BusinessMagazin

Tag: simptome

  • Brexitul s-a îmbolnăvit de COVID-19: Cu Boris Johnson la terapie intensivă şi alţi lideri europeni infectaţi sau izolaţi, soarta acordului comercial Uniunea Europeană – Marea Britanie este sub semnul întrebării

    Acordul comercial parte a Brexit se confruntă cu obstacole majore, în contextul în care premierul britanic Boris Johnson se află la terapie intensivă din cauza coronavirusului, iar alţi oficiali cheie în aceste negocieri sunt infectaţi ori plasaţi în auto-izolare, potrivit CNBC.

    Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană în data de 31 ianuarie 2020, după lungi perioade de amânare şi incertitudine – însă perioada de tranziţie expiră la finalul anului 2020, iar până atunci Marea Britanie trebuie să negocieze un acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană.

    Însă în contextul actual, rămâne întrebarea dacă cele două părţi vor reuşi să rămână în acest calendar.

    „În aceste circumstanţe este foarte dificil să iţi imaginezi cum ar putea fi încheiat un acord amplu între Marea Britanie şi Uniunea Europeană până la finalul anului. În utlimele săptămâni, am văzut că negociatorul-şef al UE pentru Brexit s-a îmbolnăvit, negociatorul Marii Britanii prezintă simptome, iar acum există şi această situaţie foarte tristă în care se află premierul”, a spus Amanda Sloat, cercetător în cadrul Brookings Institution.

    În data de 19 martie, Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit a anunţat că a fost infectat cu coronavirus, în timp ce negociatorul-şef al britanicilor, David Frost, s-a plasat în auto-izolare în aceeaşi perioadă, după ce a prezentat simptome.

    Boris Johnson, 55 ani, a fost mutat la terapie intensivă, luni, în contextul în care simptomele lui s-au înrăutăţi în doar câteva ore, potrivit unui anunţ guvernamental.

    În data de 27 martie, acesta a anunţat că a fost testat pozitiv şi că are „simptome uşoare”.

    Dominic Raab, ministrul de Externe, va prelua temporar atribuţiile premierului, cât timp Johnson este în spital.

    Ce se întâmplă cu tranziţia

    Când Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană în data de 31 ianuarie, a început o „perioadă de tranziţie” în care Marea Britanie încă este membră a pieţei unice – iar cele două părţi au început negocierile pentru un acord comercial.

    Dacă nu semnează un acord până la finalul anului 2020, toate regulile pieţei unice pică, iar relaţia comercială dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană va fi reglementată de normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

    „Majoritatea oamenior erau sceptici cu privire la încheierea unui acord până în noiembrie chiar şi în condiţii perfecte. Marea Britanie are timp până la data de 30 iunie să ceară o extindere a perioadei de tranziţie. Uniunea Europeană a spus clar că nu va susţine amânările – însă rămâne de văzut în contextul actual”, a explicat Sloat

  • Internată cu Covid-19: De patru zile, ocup un pat degeaba în spital, fără simptome

     O tânără de 21 de ani care s-a întors recent din Marea Britanie şi care este acum internată într-un salon la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală spune că „ocupă un pat degeaba” în unitatea medicală, pentru că nu are simptome de coronavirus.

    Fata spune cum s-a simţit imediat ce a revenit din Regat.

    „M-am întors din UK şi nu aveam gust şi miros. Mi-am băgat nasul în sticluţa cu acetonă şi n-am simţit absolut nimic – iar asta fără nas înfundat! Şi mâncarea se simţea ca un bol alimentar cu textură, absolut niciun gust”, spune tânăra de 21 de ani, pe un site.

    Tânăra povesteşte şi că, din punctul ei de vedere, internarea ei în Institut nu are sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România se apropie de scenariul 4. Tătaru: Cei cu simptomatologie uşoară şi medie, trataţi acasă

    Luni sau marţi, România va depăşi numărul de 2.000 de persoane infectate cu SARS-Cov-2 şi va trece în scenariul 4. Anunţul a fost făcut de preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.

    România are deja peste 1.500 de persoane infectate cu SARS-Cov-2 , iar în condiţiile în care zilnic apar cel puţin 200 de cazuri, intrarea în scenariul 4 al pandemiei e o chestiune de zile.

