BusinessMagazin

Tag: South Stream

  • OMV: Blocajul dintre Rusia şi Occident nu va afecta proiectul South Stream

    Roiss a arătat că South Stream este un proiect pentru 50 de ani, astfel că amânarea cu câteva luni a construcţiei acestuia nu este o problemă.

    Şeful OMV a spus, referitor la impactul sancţiunilor impuse Rusiei de Occident din cauza crizei din Ucraina, că clienţii europeni depind de livrările de gaze ruseşti şi că nu crede că vor fi impuse sancţiuni asupra aprovizionării cu gaze.

    Roiss a subliniat că o poziţie pragmatică în această problemă implică existenţa unui număr mai mare de gazoducte, benefică pentru securitatea energetică. Şeful OMV a atras atenţia că Rusia livrează deja gaze prin tronsonul Opal, care leagă conducta Nord Stream de reţelele de transmisie din Occident şi Europa Centrală, cu o capacitate de 36 de miliarde de metri cubi de gaze, chiar dacă Gazprom nu a obţinut acordul UE pentru a folosi această conductă la capacitate maximă.

    În luna iunie, Gazprom şi OMV au încheiat un acord pentru construcţia şi operarea ulterioară a tronsonului austriac al South Stream.

    South Stream, cu un cost estimat de 40 de miliarde de dolari, are rolul să transporte gaze ruseşti către centrul Europei, pe o rută care să ocolească Ucraina.

    Europa depinde de Rusia pentru o treime din necesarul său de gaze şi circa jumătate din livrări au loc prin Ucraina.

    Potrivit Comisiei Europene, proiectul South Stream nu respectă în prezent legislaţia UE în domeniul concurenţei întrucât nu oferă şi accesul unor terţe părţi. South Stream contravine şi politicii UE de diversificare a furnizorilor, pentru reducerea dependenţei de Rusia.

    Roiss a arătat recent, într-un interviu acordat revistei austriece Profil, că tronsonul austriac al gazoductului, care urmează să fie construit în 2016 şi să asigure primele livrări în 2017, va respecta în totalitate legislaţia comunitară.

    Gazprom şi OMV au anunţat în iunie că vor împărţi costul de 200 de milioane de euro al tronsonului de 50 de kilometri de pe teritoriul austriac al South Stream, care va avea o lungime totală de 2.446 de kilometri.

    Conducta va traversa Rusia, iar apoi va trece pe sub Marea Neagră şi va tranzita Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia, până în Austria. Un alt tronson va fi construit către Italia.

    Partenerii Gazprom pentru porţiunea offshore a gazoductului sunt compania italiană Eni, Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa).

  • Gazoductul South Stream, o fantomă care bântuie Bulgaria

    Retragerea sprijinului din partea partidului minorităţii turceşti, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a intervenit după ce premierul Plamen Oreşarski, un susţinător al proiectului de includere a Bulgariei în traseul gazoductului South Stream, a fost convins doar de presiunile UE şi ale SUA să oprească proiectul. În această săptămână însă, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a cerut din nou oprirea tuturor activităţilor legate de proiectul gazoductului South Stream până ce acesta va fi pus în acord cu legislaţia europeană.

    Apelul lui Plevneliev a venit după ştirile din presa bulgară despre pregătirile companiei de stat Bulgarian Energy Holding de a încheia cu firma rusească Gazprom un contract pentru un credit în valoare de 620 mil. euro care să finanţeze participarea Bulgariei la proiect, incluzând plăţile către Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane şi care fusese desemnată de guvernul Oreşarski să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti a gazoductului.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.
     

  • Temele lui Putin la Viena: contractul cu OMV, gazele de şist americane şi nişte glume despre Ucraina

    Speranţele Bulgariei au renăscut după ce Austria, ignorând cererile de la Bruxelles ca toate ţările UE participante la South Stream să renunţe la proiect, a dat undă verde continuării lucrărilor. Preşedintele rus Vladimir Putin însuşi a sosit la Viena să laude calitatea Austriei de “partener important şi solid” al Rusiei şi să binecuvânteze semnarea de către şeful Gazprom, Aleksei Miller, şi de şeful OMV, Gerhard Roiss (foto) a contractului de construcţie a segmentului austriac al gazoductului, cu termen de finalizare 2016 şi capacitate de transport de până la 32 mil. mc gaze.

