BusinessMagazin

Tag: siij

  • Cîţu, despre SIIJ: A fost înfiinţată de Dragnea. E momentul să spunem: la revedere, Liviu Dragnea

    „Poziţia PNL este foarte clară. Această secţie specială (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie-SIIJ – n.r.) a fost înfiinţată de Liviu Dragnea. E momentul să spunem: la revedere, Liviu Dragnea”, spune Florin Cîţu.

    El afirmă că a desfiinţat SIIJ în guvern, când a aprobat un proiect de lege.

    „Mergem să discutăm, să vedem ce negociem (cu liderii PSD-n.r.)”, conchide Cîţu.

    Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spunea vineri dimineaţă că România trebuie să găsească soluţii pentru a închide MCV-ul, „dar nu prin desfiinţarea SIIJ”.

    Liderii PSD şi PNL negociază în această perioadă, alături de cei ai UDMR, formarea unei alianţe guvernamentale.

    Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, înfiinţată în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi operaţională începând cu 2017, are competenţa exclusivă de a investiga infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori.

  • Stelian Ion, despre desfiinţarea SIIJ: Simt presiunea asta.Voi face exact ce îmi dictează conştiinţa

    Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, declară într-un interviu la RFI, că simte o presiune, întrebat dacă există o ofensivă împotriva sa pe tema desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

    „Aş putea spune că simt presiunea asta, dar avantajul meu este acela că nu mi-am dorit în mod special să deţin această funcţie, nu voi face compromisuri de natură să regret la un moment dat, doar pentru a păstra funcţia (…), voi face exact ce îmi dictează conştiinţa şi ceea ce cred că este corect pentru justiţie”, a spus Stelian Ion.

    Criticat de preşedintele Klaus Iohannis că nu a găsit „calea potrivită” pentru desfiinţarea SIIJ, Stelian Ion afirmă că UDMR-ul este cel care trebuie criticat şi dă de înţeles că o implicare a şefului statului în deblocarea situaţiei ar fi binevenită.

    Ministrul Justiţiei declară că „nu este în regulă doar să mimăm că facem reforme sau să mimăm că desfiinţăm o secţie, dar păstrăm efectiv mecanismele create în 2017 de Liviu Dragnea”.

    Stelian Ion atrage atenţia că „discuţia nu mai este acum despre desfiinţarea SIIJ, ci despre DNA” şi se arată convins că Secţia Specială va fi desfiinţată.

    „Din punctul meu şi al ministerului de vedere, calea potrivită este respectarea programului de guvernare, unde este scris negru pe alb ce trebuie să se întâmple cu SIIJ, trebuie desfiinţată. Mai mult decât atât, trebuie refăcută competenţa DNA-ului, pentru că de fapt tema SIIJ este strâns legată de ceea ce se întâmplă şi se va întâmpla pe viitor cu DNA-ul. Nemulţumirile UDMR legate de desfiinţarea SIIJ propusă de Ministerul Justiţiei şi de Guvern sunt legate de această refacere a competenţei DNA pe infracţiunile de corupţie săvârşite de magistraţi. Or aici criticile cred că trebuie îndreptate împotriva UDMR, în principal (…). Se trage foarte mult de timp, deşi nu cred că se va mai reuşi să se prelungească mult viaţa SIIJ (…). Dincolo de asta, cred că toţi factorii politici şi toţi liderii ar trebui să se implice, nu doar să asiste pasiv la aceste discuţii, pentru că sunt nişte chestiuni care nu vizează doar Ministerul Justiţiei, ci vizează România şi atunci e important ca liderii politici să discute şi să găsim împreună calea”, a mai spus Stelian Ion.

    Întrebat dacă îşi va da demisia, dacă SIIJ nu va fi desfiinţată în forma propusă de el, Stelian Ion a spus că este de părere că demisia, în momentul în care nu se respectă programul de guvernare, ar trebui să şi-o dea cei care nu-l respectă.

    „Nu văd cum să nu se ajungă totuşi la o soluţie agreată de toate părţile. Aici nu este vorba doar de mine, nu este vorba de persoana ministrului Justiţiei, este vorba de USR PLUS, e vorba de faptul că am agreat împreună o variantă şi tot împreună trebuie să găsim o soluţie care să fie acceptată de toate părţile, dar în aceste limite, repet, ale programului de guvernare şi ale angajamentelor pe care ni le-am asumat. Doar să mimăm că facem reforme sau să mimăm că desfiinţăm o secţie, dar păstrăm efectiv mecanismele create în 2017 de Dragnea nu e în regulă”, a mai spus ministrul Justiţiei.

