BusinessMagazin

Tag: somaj tehnic

  • Amenzi de 260.000 lei aplicate de ITM Prahova pentru două firme la care lucrau cei din şomaj tehnic

    Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a aplicat două amenzi în valoare totală de 260.000 de lei la două firme la care, în timpul unor controale, au fost găsiţi salariaţi care figurau în şomaj tehnic.

    “O societate de fabricare a mobilei a primit amendă de 200.000 lei pentru 40 de angajaţi care erau la muncă, iar o alta firmă, care produce mase plastice, a primit 60.000 lei amendă pentru 3 salariati găsiţi la lucru, deşi în acte toţi aceştia figurau în şomaj tehnic”, a declarat Dumitra Ionescu, directorul ITM Prahova.

  • Miliardarii care şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic

    Cel puţin 20 dintre cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie au beneficiat de schemele de şomaj tehnic acordate de statul britanic, potrivit unui articol al publicaţiei britanice The Mirror.

    Se pare că cei mai bogaţi oameni ai ţării au pierdut mai mult de 54 de miliarde de lire serline în ultimele două luni, ca urmare a pandemiei de coronavirus, potrivit unui articol al Sunday Times Rich.

    Cancelarul Rishi Sunak a sugerat că în jur de 7,5 milioane de oameni ai circa un milion de businessuri britanice sunt în prezent în şomaj tehnic, dar folosirea schemei de anumiţi miliardari a creat controversă.

    Mulţi dintre cei mai bogaţi 10 oameni ai ţării au trimis angajaţii în şomaj tehnic, schemă prin care în Marea Britanie aceştia sunt plătiţi cu 80% din salariu de către guvern – cu până la 2.500 de lire sterline pe lună.

    Lista îi include pe Sri şi Gopi Hinduja care au ajuns în lista celor mai bogaţi oameni ai ţării cu o avere de 22 miliarde de lire sterline.

    Cei doi fraţi au înregistrat o scădere a averii cu 6 miliarde de lire sterline anul acesta.

    Sir Jim Ratcliffe, coproprietarul lanţului de hoteluri Pig, a fost criticat pentru trimiterea în şomaj tehnic a majorităţii angajaţilor.
    De asemenea, printre oamenii de afaceri britanici care şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic se numără fraţii Reuben (private equity) şi familia Weston.

    Un alt angajator bogat care a cauzat controverse din cauza faptului că a beneficiat de ajutorul de şomaj tehnic este Sir Richard Branson care are o avere de 3,625 miliarde de lire sterline şi a trimis în şomaj tehnic 8.000 de angajaţi ai Virgin Atlantic.

    Câţiva dintre cei care au fost acuzaţi de folosirea schemei, printre care Joe Lewis (3,992 miliarde de lire sterline) şi Daniel Levy (329 milioane de lire sterline), amândoi proprietari ai clubului de fotbal Tottenham Hotspur şi Victoria Beckham (370 de milioane de lire sterline), au renunţat la folosirea schemei.

     

  • Starea de alertă: Cei care nu îşi pot relua activitatea vor primi în continuare şomaj tehnic

    Şomajul tehnic pe banii statului va fi menţinut şi după încheierea stării de urgenţă. Măsura va putea fi aplicată până la finalul anului în domeniile de activitate în care se menţin restricţii, potrivit proiectului de lege pentru instituirea stării de alertă.

    Proiectul de lege pentru instituirea stării de alertă pe teritoriul României stabileşte ca prevederile OUG 30/2020, actul care a introdus posibilitatea acordării şomajului tehnic, să se aplice în continuare.

    Sectoarele în care activitatea nu poate fi reluată vor beneficia de sprijin financiar de la stat şi după încheierea stării de urgenţă, dar nu mai târziu de finalul anului.

    Subvenţionarea şomajului tehnic se face la cererea angajatorilor care au suspendat contractele salariaţilor.

    Măsura a fost introdusă din 16 martie, când pe teritoriul României a fost declarată starea de urgenţă.

