BusinessMagazin

Tag: Silicon Valley

  • iQuest: Afaceri în creştere cu 35%, de 22 mil. euro în 2012

    “Dacă la începutul anului trecut estimam o creştere moderată a cifrei de afaceri, de 20% faţă de 2011, realitatea arată o creştere de 35% pentru 2012, cu un avans general pe toate segmentele strategice pe care activăm. Peste 90% din cifra de afaceri a fost realizată pe pieţele internaţionale, iar strategia axată pe calitate s-a reflectat într-o rată similară de retenţie a clienţilor”, a declarat Cornelius Brody, CEO-ul şi fondatorul iQuest.

    Compania activează în principal pe pieţele din Germania, Elveţia, Marea Britanie şi Statele Unite, în domenii precum life sciences, telecomunicaţii, servicii financiare, energie, logistică şi media, primele două segmente înregistrând de altfel şi cele mai mari vânzări în 2012.

    Pentru susţinerea strategiei de extindere pe pieţele internaţionale, anul trecut, compania a deschis un nou birou în Palo Alto, Statele Unite, şi recent a completat echipa de management cu foşti executivi din cadrul Microsoft şi Nestlé. “În plus faţă de creşterea organică a companiei ne-am asumat şi extinderea pe alte pieţe din Europa de Vest şi Statele Unite. Extinderea echipei executive cu Thomas Wittig şi Thierry Malbranke reprezintă un ingredient important pentru a transforma această strategie în realitate”, a adăugat Cornelius Brody.

    Pe plan local, în 2012, iQuest s-a alăturat proiectului Cluj IT Cluster, primul cluster în domeniul IT înfiinţat în România, iar pentru extinderea capacităţilor interne, compania a deschis un nou centru de dezvoltare la Craiova, unde va angaja în acest an 40 de specialişti IT. “Clusterul IT reprezintă o soluţie de dezvoltare pentru România din care am dorit să facem parte. Am sesizat oportunitatea de a utiliza un alt model de business, în care să folosim proprietatea intelectuală dezvoltată în zona noastră, de a prelua proiecte mult mai mari decât le-am putea prelua ca şi companie individuală, pe care să le dezvoltăm în parteneriat cu alte companii din cadrul clusterului”, a explicat Cornelius Brody.

    Compania va continua recrutările pe plan local în acest an, atât pentru noul centru de dezvoltare din Craiova, cât şi pentru restul centrelor din Cluj-Napoca, Braşov şi Sibiu. În prezent, iQuest are peste 450 de specialişti la nivel naţional, cu aproximativ 20% mai mult decât la sfârşitul anului 2011.

  • Primarul Londrei consideră că oraşul său este mai atractiv pentru companiile IT decât Silicon Valley

    “Nu pot înţelege de ce calitatea vieţii pentru acele minţi tinere şi geniale ar fi mult mai bună în Silicon Valley. Sunt atât de multe chioşcuri cu gogoşi şi pizzerii, nu văd nimic deosebit. Cred că Londra este mult mai atractivă ca zonă de locuit. Are acea atmosferă, are cea mai frumoasă cultură care evoluează în zona Shoreditch (district din Estul Londrei, considerat una dintre cele mai creative zone din capitala britanică – n.r.)”, a declarat Boris Johnson la CNBC.

    Potrivit primarului, “oraşul tehnologiei” din Londra, cunoscut drept Silicon Roundabout, a creat 40.000 de locuri de muncă în ultimii 4 ani. Zona restrânsă din estul Londrei reuneşte sediile mai multor companii din IT precum Google, Intel şi Amazon. Sectorul financiar domină însă economia londoneză, cu 320.000 de angajaţi în pofida concedierilor masive din ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zuckerberg donează acţiuni Facebook de 500 milioane de dolari unei fundaţii din Silicon Valley

    Donaţia acordată fundaţiei, care a avut în 2011 active de 2 miliarde de dolari, este destinată lansării unor noi proiecte, a explicat Zuckerberg pe pagina sa de Facebook, conform Bloomberg.