    Întrebat, în continuare, dacă este dispus să cedeze în faţa UDMR şi să renunţe la desfiinţarea SIIJ în forma propusă de pentru a debloca situaţia, Stelian Ion a răspuns că atâta vreme a venit cu o variantă de amendament „este o dovadă clară a faptului că nu mă încrâncenez şi nu ne încrâncenăm cu privire la o singură soluţie, deci a existat flexibilitate şi lucrul ăsta s-a văzut, însă flexibilitatea aceasta are doza ei de elasticitate, să spunem, pentru că dincolo de anumite puncte, se trece o linie roşie, care nu poate fi acceptată”.

    Acesta a precizat că pot fi discuţii în coaliţie, că nu este neapărat necesat să fie forma trimisă de Guvern, deşi este convins că este forma „cea mai bună, cea mai corectă şi a primit şi girul Comisiei de la Veneţia şi e apreciată şi de Comisia Europeană şi de o mare parte a magistraţilor”.

    „Dincolo de asta, dacă găsim o formulă de amendament care să întrunească toate condiţiile şi să nu ne îndepărtăm de ceea ce ne-am propus, da, putem să mergem şi pe acea formă de amendament şi eu am venit cu o formă de amendament. De partea cealaltă, nu s-a venit cu altceva, s-a venit cu acea idee de a fi mutate toate dosarele la Parchetul General, ceea ce înseamnă mutarea sediului SIIJ şi eventual schimbarea unor oameni, dar nu despre asta e vorba. Mecanismul acela de a avea o structură unică, care să se ocupe ea doar de magistraţi, faţă de toate categoriile de infracţiuni, asta nu înseamnă decât că păstrăm mecanismul imaginat în 2017”, a mai spus Stelian Ion.

     

  • Cîţu: Eu am desfiinţat Secţia. Acum e rolul Parlamentului, sub îndrumarea Ministerului Justiţiei

    „Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: eu am desfiinţat secţia SIIJ printr-un proiect de lege aprobat în guvern. Acum este rolul Parlamentului, sub îndrumarea Ministerului Justiţiei, să vină cu cea mai bună soluţie, dacă există o altă soluţie mai bună decât ceea ce am făcut noi. Aştept soluţia Parlamentului împreună cu Ministerul Justiţiei. În ceea ce mă priveşte şi în ceea ce priveşte guvernul, noi am venit cu o soluţie de a desfiinţa secţia SIIJ”, spune Florin Cîţu.

    El afirmă că UDMR şi USR pot găsi „un element comun”.

    „De aceea am cerut ca şedinţa de ieri (luni, în care liderii coaliţiei au discutat despre desfiinţarea SIIJ – n.r.). Să o amânăm şi să revenim… Săptămâna viitoare. Ar trebui să ne întoarcem la experţi. De acolo ar trebui să vină cele mai bune opinii. Acolo sunt şi de la PNL, şi de la UDMR, şi de la USR. NU se rupe coaliţia”, conchide premierul.

  • Motivarea CCR după decizia CJUE: SIIJ este opţiunea Parlamentului, Constituţia este supremă

    În motivare, judecătorii CCR susţin că „menţin jurisprudenţa anterioară şi constată că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituţionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituţie – Decizia 2006/928 -, prin dispoziţiile şi obiectivele pe care le impune, nu are relevanţă constituţională, întrucât nu complineşte o lacună a Legii fundamentale şi nici nu dezvoltă normele acesteia prin stabilirea unui standard mai ridicat de protecţie”.

    În ceea ce priveşte SIIJ, CCR a stabilit că din conţinutul normativ al legii rezultă aspectele ce vizează „buna administrare a justiţiei”: pe de o parte, crearea unei structuri specializate de investigare care să asigure o practică unitară cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi şi, pe de altă parte, reglementarea unei forme adecvate de protecţie a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor prin sesizări/denunţuri arbitrare.

    „Curtea menţionează că opţiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înfiinţează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituţionalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituţională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile procurorilor S.I.I.J.”

    „În acest sens, Curtea observă că norma procesual penală prevede că procurorul este obligat ca, atunci când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, să dispună începerea urmăririi penale, astfel că norma nu poate fi interpretată în sensul că lasă la aprecierea procurorului deschiderea procedurii de investigare, iar aceasta are o aplicabilitate generală indiferent de calitatea celui împotriva căruia este formulată o sesizare penală şi indiferent de organul de urmărire penală care realizează investigaţia.