    „Vrem să-i ducem la domiciliu pe cei cu simptomatologie uşoară şi medie. Tot la fel, propunem ca medicii care sunt asimptomatici, dar infectaţi cu coronavirus să poată să rămână în unităţile spitaliceşti, să trateze pacienţii de coronavirus. Avem mai multe facilităţi pe care să le cerem prin ordonanţă şi pentru unităţile sanitare, să se poată face angajări direct, fără concurs, să se poată mări organigramele la direcţiile de sănătate publică şi sanitare, sunt multe propuneri pe care fiecare minister le face şi din aceste propuneri , ele sunt făcute publice şi oficiale printr-o ordonanţă militară”, a spus ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, la Realitatea Plus .

    Alexandru Rafila a precizat că bolnavii infectaţi cu SARS-Cov-2 ar putea fi trataţi şi la hotelurile unde sunt carantinaţi sau în spaţii special amenajate, nu neapărat la domiciliu.

    „Probabil că luni sau marţi o să fim în această situaţie. Scenariul 4 presupune măsuri suplimentare care să nu aglomereze spitalele, presupune şi deja cred că săptămâna viitoare , la începutul săptămânii, va fi adoptată o hotărâre care să prevadă că cazurile uşoare se tratează acasă sau în alte condiţii de izolare, pentru că aceasta este politica care previne colmatarea spitalelor şi permite tratarea exclusvă a pacienţilor care au forme severe ale bolii în spital. Ar putea fi tratate acasă sau în spaţii amenajate, cum sunt hotelurile, sunt spaţii foarte bine amenajate acolo, personalul medical verifică periodic starea loc de sănătate, dacă se agravează sunt transferaţi la spital, dacă nu sunt doar monitorizaţi şi în momentul în care devin negative două teste consecutive pot să plece acasă”, a spus Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, la Digi 24.

    Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie nu exclude, în scenariul 4, închiderea unor oraşe sau localităţi.

    „Dacă există o creştere locală extrem de puternică a cazurilor, atunci trebuie să iei o măsură de genul acesta (să închizi oraşele -n.r.). Gândiţi-vă că şi în nordul Italiei au fost la început 12 localităţi care au fost practice închise astfel încât s-a redus circulaţia persoanelor la localităţile învecinate”, a mai spus Rafila.

  • Am coronavirus sau gripă? Care sunt principalele diferenţe şi ce e de făcut dacă bănuiţi că aveţi coronavirus

    Noul coronavirus (Covid-19) se răspândeşte rapid. Până în prezent, la nivel mondial, mai mult de 106.000 de persoane au fost infectate şi mai mult de 3.500 de oameni au murit. Majoritatea cazurilor înregistrate acum sunt în afara Chinei, iar virusul se răspândeşte rapid şi în Europa.
    În România, numărul celor infectaţi cu coronavirus a ajuns la 15.
    Potrivit telegraph.co.uk, noul coronavirus, cunoscut în mod oficial cu denumirea de „Covid-19” este mai periculos decât o răceală banală, iar până acum, între 15%  şi 20% din cazurile de pacienţi spitalizaţi au fost încadrate la un grad ridicat de severitate. Rata mortalităţii variază în prezent între 0,7 % şi 3,4%, depinzând de localizarea pacienţilor şi de accesul la îngrijire medicală bună.
    Este mult mai puţin decât Mers (30%) şi Sars (10%), coronavirusurile care s-au răspândit anterior în China şi Orientul Mijlociu, dar sunt totuşi procente îngrijorătoare.

    Oamenii de ştiinţă din China cred că acest nou coronavirus a suferit două mutaţii, una mai agresivă decât cealaltă, iar asta face şi mai greu de dezvoltat un vaccin împotriva lui.

    Care sunt însă simptomele acestui nou coronavirus?
    Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), principalele simptome ale coronavirusului ar fi:
    – tusea uscată;
    – temperatura;
    – oboseala;
    – dificultăţile de respirare (în cazurile mai severe).


    Câţiva pacienţi ar putea experimenta şi „dureri, congestie nazală, durere de gât sau diaree”, adaugă reprezentanţi ai OMS, potrivit The Telegraph. „Aceste simptome sunt la început blânde şi se dezvoltă treptat. Unii oameni sunt infectaţi, dar nu dezvoltă simptome şi nu se simt rău”.
    Aceste simptome sunt similare cu ale altor boli respiratorii, inclusiv gripa sau răceala. Dacă aveţi astfel de simptome, trebuie să vă întrebaţi:


    – Aţi călătorit în zone de risc precum China, Coreea de Sud sau nordul Italiei în ultimele două săptămâni?
    – Aţi fost în contact apropiat cu cineva cu coronavirus?

    Cât de rapid izbucnesc simptomele de coronavirus?
    Se crede că primele simptome ar apărea între două şi 10 zile după infectarea cu virusul, dar perioada ar putea să fie extinsă până la 24 de zile.
    Majoritatea oamenilor (circa 80%) îşi revin după boală fără un tratament special. Totuşi, unu din şase oameni (16%) se îmbolnăvesc mai grav şi dezvoltă dificultăţi de respirare.
    Oamenii în vârstă, în special cei cu probleme medicale precum tensiunea arterială ridicată, problemele de inimă, de plămâni sau diabet – sunt predispuşi să se îmbolnăvească mai grav.

    Care este diferenţa între coronavirus şi un virus gripal?
    Coronavirusurile şi virusurile gripale ar putea cauza simptome similare, dar genetic sunt foarte diferite.
    „Virusurile gripale incubează foarte rapid – veţi observa simptomele la două-trei zile după ce aţi fost infectaţi, dar coronavirusurile au o perioadă de incubaţie mult mai mare”, spune profesorul Neil Ferguson, un cercetător de la Colegiul Imperial din Londra, citat de The Telegraph.
    „Cu virusul gripal poţi deveni imun, dar există multe virusuri diferite care circulă. Coronavirusurile nu evoluează în acelaşi fel ca şi gripa, cu multiple tulpini diferite, dar în aceeaşi măsură corpul nostru nu va genera o imunitate foarte bună împotriva acestora”, a mai spus el.

    Când ar trebui să cerem ajutor medical?
    Persoanele cu febră, tuse şi dificultăţi de respirare ar trebuie să solicite asistenţă medicală rapid – dar nu ar trebui să iasă din casă pentru a face acest lucru.

    Ce să fac dacă mă simt bine, dar m-am întors recent dintr-o zonă de risc?
    În anumite cazuri, vi s-ar putea solicita să staţi în carantină pentru a-i proteja pe ceilalţi chiar dacă nu aveţi simptome, dar aţi călătorit într-o zonă cu grad ridicat de risc.

    Cum se răspândeşte coronavirusul şi cum ne putem proteja?
    Virusul se răspândeşte într-un mod similar gripei sau unei banale răceli, în picături mari produse de tuse şi strănuturi. Germenii pot trăi pe suprafeţe timp de mai multe ore. Organizaţia Sănătăţii din Anglia defineşte „contactul apropiat” cu un purtător de virus referindu-se la o distanţă de doi metri faţă de o persoană şi de o expunere de 15 minute.

    Pentru a ne proteja, igiena mâinilor este principala linie de apărare. Oamenii pot lua virusul mai ales când îşi ating gura, nasul sau ochii cu mâinile infectate. Astfel, cel mai important lucru pe care puteţi să îl faceţi este să vă spălaţi mâinile frecvent cu săpun sau cu un gel dezinfectant.  

    De asemenea, încercaţi să nu vă atingeţi gura, nasul sau ochii cu mâinile nespălate – facem asta în mod inconştient de circa 15 ori pe oră.

    Funcţionează măştile de protecţie?
    Măştile de protecţie din hârtie nu sunt recomandate de autorităţile din domeniul sănătăţii de la nivel internaţional. Nu se pot fixa corespunzător, iar protecţia lor iniţială poate dispărea în scurt timp de la utilizare. Mai rău, se umezesc la interior şi oferă mediul perfect în care germenii să se dezvolte. Devin un hazard pentru alţii dacă nu sunt aruncate unde trebuie. Excepţie fac situaţiile în care aveţi simptome precum strănuturile sau tusa şi o mască ar putea ajuta răspândirea virusului de către dvs.. înspre alte persoane.