    “Europa are nevoie de gaz rusesc şi va avea nevoie de şi mai mult gaz rusesc în viitor, pentru că producţia de gaze a continentului e în scădere. Cred că şi UE înţelege asta”, a spus Roiss, adăugând că South Stream va fi perfect compatibil cu legislaţia europeană. Preşedintele austriac Heinz Fischer a luat şi el apărarea South Stream: “Nimeni nu poate să-mi explice de ce o conductă care traversează ţări UE şi NATO nu poate intra 50 km pe teritoriul ţării noastre”.

    Heinz Fischer a încercat să fie cât mai împăciuitor faţă de oaspeţii ruşi, arătând că el se opune sancţiunilor UE contra Moscovei, dar că în acelaşi timp consideră anexarea Crimeii drept o încălcare a legislaţiei internaţionale. Momentul de reproş s-a topit însă repede când şeful Camerei de Comerţ austriece, Christoph Leitl, i-a reamintit în glumă lui Putin că şi Austria ar putea avea revendicări teritoriale faţă de Ucraina, pentru că o parte din teritoriul acesteia era sub stăpânire austriacă în 1914. Potrivit Reuters, şeful statului rus i-a replicat tot pe un ton de glumă: “Adică ce ar însemna asta? Ce propuneţi?”

    Vladimir Putin a lăudat Austria, numind-o “partener important şi solid” pentru Rusia, care este al treilea partener comercial extracomunitar al Austriei, după SUA şi Elveţia.

    Liderul de la Kremlin n-a scăpat nici ocazia de a vorbi despre gazele de şist, spunând că are mari îndoieli despre avantajele competitive ale gazelor de şist din SUA pe piaţa europeană. “Nu ar fi mai ieftine decât gazul rusesc. Costă mult să le extragi, să le procesezi, să le transporţi şi să le regazifici când ajung la destinaţie, aşa încât vor fi şi mai scumpe”, a spus Putin, citat de Itar-Tass.

    Tot la Viena, Putin s-a întâlnit şi cu Didier Burkhalter, ministrul de externe elveţian, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE, organizaţie ce a coordonat eforturile de instaurare a armistiţiului între Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei. Cei doi lideri nu au discutat nimic despre Crimeea, în schimb Burkhalter i-a spus lui Putin că ar fi binevenită participarea Rusiei la o misiune OSCE care să asigure un armistiţiu pe termen lung în estul Ucrainei.

    Vizita lui Putin şi semnarea contractului OMV-Gazprom au fost comentate drept o încercare a lui Putin de a dezbina UE (şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt), iar Austria a fost sfătuită “să reflecteze cu grijă dacă acest eveniment contribuie la efortul de descurajare a agresiunii ruseşti, efort pentru care este esenţială unitatea transatlantică” (ambasada SUA la Viena).

    Cât priveşte poziţia oficialilor de la Bruxelles, ea a fost exprimată cel mai clar de comisarul pentru energie Guenther Oettinger, care a comentat faptul că South Stream ocoleşte teritoriul ucrainean, sugerând că politica eneegetică a Rusiei urmăreşte să scoată din joc Ucraina. “Nu e convingător ceea ce spun ei, că trebuie să stabilizăm Ucraina, când pe de altă parte construiesc infrastructură de transport de gaze fără Ucraina”, a spus Oettinger, citat de Deutsche Welle.

    South Stream ar urma să pornească din Rusia, să treacă pe sub Marea Neagră, să traverseze Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia şi să se încheie în Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%).
     

  • Cât de repede poate să cadă un guvern. Azi: Bulgaria

    Comisia Europeană ceruse ţărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislaţia europeană a concurenţei (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze ruseşti sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunţat că proiectul “nu e o prioritate pentru UE”.

    La sfârşitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

    Guvernul bulgar a încercat şi el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiţii de milioane de euro şi pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoţând statutul gazoductului de sub incidenţa legislaţiei europene, iar în plus a desemnat un consorţiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane, să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti.

    Atât ameninţarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile aceloraşi trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureştiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreşarski să se răzgândească şi să anunţe la 8 iunie că suspendă proiectul.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

    Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce aflat în coaliţia guvernamentală alături de socialişti, a decis că o luptă contra UE nu are sens şi a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziţiei conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiştii aveau oricum o poziţie fragilă din cauza incapacităţii de a scoate ţara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut şi în rezultatele slabe la europarlamentare.

    Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetăţeni cer demisia guvernului, faţă de 32% care susţin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câştigate de GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

    Şeful socialiştilor, Serghei Stanişev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-şi dea demisia, iar preşedintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor – a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanţelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul îşi poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, faţă de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

    Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc şi unul sau mai multe referendumuri – unul pentru a stabili dacă bulgarii susţin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susţin ridicarea interdicţiei fixate de actualul guvern în privinţa explorării şi a exploatării gazelor de şist. Socialitşii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicţie.

    Între timp, agenţia de rating Standard & Poor’s a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. “Ne aşteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare”, arată agenţia. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creştere economică de 1,7% în Bulgaria.

  • Comisarul pentru Energie al UE leagă proiectul South Stream de poziţia politică a Rusiei în Ucraina

    Într-un interviu acordat publicaţiei Frankfurt Allgemeine Son, Oettinger a spus că discuţiile au ajuns într-un blocaj pentru că Rusia nu vrea să accepte legislaţia UE în domeniul energiei şi pentru că criza din Ucraina a eclipsat orice altă problemă.

    “Vom continua discuţiile cu partenerii ruşi dacă aceştia vor reveni la respectarea practicilor juridice internaţionale şi dacă vor fi dispuşi la o colaborare constructivă, în baza legislaţiei în domeniul energiei“, a afirmat comisarul.

    El a arătat în mod clar că diferendele au fost discutate la nivel tehnic.

    “În actuala situaţie, cu condiţii de război-civil în estul Ucrainei şi fără recunoaşterea de către Moscova a guvernului de la Kiev, în mod cert nu vom ajunge la un acord politic“, a spus Oettinger.

    Gazoductul South Stream va trece pe sub Marea Neagră, din Rusia către Bulgaria, iar de acolo un tronson va fi către Italia, prin Grecia, iar un altul către Austria, prin Serbia, Ungaria şi Slovacia.

    Construcţia conductei are rolul să diversifice rutele către Europa, ocolind Ucraina.

    Potrivit publicaţiei germane, Gazprom a comandat deja conductele pentru tronsonul de sub Marea Neagră, iar instalarea acestora va începe în toamnă.

    Între timp, directorul general al Gazprom, Alexey Miller, a anunţat sâmbătă că Comisia Europeană nu poate opri construcţia South Stream şi că primele livrări de gaze vor ajunge în Bulgaria, prin această conductă, în decembrie 2015.

    În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a cerut, prin intermediul unei comunicări adresare Parlamentului European, ca proiectul South Stream să fie oprit până când va respecta în totalitate legislaţia europeană.

    La sfârşitul lunii aprilie, Rusia a reclamat UE la Organizaţia Mondială a Comerţului, contestând legislaţia comunitară în domeniul energiei (Third Energy Package).

    Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale între Rusia şi ţările de tranzit încalcă mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi în cadrul proiectului atât producător cât şi distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor două activităţi, pentru încurajarea concurenţei. Totodată, South Stream urmează să transporte doar gaze ruseşti, în timp ce UE cere ca astfel de proiecte să fie deschise şi altor companii.

    Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).

    În decembrie 2013, Comisia Europeană a cerut ţărilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, să renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel încât să respecte legislaţia comunitară.

    Uniunea Europeană a anunţat, la jumătatea lunii aprilie, că nu mai consideră South Stream o prioritate, iar Parlamentul European a adoptat o rezoluţie fără caracter obligatoriu pentru oprirea proiectului, în contextul crizei din Ucraina.

    Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat între timp, în urma schimbării regimului de la Kiev, a anexării Crimeei de către Rusia şi a violenţelor din estul Ucrainei.

  • Bulgaria: protestele de stradă contra guvernului au împlinit patru luni (VIDEO)

    A treia moţiune ar fi urmat să fie pe teme de cultură, după ce primele au vizat politica de investiţii ale guvernului, în principal proiectul gazoductului rusesc South Stream, descris ca o încrengătură de corupţie între Kremlin, socialiştii bulgari şi mafia energiei. Tensiunile din societatea bulgărească rămân însă la cote înalte, cu proteste de stradă care durează de aproape 130 de zile, iar premierul este în continuare urmărit în deplasările publice de huiduieli ale demonstranţilor care îi cer demisia.

    Joi, Oreşarski a trebuit să fie escortat de forţele de ordine la intrarea în hotelul Sheraton din Sofia, unde participa la o reuniune internaţională. Un grup de protestatari l-a aşteptat şi l-a huiduit. Vineri, premierul a fost primit în oraşul Pernik tot cu huiduieli, cereri de demisie şi strigături ca “Gunoi roşu” şi “Cine te plăteşte?”.

    Atmosfera tensionată se menţine şi în parlament, unde un reprezentant al partidului naţionalist Ataka şi unul al GERB (partidul lui Boiko Borisov) au fost cât pe ce să se ia la pumni, după ce o deputată a GERB i-a acuzat pe cei de la Ataka că nu e nicio diferenţă între ei şi partidul Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, compus preponderent etnici turci. Şedinţa de vineri a parlamentului a trebuit să fie întreruptă, a relatat Novinite.

    Protestele zilnice la adresa guvernului Oreşarski, care şi-a preluat mandatul la 29 mai, au început la 14 iunie, după ce Delian Peevski, un controversat mogul media cercetat pentru corupţie, a fost numit şef al Agenţiei pentru Securitate Naţională. După ce guvernul a renunţat la numirea lui din cauza protestelor, Peevski a insistat să-şi reia mandatul de parlamentar, amplificând scandalul. Cazul Peevski, considerat simbol al corupţiei din clasa politică, şi nemulţumirile de ordin economic ale bulgarilor au alimentat o mişcare protestatară de proporţii contra guvernului.

    Cu o datorie publică de 17% din PIB şi un deficit bugetar de 2% din PIB, Bulgaria este una dintre cele mai stabile ţări din UE din punct de vedere macroeconomic. Creşterea economică este însă insuficientă (estimată la 0,6% în acest an), iar rata şomajului a ajuns în septembrie la 10,8%.
     

  • Şeful Gazprom discută despre proiectul South Stream cu autorităţile bulgare

     Miller va ajunge în capitala bulgară în jurul prânzului şi se va îndrepta imediat spre întâlnirea programată cu primul ministru.

    De asemenea, CEO-ul Gazprom va primi titlul de doctor honoris causa de la Universitatea de Arhitectură, Inginerie Civilă şi Geodezie pentru “contribuţiile sale la relaţiile bune şi mutual avantajoase dintre Bulgaria şi Rusia”.

    Una dintre principalele subiecte de discuţie cu premierul bulgar va fi începerea lucrărilor la segmentul bulgar al proiectului South Stream.

    Lucrările de construcţie sunt programate să înceapă în vara acestui an, dar proiectul nu are încă un studiu de impact asupra mediului şi un permis de construcţie, notează Novinite.

    Gazoductul South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom a început construcţia gazoductului South Stream

    Gazprom a invitat peste 100 de jurnalişti şi oficiali în apropierea staţiunii Anapa, de pe malul Mării Negre, pentru a asista la starul lucrărilor, potrivit AFP.

    Proiectul de 2.380 de kilometri, ale cărui costuri sunt estimate la 16,5 miliarde de euro, ar trebui să permită Rusiei să livreze anual 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale către Europa. Volumul South Stream ar reprezenta circa 10% din consumul estimat pentru UE în 2020, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

    Gazoductul Rusiei va fi construit pe sub Marea Neagră până în Bulgaria, după care va tranzita Serbia, Ungaria, Slovenia şi Italia, evitând teritoriul Ucrainei, pe unde trec deja volume importante de gaze naturale destinate Europei.

    Cititi mai mlte pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Companiile din energie fac presiuni pentru
    majorarea preturilor la gaze, conform     unui articol
    din Gandul, care citeaza acuzatiile sefului E.ON Romania la
    adresa ANRE, cum ca institutia ia decizii justificate doar de
    considerente sociale si tine pretul gazelor la un nivel artificial
    redus, ceea ce ar descuraja investitorii. Angajatorii de zilieri
    vor fi obligati sa solicite primariilor carnete speciale si sa
    cumpere pentru fiecare zilier un timbru, reprezentand impozitul de
    16% aplicat la venitul acestuia.

    “Poti sa traiesti aici, dar sa investesti bani in Romania nu
    recomand”, declara pentru Adevarul industriasul Stefan Vuza, care cere statului sa
    asigure investitorilor acces la materia prima la aceleasi preturi
    ca in alte state din regiune, “ca sa stimuleze initiativa privata”.
    Seful ENI scoate Romania de pe harta South Stream: gazoductul
    construit de Gazprom si ENI va trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria
    si Austria, a declarat Paolo Scaroni, CEO al ENI, la Forumul
    Economic al Marii Negre.