    Curtea reţine că investigarea unor categorii diferite de persoane în cadrul aceluiaşi dosar al S.I.I.J. nu poate confirma prin ea însăşi realizarea riscului de presiune politică. Codul de procedură penală român prevede, de exemplu, urmărirea penală şi judecarea unor persoane fără vreo calitate specială de către parchete, respectiv de către instanţe superioare în grad celor cărora le-ar reveni competenţa după materie, atunci când în aceeaşi cauză sunt implicate persoane a căror calitate specială atrage o anumită competenţă. Normele de prorogare a competenţei unui organ judiciar, care extind, în mod excepţional, competenţa unor organe judiciare, au la bază raţiuni de bună administrare a justiţiei şi au în vedere faptul că efectuarea urmăririi penale de către acelaşi parchet faţă de toţi participanţii este de natură să asigure continuitate, eficienţă şi celeritate activităţii de urmărire penală, evitându-se, astfel, soluţiile contradictorii care ar putea apărea în ipoteza în care competenţa de urmărire ar fi împărţită între diferite structuri de parchet, fiind o premisă a realizării actului de justiţie într-un termen rezonabil şi în mod echitabil.

    Cu privire la efectele pe care înfiinţarea acestei secţii le are asupra competenţei altor structuri de parchet, în sensul diminuării acesteia în ceea ce priveşte cercetarea infracţiunilor comise de către judecători, procurori, respectiv de către membrii C.S.M., precum şi a celor comise de alte persoane alături de magistraţi, Curtea apreciază că opţiunea legiuitorului corespunde competenţei sale constituţionale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar şi nu constituie o problemă de constituţionalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competenţele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituţională (…)

    Având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr.547 din 7 iulie 2020, inclusiv prin raportare la prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) privind statul de drept, dispoziţiile legale care stabileau competenţa procurorilor S.I.I.J. de a exercita şi retrage căile de atac în cauzele de competenţa secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia, şi-au încetat aplicabilitatea, astfel că la data pronunţării Hotărârii din 18 mai 2021 de către C.J.U.E. acestea nu mai erau susceptibile de a produce efectele juridice reţinute în actul C.J.U.E., iar argumentul instanţei europene apare ca fiind fără suport factual şi juridic. (…)

    Pe de altă parte, Curtea nu poate ignora faptul că perioada scursă de la data operaţionalizării S.I.I.J. (octombrie-noiembrie 2018) până la data sesizării C.J.U.E. cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare (29 martie 2019) reprezintă un termen mai mic de 6 luni. În acest context, apar discutabile „indicaţiile furnizate” C.J.U.E. de către instanţa de trimitere din care reiese că normele care reglementează organizarea şi funcţionarea acestei secţii nu au fost concepute astfel încât să respecte examinarea cauzei judecătorilor şi a procurorilor vizaţi într-un termen rezonabil, „indicaţii” care au stat la baza soluţiei pronunţate de instanţa europeană”.

    Pentru toate argumentele expuse, Curtea Constituţională constată că reglementarea care prevede înfiinţarea S.I.I.J. reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional, în acord cu prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept şi în art.21 alin.(1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi, implicit, în acord cu prevederile art.2 şi ale art.19 alin.(1) din TUE.

    Cu privire la interpretarea principiului „supremaţiei dreptului Uniunii” în sensul că acesta se opune unei reglementări de rang constituţional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanţa constituţională a acestuia, potrivit căreia o instanţă inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională pe care o consideră contrară dreptului Uniunii, Curtea Constituţională reafirmă că stabilirea modului de organizare, funcţionare şi delimitare a competenţelor între diferitele structuri ale organelor de urmărire penală ţin de competenţa exclusivă a statului membru.

    În acest context, Curtea constată că raportul dintre dreptul naţional şi dreptul internaţional este stabilit în Constituţia României în cuprinsul art.11 şi art.20. Din interpretarea coroborată a celor două norme constituţionale se desprind următoarele principii: angajamentul asumat de statul român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte;prin ratificarea actelor sau tratatelor internaţionale de către Parlamentul României, acestea devin norme naţionale, de drept intern; supremaţia Constituţiei României în raport cu dreptul internaţional:

    O reglementare specială în Constituţia României o are raportul dintre dreptul naţional şi dreptul Uniunii Europene, care este stabilit în cuprinsul art.148 alin.(2) şi (4), potrivit căruia: „(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.[…] (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).” Astfel, clauza de aderare la Uniunea Europeană cuprinde în subsidiar o clauză de conformitate cu dreptul U.E., potrivit căreia toate organele naţionale ale statului sunt obligate în principiu să implementeze şi aplice dreptul U.E. Acest lucru este valabil şi pentru Curtea Constituţională, care asigură, în virtutea art.148 din Constituţie, prioritatea de aplicare a dreptului european. Însă această prioritate de aplicare nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale, consacrate de art.11 alin.(3) coroborat cu art.152 din Legea fundamentală, ca garanţie a unui nucleu identitar de fond al Constituţiei României şi care nu trebuie relativizată în procesul integrării europene.

    Curtea reţine că o instanţă judecătorească are abilitarea să analizeze conformitatea unei dispoziţii „din legile interne”, deci aparţinând dreptului intern, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie şi, în cazul în care constată contrarietatea, are competenţa să aplice cu prioritate dispoziţiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor. În toate cazurile, Curtea constată că, prin noţiunile de „legi interne” şi „drept intern”, Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională, Legea fundamentală prezervându-şi poziţia ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală

    Curtea constată că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia 17 Europeană (paragraful 177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 din TUE. Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene.