    Acesta nu este un articol scris de un medic. În situaţia în care bănuiţi că aţi fost infectat cu coronavirus, vă sfătuim să vă adresaţi specialiştilor.

    Cetăţenii care doresc informaţii despre situaţiile legate de COVID – 19 pot apela gratuit numărul 0800800358.

    Oamenii sunt rugaţi să apeleze numărul unic de urgenţă 112 doar pentru situaţii de urgenţă, iar pentru solicitarea de informaţii să apeleze linia TELVERDE.

    Programul de funcţionare al liniei verde este zilnic, între orele 08.00 şi 23.00, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică.

     

  • Soţia premierului canadian Justin Trudeau a fost infectată cu noul coronavirus

    Sophie Gregoire, soţia premierului canadian Justin Trudeau, a fost infectată cu COVID-19, în contextul în care aceasta avea simptome şi a fost testată pozitiv pentru noul coronavirus. 

    „Aşa cum recomandă medicii, ea va rămâne izolată momentan. Se simte bine, ia toate măsurile de precauţie, iar simptomele ei sunt uşoare”, a transmis Cameron Ahmad, directorul de comunicare al premierului canadian, citat de CNBC.

    Autoritităţile încearcă să ia legătura cu contacţii ei. Premierul canadian Justin Trudeau „se simte bine şi nu are simptome”, potrivit declaraţiei.

    „Ca o măsură de precauţie, la sfatul medicului, el va rămâne în izolare pentru o perioadă de 14 zile. Tot la recomandarea medicilor, nu va fi testat în acest moment, pentru că nu are simptome”, a transmis Ahmad.

    Premierul Justin Trudeau se va adresa canadienilor vineri.

     

  • Ce se întâmplă dacă eşti infectat cu coronavirus: Tot ce ştim până acum despre epidemia de gripă din China

    În primele zile ale anului, aproape nimeni din afara comunităţii medicale nu auzise de noul coronavirus (COVID-19). Astăzi, bilanţul celor infectaţi depăşeşte 80.000, în timp ce numărul persoanelor decedate este de circa 2.700. Deşi marea majoritate a deceselor s-au înregistrat în Republica Populară Chineză, virusul se răspândeşte mai repede decât celelalte epidemii care au putut fi înregistrate, scrie Financial Times.

    Cum poţi fi infectat?

    Trebuie să fii aproape de cineva care răspândeşte cantităţi semnificate ale virusului, ceea ce înseamnă că persoana respectivă va arăta cel mai probabil semnele specifice bolii. Totuşi, boala se poate transmite şi dacă cel infectat nu arată semne vizibile, cu toate că şansele sunt destul de mici, spun experţii.

    Coronaviruşii se răspândesc în majoritatea cazurilor prin intermediul aerului şi cu ajutorul picăturilor aproape invizibile pe care le emite o persoană atunci când strănută sau tuşeşte. De altfel, angajaţii din domeniul sănătăţii sunt vulnerabili la infecţie datorită contactului pe care îl exercită asupra pacienţilor. În mod evident, cu cât eşti mai aproape de cineva care are o formă severă a bolii, cu atât ai mai multe şanse să fii infectat, chiar dacă porţi mască şi mânuşi chirurgicale.

    Ce se întâmplă dacă eşti infectat?

    Corpul uman poate găzdui virusul fără să se îmbolnăvească instantaneu. Se presupune că perioada de incubaţie poate depăşi cele 14 zile de carantină pe care le recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Potrivit Reuters, un cetăţean chinez în vârstă de 70 de ani din provincia Hubei, a cărei capitală este Wuhan – epicentrul epidemiei, a fost infectat deşi nu a arătat niciun simptom timp de 27 de zile.

    Primele simptome sunt febra şi tusea şi pot fi urmate de pneumonie dacă plămânii devin inflamaţi, iar în majoritatea cazurilor severe, sistemul imunitar este suprasolicitat până la epuizare.

