BusinessMagazin

Tag: South Stream

  • Cin’ se ia cu mine bine

    Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.

    Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).

    Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.

    Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

  • Iohannis: România va căuta alte oportunităţi pentru consolidarea independenţei energetice

    Preşedintele a arătat că tema South Stream nu a fost abordată în discuţiile cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a adăugat că acesta este “un subiect care nu s-a închis acum, ci mai demult”.

    “Independenţa energetică a României este una din preocupările mele şi România va căuta alte oportunităţi pentru a merge mai departe pe calea de consolidare a independenţei energetice, pe de-o parte, şi de interconectare la sistemele energetice europene, pe de altă parte”, a spus Iohannis, în cadrul conferinţei comune susţinute cu preşedintele CE.

    Preşedintele Klaus Iohannis efectuează joi şi vineri o vizită oficială la Bruxelles. Şeful statului a avut, joi, întâlniri cu preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene, iar vineri urmează să aibă o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

  • Şeful Gazprom: South Stream este un proiect închis

    Miller a spus că Uniunea Europeană trebuie să accelereze construcţia infrastructurii pentru a primi gaze prin conducta Turkish Stream, el subliniind faptul că lucrările la noile gazoducte necesare pe teritoriul statelor UE trebuie să înceapă cât mai curând, pentru ca termenele de realizare să fie respectate.

    “Partenerii noştri europeni au fost informaţi şi acum este treaba lor să creeze infrastructura necesară, către frontierele Greciei şi Turciei”, a explicat Miller, citat de agenţia de presă BGNES.

    Solicitat să comenteze soarta gazoductului South Stream, Miller a declarat jurnaliştilor că este un proiect închis, iar conducta Turkish Stream este singura rută viabilă pentru livrarea a 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

    Miller a explicat că nu există altă opţiune pentru aceste livrări, care în prezent au loc tranzitând Ucraina.

    “Gazprom lucrează la o strategie proprie, bazată pe planul UE de realizare a uniunii energetice”, a spus şeful Gazprom, care şi-a exprimat speranţa că această uniune nu va submina securitatea aprovizionării cu energie.

    Totodată, Miller a avertizat că riscurile legate de tranzitul gazelor pe teritoriul Ucrainei încă există.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat la începutul lunii decembrie că Rusia nu poate continua realizarea proiectului gazoductului ruso-italian South Stream din cauza obiecţiilor Comisiei Europene, determinate de nerespectarea legislaţiei europene în domeniul energiei.

    În pofida acestui anunţ, ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak, a cerut Bulgariei, la jumătatea lunii trecute, să emită la timp autorizaţiile pentru construcţia tronsonului subacvatic al gazoductului South Stream.

    Proiectul cu Turcia anunţat de Rusia prevede transportul de gaze ruseşti către această ţară, cu posibilitatea construirii la graniţa turcă a unui centru de distribuţie a gazelor pentru livrări în Uniunea Europeană.

    Între timp, Bulgaria a propus Comisiei Europene construcţia unui centru de distribuţie a gazelor în apropiere de portul Varna, unde era proiectat să ajungă la ţărm South Stream.

    Uniunea Europeană ia în calcul mai multe variante pentru înlocuirea South Stream, una dintre acestea fiind transportarea de gaze din Azerbaidjan prin Turcia, în condiţiile în care România, Bulgaria şi Grecia au semnat un acord de cooperare în domeniu.

  • Primul război mondial al conductelor s-a încheiat: Putin renunţă la South Stream

    Decizia anunţată de Putin pe 1 decembrie, în timpul unei vizite în Turcia, a fost forţată de impactul sancţiunilor occidentale impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Grandiosul proiect South Stream, al cărui cost estimat ajungea la 40 de miliarde de dolari, avea rolul să marcheze dominaţia Rusiei în sud-estul Europei, dar a căzut în schimb victimă relaţiei tot mai toxice a Moscovei cu Occidentul.

    Este o rară înfrângere diplomatică pentru Putin, care a spus că Rusia va redirecţiona conducta către Turcia. El susţine că eşecul proiectului este o pierdere pentru Europa şi acuză autorităţile de la Bruxelles pentru intransigenţa de care au dat dovadă în aplicarea legislaţiei comunitare.

    Decizia pare şi o victorie rară pentru Uniunea Europeană şi administraţia preşedintelui american Barack Obama, care a părut neputincioasă în acest an, când Putin a anexat Crimeea şi a provocat revolta proruşilor din estul Ucrainei.

    Rusia a prezentat de mult timp proiectul South Stream ca pe o decizie de afaceri solidă. Washingtonul şi Bruxelles-ul l-au considerat în schimb o încercare disimulată a Rusiei de a-şi întări poziţia ca furnizor dominant de gaze în Europa, ocolind în acelaşi timp Ucraina, unde disputele cu Moscova referitoare la preţul gazelor au dus în ultimii ani la întreruperea livrărilor în mai multe rânduri.