    Prin urmare, Curtea constată că aplicarea pct.7 din dispozitivul hotărârii, potrivit căruia o instanţă de judecată „este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are temei în Constituţia României, întrucât, aşa cum s-a menţionat în prealabil, art.148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului european faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european, pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma naţională. Prin urmare, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă”, se arată în motivarea CCR.

    Decizia CCR este obligatorie şi definitivă pentru toate autorităţile şi instituţile statului român.

    Deczia CCR a fost luată cu majoritate de voturi pe 8 iunie 2021 iar motivarea conţine două opinii separate semnate de judecătorii CCR, Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu.

    O parte din asociaţiile de magistraţi au salutat zilele trecute decizia CCR, procurorul general al României, Gabriela Scutea le-a transmis procurorilor din subordine, după decizia CCR, că dreptul UE are prioritate faţă de ordinea juridică naţională, iar Stelian Ion, ministrul Justiţiei, dar şi procurorul militar, Bogdan Pîrlog, au declarat că decizia CCR intră în contradicţie cu CJUE, că actuala Comisie Europeană, în urma motivării, este posibil să ia atitudine respectiv, să declanşeze infringement la adresa României pe Justiţie.

     

  • Motivarea CCR după decizia CJUE: SIIJ este opţiunea Parlamentului, Constituţia este supremă

    În motivare, judecătorii CCR susţin că „menţin jurisprudenţa anterioară şi constată că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituţionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituţie – Decizia 2006/928 -, prin dispoziţiile şi obiectivele pe care le impune, nu are relevanţă constituţională, întrucât nu complineşte o lacună a Legii fundamentale şi nici nu dezvoltă normele acesteia prin stabilirea unui standard mai ridicat de protecţie”.

    În ceea ce priveşte SIIJ, CCR a stabilit că din conţinutul normativ al legii rezultă aspectele ce vizează „buna administrare a justiţiei”: pe de o parte, crearea unei structuri specializate de investigare care să asigure o practică unitară cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi şi, pe de altă parte, reglementarea unei forme adecvate de protecţie a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor prin sesizări/denunţuri arbitrare.

    „Curtea menţionează că opţiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înfiinţează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituţionalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituţională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile procurorilor S.I.I.J.”

    „În acest sens, Curtea observă că norma procesual penală prevede că procurorul este obligat ca, atunci când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, să dispună începerea urmăririi penale, astfel că norma nu poate fi interpretată în sensul că lasă la aprecierea procurorului deschiderea procedurii de investigare, iar aceasta are o aplicabilitate generală indiferent de calitatea celui împotriva căruia este formulată o sesizare penală şi indiferent de organul de urmărire penală care realizează investigaţia.

    Curtea reţine că investigarea unor categorii diferite de persoane în cadrul aceluiaşi dosar al S.I.I.J. nu poate confirma prin ea însăşi realizarea riscului de presiune politică. Codul de procedură penală român prevede, de exemplu, urmărirea penală şi judecarea unor persoane fără vreo calitate specială de către parchete, respectiv de către instanţe superioare în grad celor cărora le-ar reveni competenţa după materie, atunci când în aceeaşi cauză sunt implicate persoane a căror calitate specială atrage o anumită competenţă. Normele de prorogare a competenţei unui organ judiciar, care extind, în mod excepţional, competenţa unor organe judiciare, au la bază raţiuni de bună administrare a justiţiei şi au în vedere faptul că efectuarea urmăririi penale de către acelaşi parchet faţă de toţi participanţii este de natură să asigure continuitate, eficienţă şi celeritate activităţii de urmărire penală, evitându-se, astfel, soluţiile contradictorii care ar putea apărea în ipoteza în care competenţa de urmărire ar fi împărţită între diferite structuri de parchet, fiind o premisă a realizării actului de justiţie într-un termen rezonabil şi în mod echitabil.

    Cu privire la efectele pe care înfiinţarea acestei secţii le are asupra competenţei altor structuri de parchet, în sensul diminuării acesteia în ceea ce priveşte cercetarea infracţiunilor comise de către judecători, procurori, respectiv de către membrii C.S.M., precum şi a celor comise de alte persoane alături de magistraţi, Curtea apreciază că opţiunea legiuitorului corespunde competenţei sale constituţionale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar şi nu constituie o problemă de constituţionalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competenţele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituţională (…)