    O analiză a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că simptomele au rămas moderate în 82% din cazuri, în timp ce doar 2-3% dintre pacienţii infectaţi au murit. Cu toate că experţii sunt de părere că rata mortalităţii va scădea până la 1% odată ce epidemia va lua sfârşit, rata de fatalitate calculată în primele stadii ale unei epidemii nu poate fi de prea mare încredere. În medie, pacienţii mor la 15 zile după declanşarea bolii, deşi există mai multe variabile în ceea ce priveşte numărul, spune John Edmunds, profesor în cadrul Şcolii de Igienă şi Medicină din Londra

    Cine sunt cei mai vulnerabili?

    Există o relaţie puternică între COVID-19 şi vârsta tot mai mare a pacienţilor infectaţi, spre deosebire de Gripa Spaniolă din urmă cu un secol care i-a lovit puternic pe adulţii tineri (20-30 de ani). Cei care suferă deja de diabet, boli cardiovasculare sau altă afecţiune ce afectează sistemul imunitar sunt mult mai vulnerabili la virusul chinez.

    Drept rezultat, majoritatea celor afectaţi au vârste de peste 65 de ani. Până acum niciun minor cu vârsta mai mică de 9 ani nu a murit din cauza COVID-10.

     

  • Selma Blair a anunţat că suferă de o boală cumplită: “Am avut simptome ani de zile, dar nu le-am luat niciodată în serios”

    Actriţa, în vârstă de 46 de ani, a scris pe Instagram că a fost diagnosticată la jumătatea lunii august cu această boală, dar semnele sunt mult mai vechi.

    “Am avut simptome ani de zile, dar nu le-am luat niciodată în serios”, spune Selma Blair.

    Scleroza multiplă este o afecţiune cronică a sistemului nervos central (SNC), caracterizată prin episoade de inflamaţie şi demielinizare focală cu localizări multiple, diseminate în timp, scrie CSID.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

     

     

  • BOALA de care suferă Emmanuel Macron. Primele SIMPTOME au apărut după ce a devenit preşedinte/ Reacţia lui Brigitte Macron

     Sms-uri la ora două-trei… spre dimineaţă, şedinţe nocturne, telefoane subalternilor.

    De când este Emmanuel Macron preşedinte, nu se mai doarme aproape deloc. Şi cel care rămâne în picioare, treaz, pe baricade, este el, preşedintele Franţei. Suferă de insomnie, acesta este concluzia, scrie ONE.

    Brigitte, prima doamnă, este îngrijorată şi – luându-ne după ce spune săptămânalul L’Express – ar dori ca soţul ei să aibă mai multă grijă de propria persoană.. De multe ori cinele cu politicienii şi diferiţi oaspeţi se sfârşesc după miezul nopţii, iar la ora aceea Macron intră în biroul său – relatează săptămânalul – sau în dormitor şi se apucă de citit, îşi pregăteşte discursurile pentru a doua zi, contactează claboratorii şi miniştrii săi.

    Unul dintre exemple este de săptămâna trecută, imediat după întâlnirea la vârf italo-franceză  de la Lyon. Când Macron a invitat toţi oaspeţii la cină într-un restaurant din cartierul Fourviere, a obligat toată delegaţia să plece la ora unu. Unul dintre colaboratori a rămas cu el, la Lyon. ”Mi-a dat liber la 2:30 noaptea”, a povestit el.

    Citeşte continuarea pe ONE

  • Care sunt simptomele burnoutului sau stresului din cauza serviciului

    „În prim-plan sunt semne ale depresiei: tulburări de somn, oboseală accentuată resimţită, stări de anxietate – foarte frecvent autoidentificate drept atacuri de panică (terminologie «la modă», mai ales în rândul populaţiei educate de pe pe Google), schimbări bruşte de dispoziţie, tulburări ale libidoului (alimentar, sexual). Dar, în fapt, adesea într-un plan doi simptome ale depresiei descrise mai sus apar din accentuarea unor trăsături de personalitate preexistente, accentuate de situaţiile de la  muncă”, explică Lucaciu.