    Zuckerberg şi soţia sa, Priscilla, au semnat în urmă cu doi ani un angajament potrivit căruia vor folosi majoritatea veniturilor lor în scopuri caritabile.

    Silicon Valley Community Foundation acordă granturi pentru proiecte ale comunităţii locale şi administrează fonduri caritabile corporatiste şi individuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,ro

  • Coşmarul vizelor SUA îi obligă pe afacerişti să facă businessuri de milioane de dolari pe vapor – GALERIE FOTO SI VIDEO

    Astfel, conceptual BlueSeed de vas-insulă plutitor va găzdui găzdui firme tinere producătoare de tehnologii atrase de fapul că, fiind vorba despre apele internationale, accesul la bord nu va necesita viză, iar intâlnirile se vor desfăşura în apropiere de Silicon Valley.

    Mai mult de 700 de tineri antreprenori şi-au exprimat deja interesul de a lucra pe vaporul care va oferi, pe lângă un mediu de afaceri, cazare şi servicii recreaţionale.
    Ideea a venit după ce o serie de afacerişti care au întâmpinat probleme la obţinerea vizei de vizitator pentru întâlnirile de afaceri de pe teritoriul SUA, potrivit spuselor lui DarioMutabdzija, preşedinte BlueSeed.

    Un exemplu este al celor de la Music – X – doi antreprenori care conduc o companie în industria muzicală : unul dintre ei se află în Brazilia şi are dificultăţi de fiecare dată când vine în America pentru a se ocupa de afacere alături de partenerul lui american.

    O astfel de insulă de afaceri este legală, potrivit declaraţiilor pentru BBC ale lui Gali Gordon, avocată: “Cât timp toată munca în domeniul producţiei rămâne offshore, iar antreprenorii vin pe continent pentru a participa la întâlniri, acest lucru este legal.”

  • Spaima balonului de săpun

    Întâmplările care au descris în ultima perioadă peisajul din Silicon Valley prevestesc din mai multe puncte de vedere o nouă bulă dotcom. Frenezia din lumea tehnologiei, în special din jurul companiilor de social media, s-a tradus în ultima perioadă în planuri de listare la bursă şi finanţări fabuloase din partea investitorilor – afaceri de acest gen au înghiţit numai în al doilea trimestru al anului 2,3 miliarde de dolari, mai mult decât în oricare alte trei luni cumulate din ultimul deceniu. Şi de aici până la evaluările şi aşteptările de creştere foarte ridicate şi chiar nerealiste pentru afacerile de internet n-a mai fost decât un singur pas.

    La începutul acestui an, spre exemplu, Facebook era evaluată la 50 de miliarde de dolari în baza vânzării unui pachet de acţiuni din companie, peste companii precum Ford, Boeing sau Nokia şi de zece ori mai mult decât cifra din 2008. Acum, reţeaua de socializare a lui Mark Zuckerberg valorează chiar spre dublu, mai ales în perspectiva unei potenţiale listări la bursă care ar fi trebuit să se întâmple în toamna acestui an, dar a fost amânată pentru 2012. Cifra este considerată însă de analişti mult prea mare chiar şi pentru o companie cu 750 de milioane de utilizatori, date fiind veniturile estimate la puţin peste patru miliarde de dolari anul acesta, de câteva zeci de ori mai mici decât presupusa valoare a Facebook.

    Mai toate companiile din domeniul social media sunt în prezent în aceeaşi situaţie. Nume precum LinkedIn, Twitter şi Groupon iau în calcul sau au pus deja în aplicare planuri de listare la bursă şi sunt evaluate la sume extraordinar de mari. Groupon, de pildă, cel mai mare site de cupoane de reduceri din lume, avea în urmă cu nici şase luni, cu ocazia discuţiilor despre o potenţială listare, o valoare de aproximativ 25 de miliarde de dolari, spre satisfacţia investitorilor. Acum însă, valoarea este apreciată mai degrabă undeva între trei şi şase miliarde de dolari, sub oferta de şase miliarde de dolari a Google pe care Groupon a refuzat-o anul trecut. Iar planurile de listare pe bursă va trebui probabil amânate pentru un moment mai prielnic din punct de vedere financiar pentru companie.