    Având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr.547 din 7 iulie 2020, inclusiv prin raportare la prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) privind statul de drept, dispoziţiile legale care stabileau competenţa procurorilor S.I.I.J. de a exercita şi retrage căile de atac în cauzele de competenţa secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia, şi-au încetat aplicabilitatea, astfel că la data pronunţării Hotărârii din 18 mai 2021 de către C.J.U.E. acestea nu mai erau susceptibile de a produce efectele juridice reţinute în actul C.J.U.E., iar argumentul instanţei europene apare ca fiind fără suport factual şi juridic. (…)

    Pe de altă parte, Curtea nu poate ignora faptul că perioada scursă de la data operaţionalizării S.I.I.J. (octombrie-noiembrie 2018) până la data sesizării C.J.U.E. cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare (29 martie 2019) reprezintă un termen mai mic de 6 luni. În acest context, apar discutabile „indicaţiile furnizate” C.J.U.E. de către instanţa de trimitere din care reiese că normele care reglementează organizarea şi funcţionarea acestei secţii nu au fost concepute astfel încât să respecte examinarea cauzei judecătorilor şi a procurorilor vizaţi într-un termen rezonabil, „indicaţii” care au stat la baza soluţiei pronunţate de instanţa europeană”.

    Pentru toate argumentele expuse, Curtea Constituţională constată că reglementarea care prevede înfiinţarea S.I.I.J. reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional, în acord cu prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept şi în art.21 alin.(1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi, implicit, în acord cu prevederile art.2 şi ale art.19 alin.(1) din TUE.

    Cu privire la interpretarea principiului „supremaţiei dreptului Uniunii” în sensul că acesta se opune unei reglementări de rang constituţional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanţa constituţională a acestuia, potrivit căreia o instanţă inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională pe care o consideră contrară dreptului Uniunii, Curtea Constituţională reafirmă că stabilirea modului de organizare, funcţionare şi delimitare a competenţelor între diferitele structuri ale organelor de urmărire penală ţin de competenţa exclusivă a statului membru.

    În acest context, Curtea constată că raportul dintre dreptul naţional şi dreptul internaţional este stabilit în Constituţia României în cuprinsul art.11 şi art.20. Din interpretarea coroborată a celor două norme constituţionale se desprind următoarele principii: angajamentul asumat de statul român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte;prin ratificarea actelor sau tratatelor internaţionale de către Parlamentul României, acestea devin norme naţionale, de drept intern; supremaţia Constituţiei României în raport cu dreptul internaţional:

    O reglementare specială în Constituţia României o are raportul dintre dreptul naţional şi dreptul Uniunii Europene, care este stabilit în cuprinsul art.148 alin.(2) şi (4), potrivit căruia: „(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.[…] (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).” Astfel, clauza de aderare la Uniunea Europeană cuprinde în subsidiar o clauză de conformitate cu dreptul U.E., potrivit căreia toate organele naţionale ale statului sunt obligate în principiu să implementeze şi aplice dreptul U.E. Acest lucru este valabil şi pentru Curtea Constituţională, care asigură, în virtutea art.148 din Constituţie, prioritatea de aplicare a dreptului european. Însă această prioritate de aplicare nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale, consacrate de art.11 alin.(3) coroborat cu art.152 din Legea fundamentală, ca garanţie a unui nucleu identitar de fond al Constituţiei României şi care nu trebuie relativizată în procesul integrării europene.

    Curtea reţine că o instanţă judecătorească are abilitarea să analizeze conformitatea unei dispoziţii „din legile interne”, deci aparţinând dreptului intern, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie şi, în cazul în care constată contrarietatea, are competenţa să aplice cu prioritate dispoziţiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor. În toate cazurile, Curtea constată că, prin noţiunile de „legi interne” şi „drept intern”, Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională, Legea fundamentală prezervându-şi poziţia ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală

    Curtea constată că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia 17 Europeană (paragraful 177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 din TUE. Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene.

    Prin urmare, Curtea constată că aplicarea pct.7 din dispozitivul hotărârii, potrivit căruia o instanţă de judecată „este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are temei în Constituţia României, întrucât, aşa cum s-a menţionat în prealabil, art.148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului european faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european, pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma naţională. Prin urmare, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă”, se arată în motivarea CCR.

    Decizia CCR este obligatorie şi definitivă pentru toate autorităţile şi instituţile statului român.

    Deczia CCR a fost luată cu majoritate de voturi pe 8 iunie 2021 iar motivarea conţine două opinii separate semnate de judecătorii CCR, Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu.

    O parte din asociaţiile de magistraţi au salutat zilele trecute decizia CCR, procurorul general al României, Gabriela Scutea le-a transmis procurorilor din subordine, după decizia CCR, că dreptul UE are prioritate faţă de ordinea juridică naţională, iar Stelian Ion, ministrul Justiţiei, dar şi procurorul militar, Bogdan Pîrlog, au declarat că decizia CCR intră în contradicţie cu CJUE, că actuala Comisie Europeană, în urma motivării, este posibil să ia atitudine respectiv, să declanşeze infringement la adresa României pe Justiţie.