    Conflictul din Ucraina a sporit presiunile din partea Europei împotriva proiectului, iar construcţia a fost sistată de către Bulgaria în luna iunie. În condiţiile în care presiunile diplomatice şi economice au crescut, Putin a decis personal să anuleze proiectul, a declarat ministerul rus al energiei, Alexandr Novak.

    Un câştigător al acestei dispute este Turcia, care, împreună cu China şi alte ţări emergente mari consumatoare de energie, a profitat de ruptura dintre est şi vest pentru a obţine hidrocarburi la preţuri avantajoase.

    Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, a anunţat cu ocazia vizitei la Ankara că Rusia va reduce de anul viitor cu 6% preţul gazelor naturale vândute Turciei şi va majora livrările către această ţară. Ankara ţinteşte un discount de 15% pentru gazele ruseşti. Toate statele pe care Rusia le-a avut ca partenere în proiectul South Stream, Bulgaria, Serbia şi Ungaria, au obţinut preţuri mai mici pentru gazele ruseşti.

    În locul South Stream, Gazprom şi compania turcă Boru Hatlari Ile Petrol Tasima intenţionează să construiască o conductă cu o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Aproape 20% din gaze ar urma să fie cumpărare de Turcia, restul urmând să fie transportate prin reţeaua turcă de conducte în statele balcanice.

    ”Primul şi ultimul lucru care trebuie ştiut despre relaţia Turciei cu Rusia este că 60% din importurile de gaze naturale ale Turciei vin din Rusia. Turcia nu-şi poate permite să se alăture eforturilor SUA şi ale UE de a presa Rusia reducând comerţul, mai ales având în vedere instabilitatea de la propriile graniţe şi lipsa de alternative„, a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Friedman, specialist pe Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Stroz Friedberg.

    Conflictul din Ucraina şi relaţiile proaste pe care le-a generat între Kiev şi Moscova au umbrit perspectivele întregului sector energetic european. Cea mai mare parte a gazelor ruseşti sunt livrate Europei prin Ucraina, acesta fiind singurul instrument politic la îndemână.

    Pe măsură ce criza din Ucraina s-a agravat, evoluând într-un blocaj de tipul Războiului Rece, puterile occidentale au devenit mai hotărâte să reziste politicilor agresive ale lui Putin. Unul dintre aceste eforturi a fost faţă de proiectul South Stream.

    Conflictul din Ucraina a contribuit şi la îndepărtarea lui Putin faţă de Occident. El a semnat un acord major, amânat de mult timp, pentru furnizarea de gaze Ucrainei, şi a început să caute şi alte pieţe, în afara Europei. Toate aceste evoluţii au făcut ca South Stream să fie mai puţin indispensabil.

    Preşedintele rus coordonează direct strategia Rusiei în domeniul energiei şi conductelor, aceasta fiind poate principalul instrument de putere pe care îl deţine în arena internaţională. Ani de zile Putin şi Occidentul au jonglat cu rutele conductelor, în marele joc al controlului livrărilor de energie către Europa.

    Rusia a marcat o victorie majoră cu gazoductul Nord Stream către Germania, inaugurat în 2011, dar pieţele energetice s-au schimbat în ultimii ani cu noi surse de gaze, în special în America de Nord, care devin disponibile şi pentru Europa.

    În acelaşi timp, scăderea puternică a preţurilor petrolului presează finanţele Kremlinului, excluzând poate o investiţie de ordinul miliardelor de dolari într-o conductă care ar putea să nu aducă beneficii materiale, în pofida avantajelor politice.

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • Gazprom va plăti cu aproape 50% mai mult decât a estimat anterior pentru construcţia South Stream

    Alexander Ivannikov, directorul adjunct al Departamentului de Finanţe şi Economie al gigantului rus Gazprom, a anunţat că, potrivit noilor estimări, construcţia tronsonului din Marea Neagră creşte costul plătit de Gazprom de la 10 miliarde de euro la 14 miliarde de euro.

    De asemenea, Gazprom va plăti pentru construcţia porţiunii de pe uscat a gazoductului 9,5 miliarde de euro, cu aproape 4 miliarde de euro mai mult decât a anticipat anterior.

    Construcţia tronsonului care traversează Bulgaria se ridică la cel puţin 3,7 miliarde de euro, excluzând costul ţevilor, potrivit estimătilor South Stream Bulgaria.

    Gazprom deţine 50% din South Stream Transport, care va construi gazoductul. Ceilalţi acţionari sunt grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.

    South Stream, cu un cost estimat de 40 de miliarde de dolari, are rolul să transporte gaze ruseşti către centrul Europei, pe o rută care să ocoloească Ucraina.

    Operaţiunile de amplasare a conductelor pe fundul Mării Negre pentru construcţia gazoductului sunt programate pentru luna noiembrie, deşi construcţia pe uscat a fost suspendată în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale. În acest caz, proiectul este condus de către gigantul rus Gazprom şi grupul energetic italian Eni.

     

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.