    Proiectul de lege pentru instituirea stării de alertă stabileşte, totodată, ca angajatorul să nu poată modifica temporar felul şi locul muncii salariatului, fără ca acesta să fie de acord. Astfel, acceptul angajatului va fi necesar inclusiv pentru munca de acasă sau telemunca.

    Legea cu măsurile care ar putea fi aplicate în starea de alertă a trecut miercuri de votul final din Parlament.

  • Mai mult de 300.000 de angajaţi se întorc la muncă astăzi. „Este vorba despre repornirea industriei auto. Este un efect de domino – odată ce încep companiile mari, vor începe toate“

    Numărul contractelor suspendate, adică angajaţii trimişi în şomaj tehnic, a scăzut cu aproape 302.000 pe 30 aprilie comparativ cu ziua precedentă, un indicator că angajaţii se vor întoarce la locurile de muncă de dinainte de decretarea stării de urgenţă.

    Numărul contractelor sus­pendate, adică an­ga­jaţii care au fost trimişi în şo­maj tehnic, a scăzut cu aproape 302.000 pe 30 apri­lie comparativ cu ziua prece­den­tă, un indicator că aceşti angajaţi îşi vor re­lua activitatea şi se vor întoarce la lo­curile de muncă de dinainte de de­cretarea stării de urgenţă.

    Numărul contractelor suspendate din industria prelucrătoare a scăzut cu 145.567 pe 30 aprilie comparativ cu ziua precedentă, un semn că industria auto îşi redeschide fabricile. „Este vorba des­pre repornirea in­dus­triei auto. Este un efect de domino, odată ce încep com­paniile mari, vor înce­pe toate. Industria de automotive a re­pornit, dar în rest nu am văzut miş­cări“, a declarat pentru ZF Florin Godean, country manager la Adecco România & Ungaria.

    Industria auto se aşteaptă la peste 120.000 de angajaţi care să revină în fa­brici de luni, 4 mai, odată cu reluarea pro­ducţiei la Dacia şi Ford. Repornirea produc­ţiei de maşini de către Automo­bile Dacia şi Ford România va însemna şi dezgheţarea industriei producătorilor de componente, în condiţiile în care şi aceştia vor relua producţia.

    Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automo­bi­le din România (ACAROM), a ex­plicat că circa 20-25% din totalul anga­ja­ţilor productivi din sectorul auto lu­crau săp­tă­mâna trecută, iar numărul acestora va creş­te de astăzi, odată cu re­startul activi­tă­ţilor de producţie la Dacia şi Ford şi în paralel la furnizorii aces­tora. El estima că se va ajunge la 45-50% din total angajaţi activi pe 4 mai. „Este posibil ca 45% din­tre anga­jaţii din industria auto să revină la lu­cru. Companiile trebuie să facă în aşa fel încât cei care revin să păstreze dis­tan­ţa, este foarte normal să fie aşa. Odată ce în­cep activitatea mariile companii din indus­tria auto din Europa, încep toate“, adaugă Florin Godean.

    Luând în calcul circa 240.000 de an­ga­jaţi la nivelul industriei auto locale, săptămâna trecută erau la posturi sunt circa 60.000, iar de azi sunt aşteptaţi cel puţin 120.000. Miza reluării producţiei este una uriaşă pentru economia româ­neas­că, în contextul în care dincolo de cei 20.000 de angajaţi de la Ford şi Dacia, alţi peste 220.000 lucrează în in­dustria de componente.

    Producţia a fost deja reluată de cei de la Continental, Michelin, Bosch, iar repornirea continuă, în condiţiile în care toate companiile au anunţat implementarea unor măsuri suplimentare.

    O altă industrie unde numărul contractelor suspendate a scăzut mult de pe o zi pe alta este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde pe 30 aprilie erau cu aproape 45.000 mai puţine contracte suspendate decât în ziua precedentă.