     

  • Ministrul Cristian Ghinea a băgat în PNRR desfiinţarea SIIJ şi propunerea cu care nu este de acord preşedintele Iohannis: numirea procurorilor de rang înalt prin creşterea rolului CSM

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea, adoptat de Guvernul României în aprilie 2021, prin care România desfăşoară în prezent negocierile cu Comisia Europeană, cuprinde în Pilonul V, componenta 5, şi „reforma administraţiei publice, salarizarea unitară, dialogul social şi creşterea eficienţei Justiţiei”. 

    Prin aceste reforme propuse Comisiei Europene, România vrea să obţină 148 de milioane de euro, potrivit planului PNRR aflat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, condus de Cristian Ghinea. 

    Descriind reformele şi investiţiile în Justiţie, ministerul condus de Cristian Ghinea îşi ia, printre altele, angajamentul în faţa Comisiei Europene să „desfiinţeze” Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, proiect care se află, în prezent, în dezbaterea Senatului României.

    Mai mult, componenta propusă de România în PNRR către Comisia Europeană mai prevede următoarele:

    • Modificarea procedurii numirii procurorilor de rang înalt prin creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul acestei proceduri.
    • Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor.
    • Profesionalizarea procesului de selecţie şi promovare a magistraţilor.
    • Punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu Directivele UE.
    • Reforma Inspecţiei Judiciare pentru oferirea de garanţii sporite de independenţă şi imparţialitate.
    • Înfiinţarea unei/unor structuri specializate de parchet care să investigheze infracţiunile grave de mediu, în special tăierile ilegale de păduri.
    • Consolidarea aplicării principiilor statului de drept şi intensificarea luptei împotriva corupţiei, cu respectarea normelor europene, a recomandărilor aferente mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi a jurisprudenţei CEDO.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro 

  • Scandalul pe desfiinţarea SIIJ continuă: PSD sesizează CCR / Dan Barna: O ruşine

    Maya Teodoriu, deputat PSD, spune că PSD va sesiza CCR în cazul desfiinţării SIIJ.

    „Faptul că ieri peste 1.000 de magistraţi din toată ţara, judecători şi procurori, au adresat Camerei Deputaţilor un memoriu intitulat „Magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate”, cerând membrilor Camerei Deputaţilor să nu voteze proiectul în forma sa actuală, cu amendamentul propus şi votat de parlamentarii PNL şi USR în Comisia Juridică, magistraţii cer preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnului Orban, dacă este în sală, să sesizeze Comisia de la Veneţia şi GRECO cu privire la acest text de lege. Două organisme prestigioase invocate în discursurile dvs., domnule Orban. De ce nu o faceţi acum, când magistraţii cer acest lucru? (…) Poate pentru că în mod constant Comisia de la Veneţia s-a pronunţat pentru o imunitate funcţională şi limitată a magistraţilor? În loc să sesizaţi Comisia de la Veneţia şi GRECO, cum cer magistraţii, aţi votat acest proiect. Iată unul dintre motivele esenţiale pentru care PSD nu a votat proiectul în această formă şi va sesiza CCR”, anunţă deputatul PSD.

    La rândul său, Tudor Băcanu, de la PNL, îi acuză pe social-democraţi că au înfiinţat SIIJ pentru a-şi apăra „baronii”.

    „Nu e o surpriză pentru mine să văd că pesediştii nu au votat desfiinţarea SIIJ. (…) PSD e din punctul meu de vedere o boală care nu se vindecă uşor şi care poate să recidiveze dacă nu suntem atenţi, atunci când ne aşteptpm cel mai puţin. Aţi înfiinţat această secţie ca să îi satisfaceţi dorinţa fierbinde a domnului Dragnea, de a acapara Puterea şi de a ataca statul de drept şi astăzi acţionaţi în acest fel pentru a vă proteja baronii, pentru a o proteja pe doamna Gabriela Firea, pentru a proteja oameni precum Paul Stănescu sau Ionel Arsene, asta faceţi, domnilor pesedişti. Înfiinţarea SIIJ nu a fost cerută nici de magistraţi, nici de către cetăţeni”, spune deputatul PNL.

    Vicepremierul Dan Barna a spus că justiţia a fost „siluită” timp de 5 – 10 ani, iar acum se face un prim pas pentru normalizarea sistemului judiciar.

    „După 5-10 ani de justiţie care a fost siluită în toate felurile, după ce a trebuit să îi vedem pe Iordache sau pe Nicolicea explicându-ne cât de necesară este această SIIJ, astăzi facem un prim pas spre normalizarea sistemului juridic românesc. Coaliţia USR – PNL – UDMR desfiinţează SIIJ, o ruşine pentru sistemul nostru şi un pas important în ceea ce înseamnă ridicarea MCV şi transformarea României într-o ţară euopeană ş o ţară în care justiţia funcţionează. Da, un cost poltic este plătit în acest moment pentru că desfiinţarea SIIJ este un obiectiv pe care Coaliţia şi l-a asumat şi mergem mai departe”, a afirmat Barna.