    “Fereastra listărilor la bursă pare totuşi să se închidă”, scria recent pe Twitter un investitor. Preţurile tot mai mici ale acţiunilor şi lipsa profiturilor a făcut din startup-urile fierbinţi de tehnologie companii în care nu mulţi mai vor să investească. Este de altfel singurul indiciu că un posibil crah dotcom este deocamdată evitat, în contextul în care exuberanţa investitorilor şi sumele foarte mari de bani direcţionate către companii de tehnologie, cu precădere din domeniul social media, au indicat exact contrariul. Pe de altă parte însă, nu este neapărat nevoie de listări la bursă, susţin cei care se tem de un nou “bubble”, ci pur şi simplu de investitori dispuşi să plătească acum mult peste valoarea companiilor, fără să realizeze că evaluările sunt nerealiste şi că la un moment dat ar putea pierde foarte mult de pe urma acestor investiţii.

    Iar Twitter ar putea fi unul dintre cele mai bune exemple pentru investiţiile iraţionale din ultima vreme. Compania fondată în urmă cu doar cinci ani, care de-abia generează venituri, ca să nu mai vorbim de profit, a atras anul trecut o finanţare pe baza unei evaluări la 3,7 miliarde de dolari, scenariu care s-a repetat şi anul acesta, cu diferenţa că valoarea era deja de 8 miliarde de dolari. Şi asta pentru o companie fără un model de business şi cu un serviciu pe care nu mulţi îl înţeleg, care, dacă ar fi listată la bursă cu un multiplu al profiturilor de 15, ideal, cum se întâmplă, de exemplu, în cazul Apple, ar trebui să aibă un profit de cel puţin 500 de milioane de dolari aşa încât valoarea să fie justificată.

    Un eventual crah dotcom ar fi acum mult mai dăunător decât cel din 2001. Atunci, investiţiile fabuloase erau dispersate în mod echilibrat în companii de internet, dar acum sunt concentrate aproape în totalitate pe social media. Ca şi în urmă cu zece ani, în lipsa unor modele de business, bula de săpun are la bază o noţiune vagă a ceea ce ar putea fi, la acea vreme internetul, iar acum zona de socializare. Taberele sunt însă destul de împărţite deocamdată. O bună parte dintre analişti văd iminenţa unui crah în creşterea din ultimii ani de criză a numărului de companii de tehnologie listate la bursă şi în investiţiile nejustificate atrase. Cei mai mulţi speră însă că tocmai temperarea din acest an a celor doi indicatori ar putea feri internetul de următoarea bulă dotcom.

  • Noul rival al Facebook – cui ii va face probleme aplicatia Color?

    Bill Nguyen este de cateva zile in centrul atentiei in Silicon
    Valley. Cunoscut pentru serviciul de muzica Lala cumparat in 2009
    de Apple pentru 56 de milioane de euro (80 mil. dolari), companie
    in care a lucrat apoi pentru mai bine de un an, antreprenorul de
    origine asiatica pare sa fi dat acum lovitura cu o aplicatie pentru
    telefoane mobile inteligente. In numai o zi de la lansare, Color,
    cum se numeste aplicatia, a fost finantata cu 29,2 de milioane de
    euro de fondul de investitii Sequoia Capital, renumit pentru
    portofoliul de companii de tehnologie si din domeniul online, Bain
    Capital si Silicon Valley Bank, suma fabuloasa pentru o companie
    aflata la inceput.