    La zece ani de la privatizarea Petromidia, statul, prin
    Ministerul Finantelor, va redeveni actionar in companie, in contul
    unor datorii in valoare de 570 milioane euro, din care nu si-a
    recuperat nici a zecea parte pana acum, consemneaza Evenimentul
    Zilei    , referindu-se la faptul ca actionarii urmeaza sa aprobe
    astazi conversia datoriilor in actiuni. Majorarea TVA la 24% de la
    1 iulie a adus statului un castig net de 1,63 miliarde lei la
    buget, iar dupa primele opt luni, incasarile din TVA sunt mai mari
    cu 4,5%.

    Cine sunt angajatii la stat cu 5.000 de euro pe luna: cei 600 de controlori de
    trafic ai Romatsa urmaresc anual zborul a 500.000 de aeronave, au
    49 de zile de concediu pe an, iar dupa fiecare doua ore de munca
    primesc o pauza de o ora si jumatate in care pot dormi sau merge la
    sala de sport, relateaza Romania Libera. Cheltuielile
    bugetare de personal au scazut cu 40% in luna august fata de iulie,
    ceea ce inseamna ca socul austeritatii pentru angajatii de la stat
    a fost mai mare decat s-a estimat.

    Deschiderea fabricii P&G de la Urlati l-a adus aici pe
    cel mai puternic executiv care a vizitat vreodata tara – Bob
    McDonald, care a transmis un mesaj de incredere, afirmand ca firma
    lui ar alege si astazi Romania pentru o investitie de la zero
    intr-o fabrica regionala, remarca Ziarul Financiar.
    S    ase firme de constructii controlate de Dorinel Umbrarescu,
    cu afaceri cumulate de 217 mil. euro in 2009 si aproape 1.000 de
    angajati, vor fuziona pentru “a creste eficienta activitatii si
    pentru a reduce costurile”.

  • Revista presei economice din Romania

    Cei care merg pe litoral si vor sa stea doar o noapte scot din
    buzunare intre 25 de lei si 220 de euro, in functie de
    confortul pe care il prefera, socoteste Gandul; cel mai
    ieftin este la pensiunile din Costinesti si 2 Mai, iar cel mai
    scump la cinci stele la Mamaia. Cum poti castiga bani mancand
    gratis la restaurant: ce inseamna sa lucrezi pentru servicii de
    mystery shopping si cine poate deveni “client misterios”.

    “Romania expirata” este o analiza a
    Evenimentului Zilei despre infrastructura rutiera si
    feroviara, cea de incalzire si canalizare, plus constructiile,
    totul aflat in nevoie urgenta de modernizare; oficialii sustin
    mereu ca nu sunt bani, iar peisajul urban si rural se degradeaza
    continuu. Bilantul banilor europeni: Romania a absorbit doar 10%
    din banii europeni alocati prin instrumentele structurale si 12%
    din cei pentru agricultura, dar a contribuit la bugetul UE cu 2,35
    miliarde euro mai mult.

    Cei care primesc venituri din drepturi de proprietate
    intelectuala au fost bagati in ceata de neclaritatile noilor
    reglementari fiscale, scrie Adevarul; ordonanta spune una,
    normele de aplicare alta, iar consultantii incearca sa clarifice incoerenta
    autoritatilor. Romania ramane pe dinafara in proiectul South
    Stream, sustine acelasi ziar, explicand ca statele din sud-estul
    Europei incep deja sa-si imparta portiunea terestra a conductei
    South Stream si sa-i stabileasca ruta in functie de propriile
    interese.

    Ambasadorul roman in China se plange, intr-un
    interviu pentru Romania Libera, de absenta unui plan de
    afaceri serios pe axa Bucuresti-Bejing, sugerand ca Bucurestiul nu
    stie sa profite de relatiile politice dintre cele doua tari.
    Cotatia graului, care a atins un nivel-record la bursa, nu va
    influenta pretul painii autohtone cel putin pana in
    noiembrie-decembrie, intrucat procesatorii au stocuri de grau
    pentru urmatoarele 3-4 luni.

    Speriati de caderi, 1.700 de investitori au plecat de pe Bursa,
    scrie Ziarul Financiar; mai exact, conturile de investitii
    pe Bursa des­chise la brokeri, banci si administratori s-au
    prabusit in primul semestru pana la un nivel similar anului 2008 –
    prima scadere dupa patru ani de cresteri consecutive. Bergenbier,
    al treilea producator de bere, inchide complet fabrica de la Blaj,
    iar fabrica de malt, care opera in aceeasi zona, a fost deja oprita
    incepand de luna trecuta.