    Deputaţii au votat, miercuri, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie cu 171 de voturi „pentru” şi 136 „contra”.

  • Defiinţarea SIIJ: Dezbateri cu scandal în Camera Deputaţilor

    Csoma Botond, deputat UDMR, spune că Uniunea a avut o altă propunere, aceea ca dosarele de la SIIJ să meargă la Parchetul General, iar amendamentul de miercuri, din Cameră, nu este propus de UDMR.

    „Noi am agreat în decembrie şi noi am spus că suntem de acord cu desfiinţarea SIIJ. A venit un proiect de lege de la Guvern şi au fost diferite discuţii în Parlament. Nu este adevărat – acest amendament nu a fost propus de UDMR, ci chiar de către ministrul Justiţiei, Stelian Ion. Noi am avut o altă propunere – ca dosarele de la SIIJ să meargă la Parchetul General. Noi am acceptat acest amendament depus de USR cu inimă grea”, a spus deputatul Csoma Botond, care admite că pot exista elemente de neconstituţionalitate în proiect.

    La rândul său, Laura Vicol, de profesie avocat, deputat PSD, spune că PNL şi USR vrea să ducă la capăt acest „plan, cu orice costuri”, în vreme ce independenţa magistraţilor „nu se dă şi se ia de către politic”.

    „Suntem aici pentru că useriştii şi peneliştii vor să îşi ducă acest plan la capăt cu orice costuri. Desfiinţarea SIIJ este ceea ce visează noaptea, mănâncă dimineaţa, la prânz şi seara. Dar nu despre desfiinţarea SIIJ este vorba aici, ci despre independenţa magistraţilor. Useriştii şi peneliştii cred că independenţa magistraţilor să dă şi se ia de către politic”, spune Laura Vicol.

    Ministrul Justiţiei Stelian Ion a spus că SIIJ s-a născut cu o foarte multă emoţie şi la fel se va şi desfiinţa, pentru că este „un episod ruşinos al justiţiei”.

    „S-a demonstrat că secţia a fost un instrument şi a fost şi ineficientă. Ideea că această garanţie propusă ar fi venit de la noi este una falsă. Eu am înlăturat acele garanţii solicitate de CSM. Nu aş vrea să lăsaţi impresia că suferiţi foarte mult faţă de această situaţie, pentru că am avut de ales între mai multe rele. Ideea că şi-ar fi dorit cineva din USR o asemenea garanţie o resping. Haideţi să ne asumăm împreună o soluţie. (…) Din urmă vine un pachet legislativ foarte bine alcătuit care vizează toate aspectele şi toate garanţiile pentru independenţa magistraţilor şi pentru posibilitatea ca cei care săvârşesc fapte de corupţie să răspundă. Justiţia nu începe şi nici nu se termină cu SIIJ, care este un episod ruşinos al Justiţiei româneşti”, a spus ministrul Ion.

    Guvernul a aprobtat în şedinţa de din 18 martie proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a spus că se va prezenta la şedinţele Comisiilor juridice ale Parlamentului şi va aduce argumente, astfel încât legea să fie adoptată. Proiectul trebuie votat în Parlament, unde coaliţia de guvernare deţine majoritatea parlamentară. CSM nu a fost de acord cu propunerea Guvernului de desfiinţare a Secţiei. Conform unui comunicat al CSM, proiectul ar duce la modificarea de competenţe în efectuarea urmării penale în cazul magistraţilor, iar soluţia normativă propusă nu este însoţită de instituirea unor garanţii pentru păstrarea independenţei justiţiei.

     

  • Şefa ÎCCJ a părăsit dezbaterile din Comisia Juridică despre desfiinţarea SIIJ , acuzând caracterul „intens politizat”.

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Alina Corina Corbu, a participat, joi, alături de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la şedinţa Comisiei, în care urma să se discute proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

    Corbu a părăsit, însă, dezbaterile.

    „Din păcate, caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus preşedintelui Înaltei Curţi retragerea de la lucrările Comisiei, percepţia publică de independenţă şi imparţialitate, care este esenţială pentru funcţionarea autorităţii judecătoreşti, impunând ca reprezentanţii acesteia să nu fie asociaţi din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice”, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele ÎCCJ.

    Corbu spune că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanţii celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante care ţin de organizarea judiciară şi de funcţionarea justiţiei ca serviciu public, „cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderaţie şi echilibru, în special în comunicarea publică, elemente esenţiale pentru protejarea imaginii şi prestigiului justiţiei, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor cetăţeanului implicat în actul de justiţie”.