    El oferă şi un exemplu în acest sens: un perfecţionism dus la extrem sub presiunea sarcinilor de serviciu, chiar dacă este apreciat de către şefi, perturbă adesea relaţiile colegiale sau familiale; o agresivitate accentuată resimţită în urmă unor dispute sau neînţelegeri la serviciu, care antrenează compulsii (efortul interior ineficient de a frâna impulsurile agresive), duce la sentimente de culpabilitate şi inadecvare; preocupări obsesive privind propria valoare atunci când apar situaţii în care persoana nu se descurcă sau are această impresie în mediul de lucru duc la trăiri anxioase, de nesiguranţă, generalizate, care se pot extinde asupra întregii posturi existenţiale a individului. Psihologul spune că exemplul menţionat de el este al unui inginer competent altfel, la 40 de ani, angajat la o multinaţională care are probleme din cauză că nu este fluent în engleză şi a dezvoltat sentimente de inferioritate, cu stimă de sine scăzută, tulburări de somn etc.

    Mai interesante de atât i se par lui Bogdan Lucaciu mecanismele psihologice antistres dezvoltate de angajaţi şi care constau în scenarii mai mult sau mai puţin fantasmatice de „evadare” din situaţia actuală, cea considerată acută sau stresantă. „De la «De-om mai duce-o pân-la toamnă, leliţă Ioană» până la «I Want to Break Free».” Ambele tipuri de scenariu proiectează un viitor mai bun: de la un concediu visat în insule feerice (liber de serviciu) la avansare de post (schimbare de poziţie din situaţia actuală) ori ieşirea din job pentru o afacere privată. „Mecanismul e acela al vulpii care considerând strugurii acri reduce din forţa ispitei lor.” El precizează că din acest scenariu nu fac parte workahoolicii sau indivizii superconformişti, pentru care scaunul lor e mulţumitor şi se văd tot acolo la vremea pensionarii.

    „Doar că majoritatea oamenilor sunt dinamici, plini de aspiraţii şi de aceea vulnerabili la neîmpliniri ale aspiraţiilor personale.”

    De-a lungul experienţei sale, Bogdan Lucaciu a observat că majoritatea celor care au probleme de stres profesional sunt cei din nivelurile medii ale organigramei, „care sunt antrenaţi în propriile ambiţii şi care pot suferi presiuni atât pe orizontală – colegi – cât şi pe verticală – şefi“. El sesizează că, în mod paradoxal, bărbaţii par a fi mai predispuşi epuizării prin stres profesional, probabil din pricina agresivităţii sporite prin comparaţie cu femeile, producând conflicte interiorizate care „consumă”. Femeile au o capacitate de toleranţă şi de „recuperare” mai bună. Chiar dacă cei ajunşi în vârful piramidei executive au mai multe motive de stres, ei nu cer ajutorul psihiatrului sau psihologului până o eventuală patologie nu e evidentă, spune Lucaciu. „E şi o chestiune de prestigiu. Nu au timp pentru a merge la psiholog până o pot duce singuri. 

     

  • BOALA de care suferă Emmanuel Macron. Primele SIMPTOME au apărut după ce a devenit preşedinte/ Reacţia lui Brigitte Macron

     Sms-uri la ora două-trei… spre dimineaţă, şedinţe nocturne, telefoane subalternilor.

    De când este Emmanuel Macron preşedinte, nu se mai doarme aproape deloc. Şi cel care rămâne în picioare, treaz, pe baricade, este el, preşedintele Franţei. Suferă de insomnie, acesta este concluzia, scrie ONE.

    Brigitte, prima doamnă, este îngrijorată şi – luându-ne după ce spune săptămânalul L’Express – ar dori ca soţul ei să aibă mai multă grijă de propria persoană.. De multe ori cinele cu politicienii şi diferiţi oaspeţi se sfârşesc după miezul nopţii, iar la ora aceea Macron intră în biroul său – relatează săptămânalul – sau în dormitor şi se apucă de citit, îşi pregăteşte discursurile pentru a doua zi, contactează claboratorii şi miniştrii săi.

    Unul dintre exemple este de săptămâna trecută, imediat după întâlnirea la vârf italo-franceză  de la Lyon. Când Macron a invitat toţi oaspeţii la cină într-un restaurant din cartierul Fourviere, a obligat toată delegaţia să plece la ora unu. Unul dintre colaboratori a rămas cu el, la Lyon. ”Mi-a dat liber la 2:30 noaptea”, a povestit el.

    Citeşte continuarea pe ONE