BusinessMagazin

Tag: sinucideri

  • CNA a interzis difuzarea la TV a imaginilor de la locul unor tragedii- sinucideri, crime si mutilari

    In mod concret, Consiliul
    National al Audiovizualului (CNA) a decis, in sedinta de marti, sa
    completeze articolul 17 din Codul de reglementare al continutului
    audiovizual, care prevede ca “In intervalul orar 6.00 – 22.00 nu
    pot fi difuzate programe, altele decat productiile audiovizuale de
    fictiune, care contin descrieri ori reconstituiri ale unor
    omucideri/sinucideri, mutilari/automutilari sau tehnici criminale
    ori practici oculte”.
    In plus, CNA a decis sa adauge un alineat nou la acest articol,
    prin care posturile de televiziune nu mai pot difuza imagini de la
    locul tragediilor precum sinuciderile, crimele si mutilarile, dar
    nici imagini prin care este prezentata suferinta familiilor
    victimelor.

    “CNA a completat Codul audiovizual in sensul interzicerii
    difuzarii de imagini de la locul tragediei, atunci cand e vorba de
    sinucideri, crime si mutilari. De asemenea, nu se vor difuza
    imagini care arata suferinta familiilor victimelor. In acest fel
    protejam demnitatea si imaginea victimei si a familiei, mai ales
    atunci cand este vorba de un copil sau de un adolescent”, a
    declarat Rasvan Popescu, presedintele CNA, dupa votul
    Consiliului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNA a interzis difuzarea la TV a imaginilor de la locul unor tragedii- sinucideri, crime si mutilari

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
    mso-para-margin:0in;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:10.0pt;
    font-family:”Times New Roman”;
    mso-ansi-language:#0400;
    mso-fareast-language:#0400;
    mso-bidi-language:#0400;}

    In mod concret, Consiliul
    National al Audiovizualului (CNA) a decis, in sedinta de marti, sa
    completeze articolul 17 din Codul de reglementare al continutului
    audiovizual, care prevede ca “In intervalul orar 6.00 – 22.00 nu
    pot fi difuzate programe, altele decat productiile audiovizuale de
    fictiune, care contin descrieri ori reconstituiri ale unor
    omucideri/sinucideri, mutilari/automutilari sau tehnici criminale
    ori practici oculte”.
    In plus, CNA a decis sa adauge un alineat nou la acest articol,
    prin care posturile de televiziune nu mai pot difuza imagini de la
    locul tragediilor precum sinuciderile, crimele si mutilarile, dar
    nici imagini prin care este prezentata suferinta familiilor
    victimelor.

    “CNA a completat Codul audiovizual in sensul interzicerii
    difuzarii de imagini de la locul tragediei, atunci cand e vorba de
    sinucideri, crime si mutilari. De asemenea, nu se vor difuza
    imagini care arata suferinta familiilor victimelor. In acest fel
    protejam demnitatea si imaginea victimei si a familiei, mai ales
    atunci cand este vorba de un copil sau de un adolescent”, a
    declarat Rasvan Popescu, presedintele CNA, dupa votul
    Consiliului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretele unui gigant din China – GALERIE FOTO

    Principalul centru de productie este situat in orasul Shenzhen
    dijn China; Foxconn City are 3 kilometri patrati si include 15
    fabrici, dormitoare pentru muncitori, precum si magazine,
    restaurante, librarii si un spital. Exista si un post local de
    televiziune, Foxconn TV. Alte unitati de productie se afla in
    Slovacia, Polonia, India sau Mexic.

    Compania are 400.000 de angajati si a avut anul trecut venituri
    de peste 59 de miliarde de dolari.


    In toamna anului 2010, un raport intocmit de universitari
    chinezi asemana Foxconn cu lagarele de munca, din cauza orarului de
    munca si a conditiilor de productie. Raportul a fost urmat de un
    val de critici media generate de cele 14 sinucideri in randul
    lucratorilor, inregistrate in 2010. Ca urmare, ca sa impiedice alte
    sinucideri, compania a angajat consilieri si a instalat 1,5
    milioane de metri de plase la ferestre.

  • Criza a crescut rata sinuciderilor in randul grecilor

    Estimarea ii apartine lui Aris Violatzis, reprezentantul
    organizatiei neguvernamentale Klimaka, care opereaza o linie verde
    pentru asistenta celor cu tendinte de suicid. Potrivit cotidianului

    Kathimerini    , Klimaka primeste la ora actuala circa 25 de
    apeluri pe zi din partea celor care vor sa se sinucida sau a
    familiilor lor, comparativ cu o medie de 10 anul trecut. Aris
    Violatzis afirma ca recesiunea si efectele ei sunt un factor care a
    contribuit la aceasta tendinta, notand ca desi sinuciderea este un
    fenomen complex, cu multiple cauze, mediul isi exercita influenta
    asupra psihologiei indivizilor.

    Conform lui Violatzis, multe dintre victime sunt “barbati care
    nu mai pot sa castige suficienti bani incat sa-si intretina
    familiile si simt ca nu-si mai gasesc rostul – oameni care trec
    printr-o criza de identitate”, precum si oameni afectati de
    depresie sau alte probleme psihologice.

    Cu doua luni in urma, tot Kathimerini
    a relatat     cazul unui barbat de 55 de ani din Thessaloniki care
    a intrat intr-o sucursala a Piraeus Bank din oras, si-a turnat
    benzina pe haine si si-a dat foc. Angajatii bancii au reusit sa-l
    scoata afara si sa stinga flacarile, iar ulterior au relatat
    politiei ca omul avea un cont in banca si ca, dupa toate
    probabilitatile, avea datorii mari pe care nu mai putea sa le
    plateasca.

    Economia Greciei traverseaza cea mai adanca recesiune din 1974
    incoace si este asteptata sa scada anul acesta cu 4%, in urma
    masurilor de austeritate bugetara si de crestere a fiscalitatii,
    menite sa garanteze sprijinul FMI si reducerea deficitului. Somajul
    a atins in primul trimestru 11,7% din forta de munca, un record al
    ultimilor zece ani, iar ponderea familiilor care se asteapta ca
    somajul sa creasca in urmatoarele 12 luni este de 92%,
    conform unui sondaj     al Fundatiei pentru Cercetare Economica si
    Industriala de la Atena.

  • In Vest, se moare de prea multa munca. Cum crezi ca este la noi?

    O imagine populara in exteriorul Frantei este cea a unei forte
    de munca rasfatate, protejata de concedieri printr-o legislatie
    aproape ermetica si ocrotita de o saptamana de munca de 35 de ore.
    Dar realitatea este adeseori diferita, potrivit expertilor,
    reprezentantilor sindicalistilor si lucratorilor insisi.

    “Cand am inceput cariera de psihiatru, in urma cu 35 de ani,
    pacientii mei vorbeau despre vietile lor personale”, spune
    Marie-France Hirigoyen, psihiatru francez care a facut munca de
    pionierat in domeniul relatiilor de la locul de munca. “Acum toti
    vorbesc despre locurile de munca. Oamenii sufera la serviciu. N-ar
    trebui, daca judecam logic sau din punctul de vedere al
    managementului. La urma urmei, au niste slujbe bune, concedii
    frumoase. Dar sufera”.


    In termeni statistici, cele 24 de sinucideri de la France
    Telecom din februarie 2008 incoace – intre care opt numai de la
    inceputul acestei veri – nu sunt extraordinare pentru o companie
    care are 102.000 de angajati in Franta.

    Organizatia Mondiala a Sanatatii estima pentru 2005 rata
    sinuciderilor din Franta la 26,4 la 100.000 de barbati si 9,2 la
    100.000 de femei. Este cea mai ridicata din randul marilor economii
    europene, dar mult in urma Japoniei. In Statele Unite, cifrele sunt
    17,7 pentru barbati si 4,5 pentru femei.

    Expertii in sanatate mintala sunt intotdeauna extrem de atenti
    cand atribuie o cauza unei sinucideri: nimeni nu stie ce forte
    actioneaza asupra unui om. Dar ce a atras atentia publicului si a
    guvernului francez este ca multe dintre sinucideri si peste o
    duzina de tentative esuate de sinucidere au fost atribuite de unii
    experti si oficiali din domeniu problemelor legate de serviciu.

    Pe langa aceasta mai e si ceea ce Hirigoyen a descris ca
    predispozitia pentru spectaculos a unora: intr-unul din cazuri, un
    barbat s-a injunghiat, in stil harakiri, in timpul unei sedinte
    (dar a supravietuit); in alt caz, o femeie s-a sinucis sarind de la
    o fereastra situata la etajul al cincilea. “Stresul a devenit un
    sport national”, spune Michel Marchet, secretarul sindicatelor din
    banci din cadrul Confederatiei Generale a Muncii din Franta (CGT).
    “E nevoie ca angajatorii sa modifice modul cum organizeaza munca,
    dar nu avem impresia ca s-ar putea intampla asa ceva in viitorul
    apropiat”.