    Despre chestiunea de drept care a făcut obiectul dezbaterii Comisiei Juridice, preşedintele ÎCCJ reiterează public poziţia pe care a exprimat-o anterior şi în cadrul şedinţei CSM, respectiv faptul că modificarea dispoziţiilor legale menţionate în proiectul de lege nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătăţească fondul reglementărilor în acest domeniu.

    „Astfel cum a arătat, în avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislaţiei în domeniul în discuţie trebuie să includă şi o serie de garanţii prin care să se întărească statutul de independenţă al judecătorului, în special din punct de vedere al percepţiei publice (toate documentele internaţionale în materie subliniază de altfel importanţa ”aparenţelor”, a percepţiei publice în ceea ce priveşte independenţa justiţiei). Indiferent dacă se va opta la nivelul Legiuitorului pentru păstrarea actualei forme de investigare a infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite de magistraţi, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluţii legislative noi, modificările de competenţă trebuie dublate de îmbunătăţiri pe fondul reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacităţii acestui mecanism de angajare a răspunderii celor aflaţi în culpă, dar şi sub aspectul garanţiilor de independenţă conferite tuturor celorlalţi judecători. Ambele laturi ale acestui raport nu privesc în primul rând drepturile şi obligaţiile magistraţilor, ci drepturile fundamentale ale cetăţenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanţă, la un judecător independent şi imparţial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul echitabil al procedurii judiciare”, mai spune Corbu.

    Şefa ÎCCJ mai spune că, având în vedere întregul istoric al modului în care oamenii politici s-au raportat la justiţie pe parcursul ultimilor 30 de ani, generându-se probleme devenite la acest moment cronice, consideră că ar trebui asumat principiul ca orice nouă modificare a normelor de organizare judiciară să reprezinte „o reformă veritabilă”, care să creeze plus-valoare din perspectiva cetăţenilor implicaţi în actul de justiţie.

  • Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat, vineri dimineaţa, că a semnat şi a trimis la Guvern proiectul care prevede desfiinţarea SIIJ, în ciuda avizului negativ dat de CSM

    Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat, vineri dimineaţa, că a semnat şi a trimis la Guvern proiectul care prevede desfiinţarea SIIJ, în ciuda avizului negativ dat de CSM.

    „În această dimineaţă, am semnat şi am trimis către Guvernul României propunerea de proiect pentru desfiinţarea SIIJ. După cum ştiţi, ieri a fost o şedinţă în cadrul CSM, o şedinţă lungă, în care s-a dezbătut acest proiect, s-a dat un aviz negativ. Vreau să fac precizarea că avizul este consultativ şi am decis, în urma analizării tuturor argumentelor să trimit mai departe acest proiect”, a spus Stelian Ion.

    Acesta a precizat că „desfiinţarea acestei secţii înseamnă „o normalizare, o promisiune pe care am făcut-o, un punct clar în programul de guvernare”.

    „Pentru mine, avizul negativ din partea CSM reprezintă o dezamăgire. Nu am fost nicoodată obtuz la ideea de garanţie şi de întărire a independenţei magistraţilor, dimprotrivă am avut în analiză anumite variante. Ele nu s-au contretuzat pentru că nu s-a găsit o formulă constituţională pentru a le promomova, În acelaşi timp, din partea membrilor CSM nu au venit propuneri concrete, altele decât unele pe care le-am eliminat din textul iniţial, acele imunităţi suplimentare, cu care nu am fost şi nu voi fi niciodată de acord”, a mai spus ministrul Justiţiei.

    Acesta a criticat activitatea de până acum a SIIJ.

    „Aşa cum există acum, e foarte clar că magistraţii ajung să nu mai răspundă în faţa legii, mă refer la cei care încalcă legea, pentru că este un organ absolut ineficient, a fost creat şi conceput ca o structură centrală, fără structuri terirotiale, nu se poate ocupa de toate problemele din toate instanţelor şi parchetele din ţară şi are în lucru în prezent aproximativ 6.000 de dosare. Este relevant că în decursul acestor ani a avut o medie de de trimiteri în judecată de două rechizitorii pe an, ceea ce statistic vorbind este foarte puţin, niciun rechizitoriu pentru fapte de corupţie”, a precizat Stelian Ion.

    Acesta a spus că de la înfiinţarera secţiei şi până acum au fost cheltuite 17 milioane de lei, „cu rezultate foarte slabe”.

    Ministrul Justiţiei a anunţat că proiectul de desfiinţare a SIIJ va merge la Guivern, „sper că se va adopta, va merge în Parlament şi acolo se va da un vot”.

    Consiliul Superior al Magistraturii a dat joi aviz negativ proiectului care prevede desfiinţarea Secţiei pentru Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ).