia să fie în 6 mai.

    Liberalii precizează în sesizare că Hotărârea Senatului nr.32 din 25 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.271 din 22 aprilie 2015, prin care Senatul constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Dan Şova este neconstituţională.

    PNL solicită Curţii admiterea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 32 redactată în data de 22 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.271 din 22 aprilie 2015, prin care Senatul constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova.

    ”Considerăm că redactarea hotărârii s-a făcut cu încălcarea considerentelor Curţii Constituţionale, atestarea rezultatului votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, aşa cum este cuprins în dispozitivul deciziei acesteia, neputând fi făcută printr-o ”hotărâre de constatare” care lasă loc la interpretări. Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză”, se menţionează în sesizarea PNL.

    Liberalii mai spun că în susţinerea sesizării, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale care, prin deciziile sale pronunţate după revizuirea Constituţiei, au admis excepţiile de neconstituţionalitate care au avut ca obiect cvorumul legal necesar adoptării hotărârilor Camerelor Parlamentului.

    ”Toate hotărârile adoptate de Camera Deputaţilor sau de Senat, în şedinţe separate, cu excepţia celor referitoare la regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, urmează regula stabilită de dispoziţiile art.76 alin.(2) din Constituţie, respectiv se adoptă cu votul’ majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră”, mai apreciază PNL.

    Un alt aspect semnalat de PNL, din punct de vedere procedural, îl constituie conţinutul hotărârii senatului.

    Liberalii consideră că, deşi nu are o denumire, această hotărâre priveşte o constatare, aşa cum reiese din redactare.

    ”Potrivit prevederilor regulamentare, singura materie în care atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au adoptat hotărâri privind o constatare, a fost cea a încetării unor mandate de senator, respectiv de deputat care, evident, produce efecte juridice clare, neinterpretabile. Or, în speţă, nu înţelegem caracterul hotărârii de constatare a rezultatului unui vot (care nu a fost întrunit potrivit prevederilor legale în vigoare), practic o simplă consemnare. Teoretic, consemnarea rezultatului votului menţionat ar trebui să producă efecte. În acest sens, constatăm că hotărârea, astfel cum este redactată, e lipsită de decizia, fie ea de respingere ori admitere, privind cererea parchetului asupra căreia Senatul avea libertatea să se pronunţe”, se mai arată în sesizarea către Curtea Constituţională.

    Conducerea Senatului a aprobat, miercuri, Hotărârea redactată de Comisia juridică a Senatului privind votul plenului în cazul Şova, ulterior fiind publicată în Monitorul Oficial.

    Articolul acestei hotărâri prevede că se “constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă” a senatorului Dan Şova.

    Comisia juridică a Senatului a decis, marţi, cu 6 voturi ”pentru” şi 5 voturi ”împotrivă”, să trimită la Biroul Permanent un proiect de hotărâre prin care se constată că în urma votului din 25 martie în cazul Şova, nu s-au întrunit condiţiile pentru încuviinţarea arestării sale preventive.

    În aceeaşi speţă, Curtea Constituţională a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    În 17 aprilie, judecătorii constituţionali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar în 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

  • Preşedintele Curţii Constituţionale: Votul în cazul lui Dan Şova ar putea fi reluat

    Judecătorul Augustin Zegrean a spus, la intrarea în sediul CC, că votul ar trebui reluat, dacă se va admite contestaţia formulată de PNL.

    Preşedintele Curţii face astfel referire la contestaţia la hotărârea Senatului privind votul în cazul Dan Şova, pe care PNL a anunţat că o va depune joi dimineaţă.

    “Dacă am zice că e neconstituţional, cred că (Parlamentul – n.red.) ar trebui să adopte altă hotărâre, dacă aia nu e bună. Dacă va fi declarată ne-bună va trebui dată alta, nu? (…) Ar trebui să rejudece cererea aceea, mă gandesc. Altfel cum? Până acum, hotărârile Parlamentului care au fost declarate neconstituţionale au fost refăcute, s-au luat alte hotărâri. Se reia totul de la capăt. Voi aţi vrea să vă spun acum aşa: dacă vine la noi dosarul acela (contestaţia formulată de PNL – n.red.) şi admitem, îl arestează pe Şova. Nu pot să vă spun aşa ceva, pentru că nici nu-i adevărat. Deci se reia votul, se face altă hotărâre”, a explicat judecătorul Augustin Zegrean.

    PNL a anunţat că va depune, joi dimineaţă, la Curtea Constituţională, contestaţia la hotărârea Senatului privind votul în cazul Dan Şova, după ce aceasta a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

    Hotărârea redactată de Comisia juridică a Senatului privind votul plenului în cazul Şova, aprobată în Biroul Permanent, a fost publicată miercuri seara în Monitorul Oficial.

    Articolul acestei hotărâri prevede că se “constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă” a senatorului Dan Şova.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    În 17 aprilie, judecătorii constituţionali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar în 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

     

  • Conducerea Senatului, convocată în şedinţă la 14.30, pentru hotărârea în cazul Şova

    Potrivit unor surse parlamentare, pe ordinea de zi a şedinţei conducerii Senatului se află scrisoarea Curţii Constituţionale, prin care solicită Senatului să redacteze şi să publice în Monitorul Oficial hotărârea prin care se atestă rezultatul votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării preventive în cazul lui Dan Şova.

    Convocarea Biroului Permanent al Senatului vine la o zi după ce plenul a respins proiectul de hotărâre propus de Biroul Permanent prin care se constata că în urma votului din 25 martie nu au fost întrunite condiţiile pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul senatorului Dan Şova.

    La votul asupra acestui proiect de hotărâre au fost înregistrate 2 voturi “pentru”, 43 de abţineri şi 68 de voturi “împotrivă”.

    Proiectul de hotărâre supus plenului constata că în urma votului din 25 martie nu au fost întrunite condiţiile pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul senatorului Dan Şova, potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi dispoziţiilor art. 173 din Regulamentul Senatului, în vigoare la 25 martie.

    Totodată, proiectul menţiona şi decizia Curţii Constituţionale din 8 aprilie, conform căreia Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României.

    Acest proiect de hotărâre era redactat cu data de 20 aprilie.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că este obligatorie însă redactarea unui alt proiect de hotărâre în conformitate cu rezultatul votului din 25 martie.

    “Propunerea formulată de Biroul Permanent a fost respinsă, pe cale de consecinţă cealaltă hotărâre pe care o aveţi în mapă o voi semna şi o voi transmite la Monitorul Oficial”, a precizat Tăriceanu în plen.

    Acest al doilea proiect la care face referire Tăriceanu a fost citit în plen de senatorul PSD Şerban Nicolae.

    Acest proiect este aproape similar cu cel respins luni în plen, cu deosebirea că este redactat la 25 martie. În plus, nu se precizează că decizia se bazează pe Regulamentul Senatului aflat “în vigoare la 25 martie”.

    Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei privind conflictul juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, publicată vineri, că această Cameră trebuie să redacteze hotărârea în cazul cererii DNA de arestare a lui Dan Şova, întrucât, altfel, procedura nu este finalizată, pentru că nu poate fi publicată în Monitor.

    Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) arată că, potrivit legii, asupra cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor, Parlamentul este obligat să dezbată şi să se pronunţe printr-o hotărâre, care se comunică ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial.

    “Potrivit principiului ‘ubi lex non distiguit, nec nos distinguere debemus’ – unde legea nu distinge, nici interpretul său nu o poate face, actul adoptat de Camera Parlamentului, indiferent dacă acesta consemnează admiterea sau respingerea cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării deputatului ori a senatorului, trebuie să îmbrace forma unei hotărâri care se comunică autorităţii publice care a adresat solicitarea şi se publică în Monitorul Oficial al României”, se precizează în motivarea deciziei din 8 aprilie a CC.

    Astfel, judecătorii constituţionali au ajuns la concluzia că, în cazul lui Dan Şova, Senatul a răspuns cererii de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova printr-un act denumit ‘comunicare’, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial.

    CC a constatat că “Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, prevăzută de lege, nu a fost finalizată în conformitate cu prevederile legale.

    “În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa Plenului Senatului din 25 martie 2015, desfăşurată cu respectarea cvorumului legal prevăzut de art.67 din Constituţie, prin votul senatorilor prezenţi, cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova a întrunit 79 de voturi ‘pentru’, 69 ‘împotrivă’ şi cinci voturi au fost anulate, situaţie juridică ce a fost consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Procedura, însă, nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfinţească – hotărârea Senatului, redactarea acesteia constituind o operaţiune tehnico-juridică obligatorie, întrucât documentul astfel întocmit este cel în baza căruia votul care a avut loc în plenul Camerei produce efecte juridice”, conform documentului citat.

    Curtea a stabilit, în motivarea deciziei, că refuzul Senatului de a redacta şi publica hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie echivalează cu neîndeplinirea unei obligaţii constituţionale, legale şi regulamentare, care angajează această autoritate publică într-un conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea care a solicitat încuviinţarea arestării unui senator, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul ministrului Justiţiei.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare Cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităţii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”.

    Senatul nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

  • Atanasiu: Luni depunem la Curtea Constituţională constestaţia la votul în cazul Dan Şova

    ”Am dat juriştilor din Senat să formuleze până luni contestatţia pentru Curtea Constituţioală şi luni o să discutăm contestaţia gata formulată, şi o să o depunem”, a spus Teodor Atanasiu.

    El a precizat că liberalii nu puteau contesta votul în plen, şi a adăugat că ”nu se poate contesta decizia luată pe Regulament, ci Regulamentul, ca fiind neconstituţional”.

    Potrivit reprezentantului PNL, Curtea va trebui să se pronunţe dacă deciziile Senatului se iau cu majoritatea parlamentarilor prezenţi sau cu majoritatea senatorilor în funcţie.

    ”Curtea a mai precizat, în alte cazuri, că este nevoie de totalitatea parlamentarilor, doar dacă este vorba de regulamentul unei Camere sau alte cazuri speciale. În acest caz, nu e nevoie de majoritatea tuturor senatorilor, ci a celor prezenţi”, a mai spus Atanasiu.

    Prim-vicepreşedintele PNL a spus că reprezentantul PNL în comisia de numărare a voturilor a semnat procesul verbal, pentru că acel document consfinţea care e numărul de voturi pentru şi împotrivă.

    ”Problema este cum se interpretează rezultatul acesta prin Regulament şi Constituţie”, a mai spus Atanasiu, adăugând că în cazul unei decizii favorabile a Curţii, nu se va relua votul în cazul Şova ci se va reinterpreta rezultatul votului, conform deciziei CC.

    Rezultatul oficial al votului senatorilor în cazul cererii DNA vizându-l pe Dan Şova a fost de 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.

  • Şova: Am luat decizia de a mă autosuspenda din funcţiile deţinute în PSD

    Şova a mai susţinut, într-o declaraţie remisă MEDIAFAX, că DNA are ”toate mijloacele necesare pentru a putea finaliza cercetările” în cazul său şi că ”justiţia nu se efectuează prin arestări, ci prin judecata şi decizia judecătorilor”.

    Şova era vicepreşedinte al PSD, funcţie în care a revenit după ce CEXn al partidului a aprobat în luna ianuarie revocarea deciziei de excludere a sa din partid.

    Rezultatul oficial al votului senatorilor în cazul cererii DNA vizându-l pe Dan Şova a fost de 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.