    Angajaţii revin la muncă şi în industria hotelurilor şi a restaurantelor. Numărul contractelor suspendate din această industrie a scăzut cu mai mult de 14.200 pe 30 aprilie faţă de ziua precedentă.

  • Jumătate din angajaţii sectorului privat din Franţa au trecut pe banii statului: 9,6 milioane de muncitori beneficiază de schema de şomaj tehnic

    Numărul angajaţilor din Franţa care beneficiază de schema de „şomaj temporar” gândită de stat pentru a salva locurile de muncă afectate de pandemie s-a ridicat la 9,6 milioane de oameni, adică aproape jumătate din angajaţii sectorului privat, a anunţat Muriel Penicaud, ministrul Muncii, citată de FT.

    Ea a declarat pentru un post de radio francez că situaţia este „complet anormală şi fără precedent în Franţa”.

    Schema de şomaj va costa circa 24 miliarde euro, din pachetul economic bugetat de guvernul francez la 110 miliarde euro. Aceasta va rămâne activă şi după data de 11 mai, când guvernul ar trebui să înceapă relaxarea restricţiilor pentru a evita „o catastrofă”, a spus Penicaud.

    Cu toate acestea, ea punctează că sprijinul va fi retras treptat, pe măsură ce companiile îşi reiau activitatea.

     

     

     

     

     

     

  • Şomaj tehnic pe acorduri rock: ce se întâmplă în perioada pandemiei cu restaurantul Hard Rock Cafe

    După răspândirea pandemiei cauzate de coronavirus, reprezentanţii Hard Rock Cafe Bucureşti au decis să trimită echipa de 98 de angajaţi ai businessului în şomaj tehnic. Marius Băban, directorul general al companiei, spune că acum prioritatea este de a le asigura un mediu de lucru sigur, motiv pentru care nu au făcut şi nici nu vor face disponibilizări. „Pe toată durata stării de urgenţă, angajaţii noştri vor rămâne în şomaj tehnic. În funcţie de cum va evolua serviciul de home delivery, la care lucrăm în prezent, luăm în calcul ca o parte dintre ei să se întoarcă la muncă.” Lunar, suma costurilor operaţionale ale businessului se ridică la 350.000 de euro, cele mai importante procente fiind ocupate de costurile salariale, aproximativ 30%, urmate de costul mărfii, care reprezintă 27% din acest total. La acestea se adaugă utilităţile şi serviciile contractate, taxele de franciză, chiria spaţiului şi G&A (costuri generale şi de administrare – n. red.). În 2019, cifra de afaceri a businessului a fost de peste 4,5 milioane de euro. „Ne-am bucurat de un start foarte bun pentru 2020. Până la începutul crizei, aveam o depăşire de 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Scenariul pe contextul actual nu este unul tocmai optimist şi depinde foarte mult de cât se va prelungi starea de urgenţă. Până la finalul acestui an, estimăm o reducere a veniturilor cu cel puţin 50% faţă de anul precedent”, spune Marius Băban.

    Deşi au decis ca atât restaurantul Hard Rock Cafe, cât şi magazinul Hard Rock Shop să rămână închise pe durata perioadei impuse de autorităţi, reprezentanţii companieii spun că lucrează totuşi la dezvoltarea unui meniu special pentru livrările la domiciliu, pe care speră să îl poată lansa cât mai curând, la începutul lunii mai, şi pe care să îl menţină şi după redeschiderea restaurantului.

    Deoarece serviciul de delivery încă nu a fost lansat, Marius Băban spune că este prematur să estimeze ce procent din veniturile obişnuite va fi acoperit de acest serviciu. „Important pentru noi este să putem asigura un minim de cash-flow, aspect care va depinde direct de evoluţia comenzilor.” În ceea ce priveşte costurile operaţionale, el estimează că prin livrarea la domiciliu ar putea acoperi până la 5-7% din costurile operaţionale, deoarece activitatea Hard Rock Cafe nu se bazează doar pe serviciile standard de restaurant. „Prin Hard Rock Shop comercializăm o gamă variată de suveniruri ale brandului şi o mare parte din serviciile noastre implică organizarea de concerte şi evenimente.”

  • Solidaritate de premier: Orban bagă şi „şefimea” în şomaj tehnic

    Premierul vrea ca şi demnitarii să poată intra în şomaj tehnic. Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă privind şomajul tehnic în rândul demnitarilor. Violeta Alexandru, ministrul Muncii: Este momentul unei solidarităţi pe toate planurile şi la toate nivelele

    Nimeni nu e „prea şef” ca să intre în şomaj tehnic. Ludovic Orban şi-a dat seama că nu doar mediul privat trebuie să ducă greul acestei crize. După ce a anunţat că va băga şi bugetarii în şomaj tehnic, acum a pus ochii şi pe cei cu funcţii în stat.
    Ludovic Orban, premierul României: ”Să găsiţi o formă de exprimare a solidarităţii şi pentru şefime, adică inclusiv pentru noi, demnitarii care exercităm funcţii de demnitate publică, da?”

    Violeta Alexandru, ministrul Muncii: ”Da. Şi eu cred că este momentul unei solidarităţi pe toate planurile şi la toate nivelele.”
    Guvernul va adopta, cel mai probabil, săptămâna viitoare o ordonanţă de urgenţă în acest sens.

    Violeta Alexandru, ministrul Muncii: ”Vă confirm faptul că prima variantă a ordonanţei care vizează şomajul tehnic la nivelul sistemului public este gata. În zilele următoare, în perioada următoare, o voi circula, varianta pe care Ministerul Muncii o propune, şi o voi discuta cu toţi colegii din guvern, care îşi cunosc domeniile de activitate, respectiv specificităţile.”
    Ludovic Orban, premierul României: ”Am o singură observaţie: în cursul acestei săptămâni!”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi angajaţi are statul şi câţi dintre ei ar putea ajunge în şomaj tehnic

    Numărul salariaţilor bugetari era, la începutul acestui an, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, de 1,24 de milioane, reprezentând 22% din cei 5,62 de milioane de salariaţi activi, raportaţi de Ministerul Muncii la nivelul aceleiaşi perioade.

    Dintre aceştia, potrivit sursei citate, 589.000 lucrau în administraţia centrală şi 443.900 în administraţia locală.

    Premierul Ludovic Orban şi ministrul muncii Violeta Alexandru au anunţat că o parte a angajaţilor statului vor intra în şomaj tehnic, cu rândul (jumătate din angajaţi lucrează 15 zile, iar 15 zile sunt în şomaj tehnic şi se face apoi schimbul). Dar nu toţi angajaţii vor ajunge în şomaj. Nu vor ajunge poliţiştii şi medicii sau cei din zona Ministerului Muncii de exemplu. Cât despre profesori, ministrul de resort a spus zilele trecute că nu se pune problema şomajului tehnic pentru ei.

    Aşadar, nu intră în şomaj cei 131.000 de poliţişti, cei 72.200 de militari, cele 16.800 de angajaţi de la nivelul Ministerului Săntăţii, cei 66.500 de angajaţi din Sănătate (finanţaţi din fondul naţional unic de asigurări de sănătate), cei 134.300 de angajaţi din reţeaua sanitară a administraţiei locale (finanţaţi integral sau parţial din venituri proprii). Şi nici cei 4.000 de angajaţi ai Ministerului Muncii.

    Învăţământul de stat are 289.600 de angajaţi, la nivelul Minsterului Educaţiei, peste 1.400 de angajaţi ai administraţiei locale şi 65.600 de angajaţi în învăţământul superior (aceştia din urmă fiind finanţaţi din venituri proprii, potrivit Finanţelor). Prin urmare, nu intră în şomaj 429.000 de angajaţi din structurile militare, de ordine publică şi din sănătate. Dacă sunt adăugaţi şi angajaţii din educaţia primară şi gimnazială (peste 290.000 de angajaţi) şi universitarii care se autofinanţează (65.600) avem spre 780.000 de angajaţi, adică 65% din numărul angajaţilor statului care nu intră deloc în şomaj.