    La prima vedere, aplicatia este una de partajare de fotografii
    pe internet care vine cam tarziu pe o piata deja destul de
    aglomerata de nume precum Instagram, Hipstamatic sau PicPlz. Color
    nu este insa un astfel de serviciu, ci mai degraba o forma de a
    crea comunitati sociale interesate de fotografii cu anumite
    evenimente sau oameni si activitatile lor cotidiene. Utilizatorii
    aplicatiei publica poze pe care le pot vedea apoi alti utilizatori
    din aceeasi zona geografica si aplicatia poate, spre exemplu, sa
    detecteze daca mai multi oameni au fotografiat acelasi lucru in
    acelasi timp si sa determine care este obiectul imaginii, alegand
    apoi cele mai bune cadre si punandu-le la dispozitia celor
    interesati; un eveniment sportiv ar fi aici cel mai bun exemplu
    pentru a ilustra tehnologia.

    Spre deosebire de principiul de functionare a unei retele de
    socializare de pe internet, Color nu solicita informatii personale
    precum nume sau adrese si nici nu impune un grad de prietenie intre
    utilizatorii interesati de aceleasi fotografii. Imaginile sunt
    publice si nu exista posibilitatea ca unele dintre ele sa devina
    private si sa fie accesate doar de anumite persoane. “Incercam sa
    cream o forma de socializare dincolo de computer si de cercul
    restrans format din membri ai familiei, prieteni si cunostinte, o
    comunitate care nu tine practic cont de persoane, ci mai degraba de
    interesele lor”, explica Nguyen conceptul din spatele Color. In mai
    putin de 24 de ore de la publicare, aplicatia a devenit a doua cea
    mai descarcata din categoria de socializare de pe iTunes, dupa
    Facebook. “O folosesc deja oameni din Japonia pentru a arata lumii
    zonele afectate de dezastru”, spune Nguyen, fara a da insa cifre
    exacte despre numarul de descarcari la nivel mondial.

    La o privire de ansamblu, aplicatia ar putea avea o utilitate
    mult mai ampla decat simpla publicare de fotografii. Ar putea
    deveni un suport pentru informarea in timp real folosita de
    jurnalisti, oferindu-le posibilitatea sa acopere evenimente precum
    targuri sau, de ce nu, dezastre naturale, chiar in momentul in care
    acestea au loc. Si pentru ei, aplicatia va fi gratuita, modelul de
    business al companiei fiind axat pe publicitate. “Lucram la un
    sistem inteligent care va permite companiilor sa interactioneze cu
    clientii lor prin intermediul Color”, spune Nguyen. Modelul este
    inca destul de neclar, dar o prima varianta ar fi ca oamenii din
    proximitatea unui magazin sau restaurant sa poata vedea in
    aplicatie poze cu acel loc.

    Cum se explica asadar interesul atat de mare al unor fonduri de
    investitii de a finanta ideea lui Nguyen fara sa aiba un model de
    business definit sau macar o confirmare a interesului pietei pentru
    o astfel de aplicatie? In Silicon Valley se vorbeste, spre exemplu,
    de o schimbare in atitudinea fondurilor de investitii intr-o
    perioada in care idei precum Google sau Facebook nu mai sunt la tot
    pasul, cum se intampla in urma cu zece ani. Se uita mai putin la
    ideea de afaceri si mai mult la antreprenor si la realizarile sale
    anterioare, un pariu care s-ar putea dovedi insa destul de
    riscant.

    Pe de alta parte insa, se stie ca Sequoia Capital, fondul care a
    investit cea mai mare parte din suma, mai exact 17,7 milioane de
    euro (25 mil. dolari), nu face astfel de investitii la intamplare.
    Nu degeaba detin participatii intr-unele dintre cele mai valoroase
    companii de tehnologie de astazi. Au sesizat probabil potential si
    la Color. Sau daca nu, macar au adaugat o pata de culoare
    portofoliului de investitii.

  • Toata lumea impotriva Google

    Luna trecuta, Reback i-a insotit prin Washington pe Adam si
    Shivaun Raff, sotii antreprenori care au dezvoltat comparatorul de
    preturi online Foundem. Cei trei s-au intalnit cu functionari ai
    Congresului si cu oficialii antitrust din Ministerul Justitiei si
    din Comisia Federala de Comert (FTC).

    Scopul lor era sa promoveze plangerea din 2006 a celor doi soti,
    care sustineau ca algoritmii asa-zisi obiectivi ai motorului de
    cautare Google au prabusit site-ul Foundem in subsolul listei cu
    rezultate. Nu numai atat, dar Google a crescut si tarifele pe care
    Foundem a trebuit sa le plateasca pentru publicitatea asociata cu
    rezultatele cautarii.

    Aceste miscari, sustin cei doi soti, le-au scos site-ul din
    prim-plan, iar mai tarziu Google si-a promovat propriile servicii
    de comparare de preturi.
    Google este “arbitrul tuturor lucrurilor pe internet si isi
    favorizeaza proprietatile in dauna celorlalti”, a explicat Reback,
    in timp ce statea la o cafea cu cuplul de antreprenori. “Ei vor sa
    controleze traficul de pe internet si orice le submineaza aceasta
    este tratat ca o amenintare.”

    Google sustine ca misiunea sa este sa le ofere utilizatorilor
    informatia pe care o cauta, chiar daca asta inseamna sa dea
    prioritate continutului propriu si sa lase in umbra site-urile
    considerate a nu oferi informatii relevante. “Sa pretinzi unui
    motor de cautare sa nu inoveze si sa nu arate rezultatele intr-un
    mod benefic pentru utilizatori inseamna sa subminezi chiar scopul
    legislatiei noastre privind competitia”, comenteaza Matthew Bye,
    avocat al Google.

    Dar deciziile companiei in aceste privinte ar putea in curand
    ajunge sub lupa unor autoritati mai inalte. De-a lungul ultimilor
    ani, motorul de cautare a devenit aproape singurul folosit pentru
    cautari pe internet, asa incat Google a ajuns sa dicteze ce
    informatie ajunge sa fie vizibila pentru public.

    Cota de piata tot mai mare a generat si profituri spectaculoase,
    dar si o atentie nedorita din partea autoritatilor de
    reglementare.

    La aproape un deceniu dupa ce Google a promis ca sintagma “Nu
    face rau” ii va ghida activitatile, guvernul federal examineaza
    achizitiile si actiunile companiei cum n-a mai facut-o pana acum,
    cautand sa vada daca puterea de care dispune ingradeste competitia
    in zona de cautare si de publicitate online. “Nu doar ca ei sunt pe
    ecranul radarului, sunt chiar in centrul radarului”, afirma Tim Wu,
    profesor la Universitatea Columbia si autor al cartii in curs de
    aparitie “The Master Switch: The Rise and Fall of Information
    Empires”, despre monopolurile tehnologice. “Daca esti angajat al
    guvernului federal si ai ca obiect de activitate actiunile
    antitrust, atunci esti cu ochii pe Google.”

    Compania a reusit pana acum sa se strecoare prin cele mai multe
    controale ale autoritatilor. La 21 mai, Comisia Federala de Comert
    (FTC) a aprobat tranzactia de 750 de milioane de dolari prin care
    Google a cumparat AdMob, un startup din domeniul publicitatii pe
    mobil. Membrii comisiei intentionasera sa se opuna achizitiei,
    anuntand chiar ca tranzactia “ridica serioase probleme antitrust”.
    Dar pana la urma FTC a dat unda verde intelegerii, cu ideea ca
    intrarea Apple pe aceasta piata va facilita competitia.

  • Romania este a noua destinatie IT din lume

    Unul dintre motivele pentru care Romania se afla pe acest loc este dat de forta de munca ieftina si bine calificata din domeniul IT , motiv pentru care unele din marile companii din lume precum Microsdoft au deschis filiale aici, sustine revista australiana.

    Compania care se afla pe primul loc in topul alcatuit de revista este Silicon Valley, locatie unde isi au sediul companii populare din domeniul IT precum HP, Sun, Oracle, Apple, Cisco, Google, Yahoo, Intel, McAfee, Symantec, AMD si eBay.
     

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”