     

  • Ce este şomajul tehnic şi ce salarii veţi avea în cazul aplicării acestuia

    Potrivit Codului Muncii şi explicaţiilor postate pe blogul platformei de resurse umane Smartree, şomajul tehnic reprezintă întreruperea activităţii angajatorului în baza articolului 53 din Codul Muncii, perioadă în care salariaţii beneficiază de o indemnizaţie plătită din fondul de salarii. Valoarea indemnizaţiei de şomaj tehnic nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

    Iată ce prevede articolul 53 din Codul Muncii:

    „(1) – Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) .

    (2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.”

    Potrivit Smartree, calculul indemnizaţiei de şomaj tehnic diferă în funcţie de tipul muncii prestate. Salariaţii din birouri, de pildă, primesc o indemnizaţie calculată ca: salariul tarifar/numărul de zile lucrătoare din lună X 75% X numărul de zile de întrerupere a activităţii.
    Muncitorilor li se calculează indemnizaţia de şomaj tehnic astfel: salariul tarifar/ (numărul mediu anual de ore lucrătoare/normă) X 75% X numărul de zile de întrerupere a activităţii.

  • Violeta Alexandru: Un milion de români ar putea beneficia de şomaj tehnic

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat, vineri, că, potrivit estimărilor, un milion de persoane ar putea fi beneficiare ale ordonanţei cu privire la şomajul tehnic.

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat, vineri, că, angajaţii firmelor afectate de criza generată de noul coronavirus trebuie sprijiniţi în această perioadă, întrucât tot cu ei „vom reporni motoarele economiei”.

    „Avem o estimare de un milion de persoane care ar putea fi beneficiarele sprijinului nostru în aplicarea prevederilor ordonanţei cu privire la şomajul tehnic. Ne aşteptăm să primim deopotrivă solicitări şi din partea celor care lucrează în alte forme de muncă, ceea ce ne arată că în acest moment economia României şi resursele publice sunt într-adevăr incercate, dar bineînţeles ele sunt chemate să ajute pe români când au nevoie”, a declarat Violeta Alexandru.

    Astfel, potrivit datelor prezentate, la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială au fost înregistrate de marţi până vineri peste 22.000 de cereri, mai mult de jumătate dintre acestea venind din partea unor PFA-uri. Cele mai multe cereri au fost depuse în Bucureşti şi în judeţul Cluj.

    La Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, au fost depuse peste 25.000 de cereri pentru plata şomajului tehnic, care vizează aproximativ 240.000 de angajaţi. Cele mai multe solicitări au fost depuse din industria prelucrătoare şi din domeniul HoReCa. În ceea ce priveşte judeţele, cele mai multe cereri, care vizează peste 30.000 de salariaţi, sunt din judeţul Cluj.

    Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Tudor Polak, a declarat că sunt înregistrate în România peste 880.000 de contracte suspendate.

    „Sunt 884.349 de contracte suspendate. Aceşti oameni, prin ordonanţa 30 a Guvernului, pot beneficia şi vor beneficia de o indemnizaţie asimilată şomajului tehnic, prin care Guvernul se asigură că fiecare dintre aceşti cetăţeni va bneneficia de resurse financiare în aceste vremuri tulburi. În ultimele zile, am primit petiţii potrivit cărora unii angajatori suspendă contractele de muncă pentru a putea beneficia de aceste indemnizaţii, iar în acelaşi timp cheamă angajaţii la muncă. Acesta este un abuz. Sunt aproximativ 3.250 de petiţii înregistrate în luna martie şi vom începe să le revizium şi să vedem unde s-a verificat şi unde nu”, a spus Tudor Polak.

    Cererile pentru acordarea şomajului tehnic se depun de miercuri. Solicitările pot fi depuse online fie la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), fie la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS).