BusinessMagazin

Tag: siij

  • Drulă cere demisia ministrului Justiţiei: Predoiu reînfiinţează SIIJ, pentru a distruge independenţa

    „Predoiu a reînfiinţat SIIJ într-o formă pe steroizi, era mai bună forma de dinainte. Au reînfiinţat SIIJ pentru ca presiunea pe judecători şi intimidarea acestora să fie depline, se vede transparent aici agenda lui Iohannis, un om care ne-a păcălit de două ori în alegeri că vine cu modernizarea justiţiei şi că justiţia va fi independentă”, a afirmat Cătălin Drulă, preşedintele interimar al USR.

    Drulă a mai precizat că reînfiinţarea SIIJ este o formă de presiune pe judecători, existând nenumărate îngrijorări la nivel european în privinţa acestui proiect şi indicii în privinţa unui viitor raport critic al Comisiei de la Veneţia.

    „Nu vom înceta să ne luptăm în continuare pentru o justiţie independentă, chiar dacă asta îi deranjează pe politicieni. Într-un fel, Iohannis a fost mai abil şi mai toxic decât Dragnea, care a dat lovitura pe faţă sistemului de justiţie. Iohannis a făcut-o mai pe ascuns, dar cu rezultate mai eficiente din păcate pentru această ţară pentru a pune căpăstru justiţiei”, a concluzionat Cătălin Drulă.

    USR a depus moţiune simplă împotriva lui Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei.

    Cătălin Predoiu este aşteptat luni, la ora 16:00, în Parlament, „pentru a da explicaţii în privinţa proiectului de reînfiinţare a Secţiei Speciale”.

  • Drulă: PSD, PNL şi UDMR aruncă justiţia în era Dragnea

    „PSD, PNL şi UDMR aruncă justiţia în era Dragnea. Ce s-a întâmplat astăzi (luni-n.r.), în Camera Deputaţilor, este un atac frontal la Justiţia din România. Partidele toxice din Parlamentul României au forţat un vot în Camera Deputaţilor prin care mimează desfiinţarea SIIJ. În realitate, PSD, PNL şi UDMR au votat o reînfiinţare pe steroizi a acestei Secţii Speciale”, transmite Cătălin Drulă.

    În opinia sa, mesajul acestor partide este clar: „DNA a deranjat clasa politică, deci DNA trebuie trasă pe linie moartă”.

    „Aşa că DNA pierde din atribuţii şi, în acelaşi timp, se creează o nouă bâtă cu care politicienii să controleze magistraţii incomozi. Nu au avut răbdare să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia. Pentru că aceşti politicieni ştiu foarte bine că ceea ce au votat este contrar principiilor europene. DNA nu va mai putea ancheta procurori şi judecători pentru fapte de corupţie. Şi nici pe judecătorii Curţii Constituţionale şi pe magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională. Iar procurorii din noua <super-secţie specială> vor fi numiţi de plenul CSM, nu de Secţia de Procurori. Este evidentă încercarea de <alba-neagra> politică, adică prezentarea drept desfiinţare, a ceea ce este, evident, o sporire a subjugării politice a magistraţilor. PSD, PNL şi UDMR îşi imaginează că românii vor înghiţi fraiereala”, adaugă preşedintele interimar al USR.

    Drulă în critică pe preşedintele Klaus Iohannis.

    „Cu USR la guvernare şi cu un ministru responsabil, mă refer la colegul meu Stelian Ion care a propus desfiinţarea reală a SIIJ, jocul nu le-a mers. Acum, probabil, Klaus Iohannis este fericit. Planul care a început cu demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA se apropie de final. Iohannis devine groparul justiţiei din România. Deşi Camera Deputaţilor nu este cameră decizională – şi proiectul merge mai departe la Senat – intenţia partidelor toxice este evidentă. USR va vota împotrivă, aşa cum a făcut-o şi azi, şi va continua lupta împotriva acestui proiect”, conchide Cătălin Drulă.

    Camera Deputaţilor a aprobat, luni, proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. „Aduce normalitate în sistemul judiciar”, a spus deputatul PNL Cristina Trăilă. USR anunţă că va ataca legea la CCR.

    Proiectul de lege a fost adoptat cu 205 voturi „pentru”, 90 „împotrivă” şi o abţinere.

    Senatul este cameră decizională.

  • Deputaţi au aprobat proiectul de desfiinţare SIIJ. Stelian Ion: este o desfiinţare formală înlocuită de un mecanism mult mai puternic şi mult mai nociv decât SIIJ-ul”

    Camera Deputaţilor a aprobat, luni, proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. „Aduce normalitate în sistemul judiciar”, a spus deputatul PNL Cristina Trăilă. USR anunţă că va ataca legea la CCR.

    Proiectul de lege a fost adoptat cu 205 voturi „pentru”, 90 „împotrivă” şi o abţinere.

    „După multe încercări, atât ale Guvernului, cât şi ale Parlamentului, avem în dezbatere un proiect important – cel de desfiinţare a Secţiei speciale – mult disputat. Şi, în ciuda criticilor aduse de unii care, aflaţi în funcţii pentru o perioadă e timp, şi-au arătat incapacitatea de adopta un astfel de proiect de lege, astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu”, a declarat deputatul PNL Cristina Trăilă.

    Ea precizează că acest proiect este primul care are avizul CSM, „singurul garant al independenţei Justiţiei”.

    Fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion şi fostul premier Ludovic Orban au criticat proiectul de lege.

    „În mod normal ar fi trebuit să fie o zi bună pentru justiţie, pentru că din acest proiect de aşa zisă desfiinţare, doar titlul este corect. În rest, absolut totul, de la procedura de transparenţă decizională călcată în picioare la ministerul Justiţiei din păcate, până la modul de derulare a discuţiilor aici în Parlament, pe repede înainte, fără a se accepta un aviz al Comisiei de la Veneţia pe acest nou mecanism creat de cei care odinioară concepuseră SIIJ, toate acestea ne arată că suntem pe un drum greşit. Cum atrăgeam atenţia în şedinţele prezidate de Florin Iordache acum câţiva ani de zile asupra pericolului reprezentat de desfiinţarea SIIJ, aşa facem şi acum vă atragem atenţia că ceea ce se întâmplă acum- nu este o simplă desfiinţarea SIIJ, este o desfiinţare formală înlocuită de un mecanism mult mai puternic şi mult mai nociv decât SIIJ-ul”, a spus Stelian Ion.

    El spune că ministrul Cătălin Predoiu „a depus armele înainte de a lupta măcar o secundă pentru a susţine varianta corectă, pe care verbal declarativ o susţine” şi a precizat că USR va ataca legea la CCR.

    Guvernul a aprobat luni proiectul de lege pentru desfiinţarea SIIJ. Cauzele şi posturile vor fi preluate de alte instituţii, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

    Potrivit purtătorului de cuvânt, cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul SIIJ se vor transmite pe cale administrativă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie parchetelor competente care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate aflate în arhiva Secţiei să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii.

    De asemenea, posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de Secţia de urmărire penală şi criminalistică începând cu data desfiinţării secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.

    Dan Cărbunaru a mai arătat că în ceea ce priveşte competenţele, acestea vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi curtea militară de apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

    „Parchetele de pe lângă curţile de apel pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală în situaţia în care, alături de magistraţi, sunt cercetate şi alte persoane, doar dacă din motive temeinice privind buna desfăşurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă, regula fiind disjungerea”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

    Proiectul aprobat de Guvern mai conţine reglementări privind desemnarea procurorilor, numărul maxim de procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi condiţiile pentru desemnare în cadrul acestei secţii şi în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel.

  • USR nu va vota proiectul de desfiinţare a SIIJ, dacă va însemna reînfiinţarea Secţiei Speciale

    Cătălin Drulă critică la RFI proiectul privind desfiinţarea SIIJ. Asta după ce Guvernul Ciucă a aprobat luni documentul, ce va ajunge la vot în Parlament.

    Proiectul privind desfiinţarea Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor a fost aprobat de Guvern. Dosarele ar urma să fie preluate de procurori de la mai multe parchete. Documentul merge acum la Parlament.

    Cătălin Drulă critică proiectul Guvernului: „Noi am spus întotdeauna şi când eram în coaliţie că această desfiinţare trebuie să se facă în sensul ei propriu, adică să nu mai avem această formă de intimidare a magistraţilor. În această formă, nu este o desfiinţare, este o reînfiinţare, cu alt nume, ceea ce noi ştim că şi în fosta coaliţie din care am făcut parte a fost intenţia. Clasa politică aflată acum la putere, vechea clasă politică, PSD, PNL, UDMR, a oscilat între a nu face nimic sau a ne face că facem, adică a desfiinţa un acronim, dar a-l reînfiinţa cu acelaşi scop şi să funcţioneze în acelaşi fel”.

    Întrebat dacă USR va vota în Parlament proiectul Guvernului de desfiinţare a SIIJ, preşedintele interimar al formaţiunii a răspuns: „Vom încerca să corectăm acest proiect. Dacă vorbim, aşa cum spuneam, despre o reînfiinţare, evident, nu-l vom vota”.

  • Guvernul a aprobat desfiinţarea SIIJ. Cauzele vor fi preluate de alte instituţii

    Potrivit purtătorului de cuvânt, cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul SIIJ se vor transmite pe cale administrativă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie parchetelor competente care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate aflate în arhiva Secţiei să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii.

    De asemenea, posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de Secţia de urmărire penală şi criminalistică începând cu data desfiinţării secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.

    Dan Cărbunaru a mai arătat că în ceea ce priveşte competenţele, acestea vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi curtea militară de apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

    „Parchetele de pe lângă curţile de apel pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală în situaţia în care, alături de magistraţi, sunt cercetate şi alte persoane, doar dacă din motive temeinice privind buna desfăşurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă, regula fiind disjungerea”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

    Proiectul aprobat de Guvern mai conţine reglementări privind desemnarea procurorilor, numărul maxim de procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi condiţiile pentru desemnare în cadrul acestei secţii şi în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel.

  • Guvernul a aprobat desfiinţarea SIIJ. Cauzele vor fi preluate de alte instituţii

    -continuă-

  • Predoiu modifică proiectul de desfiinţare a SIIJ înaintea şedinţei decisive a CSM

    Documente intrate în posesia agenţiei Mediafax arată că preşedintele interimar contestat al CSM, Bogdan Mateescu, de comun acord cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a modificat proiectul de desfiinţare a SIIJ, înaintea şedinţei plenului CSM de vineri dimineaţă în care se aşteaptă un vot al magistraţilor de desfiinţare sau nu a Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţiei.

    „Ref: Adresa dvs nr.3791 din data de 10.02.2022

    Domnule preşedinte interimar,

    În legătură cu adresa dvs. nr 3791 din data de 10.02.2022 , prin care îmi comunică o serie de amendamente şi observaţii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii la proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ, transmis de către Ministerul Justiţiei către Consiliul Superior al Magistraturii, prin adresa nr. 40/6674 din data de 4.02.2022 pentru a fi avizat în conformitate cu prevederile legale, vă transmiteţi prin prezenta poziţiei ministerului Justiţiei.

    Ministerul Justiţiei acceptă amendamentele indicate în Anexa 1 a prezentei scrisori.

    În consecinţă, ne exprimăm pentru avizul proiectului de lege sus numit în forma şi conţinutul indicat în Anexa 2 a prezentei scrisori ”, îi scrie astăzi Cătălin Predoiu, preşedintele interimar contestat al CSM, Bogdan Mateescu.

    Potrivit unor surse din Justiţie, aceasta ar fi a treia variantă a unui proiect de lege de desfiinţare a SIIJ pe care Cătălin Predoiu şi-o asumă, după ce a pus proiectul în discuţie, sa consultat cu ONG-uri şi cu unii membri ai CSM, iar despre noua variantă a unui proiect de lege de desfiinţare a SIIJ au aflat astăzi toţi membrii CSM, la ora 15.32, înaintea votului de mâine dimineaţă.

    De la finalul anului trecut, Bogdan Mateescu, preşedintele interimar al CSM, este contestat de 7 dintre cei 19 membri ai CSM, care reclamă numirea sa ca ilegală şi neconstituţională.

    Vineri, plenul CSM va da un vot pe noul proiect de desfiinţare a SIIJ, asumat de Cătălin Predoiu şi potrivit unor surse aşa numită „tabără Savonea” din CSM este aşteptat să voteze „pentru”, avizând pozitiv acest proiect, „negociat” netransparent între unii membri ai CSM, asociaţii, ONG-uri şi ministrul Cătălin Predoiu.

  • Predoiu modifică proiectul de desfiinţare a SIIJ înaintea şedinţei decisive a CSM

    Documente intrate în posesia agenţiei Mediafax arată că preşedintele interimar contestat al CSM, Bogdan Mateescu, de comun acord cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a modificat proiectul de desfiinţare a SIIJ, înaintea şedinţei plenului CSM de vineri dimineaţă în care se aşteaptă un vot al magistraţilor de desfiinţare sau nu a Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţiei.

    „Ref: Adresa dvs nr.3791 din data de 10.02.2022

    Domnule preşedinte interimar,

    În legătură cu adresa dvs. nr 3791 din data de 10.02.2022 , prin care îmi comunică o serie de amendamente şi observaţii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii la proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ, transmis de către Ministerul Justiţiei către Consiliul Superior al Magistraturii, prin adresa nr. 40/6674 din data de 4.02.2022 pentru a fi avizat în conformitate cu prevederile legale, vă transmiteţi prin prezenta poziţiei ministerului Justiţiei.

    Ministerul Justiţiei acceptă amendamentele indicate în Anexa 1 a prezentei scrisori.

    În consecinţă, ne exprimăm pentru avizul proiectului de lege sus numit în forma şi conţinutul indicat în Anexa 2 a prezentei scrisori ”, îi scrie astăzi Cătălin Predoiu, preşedintele interimar contestat al CSM, Bogdan Mateescu.

    Potrivit unor surse din Justiţie, aceasta ar fi a treia variantă a unui proiect de lege de desfiinţare a SIIJ pe care Cătălin Predoiu şi-o asumă, după ce a pus proiectul în discuţie, sa consultat cu ONG-uri şi cu unii membri ai CSM, iar despre noua variantă a unui proiect de lege de desfiinţare a SIIJ au aflat astăzi toţi membrii CSM, la ora 15.32, înaintea votului de mâine dimineaţă.

    De la finalul anului trecut, Bogdan Mateescu, preşedintele interimar al CSM, este contestat de 7 dintre cei 19 membri ai CSM, care reclamă numirea sa ca ilegală şi neconstituţională.

    Vineri, plenul CSM va da un vot pe noul proiect de desfiinţare a SIIJ, asumat de Cătălin Predoiu şi potrivit unor surse aşa numită „tabără Savonea” din CSM este aşteptat să voteze „pentru”, avizând pozitiv acest proiect, „negociat” netransparent între unii membri ai CSM, asociaţii, ONG-uri şi ministrul Cătălin Predoiu.

  • Predoiu: Proiectul legii de desfiinţare a SIIJ, în sesiunea parlamentară care începe la 1 februarie

    Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a avut, luni, o întâlnire de lucru aplicată, la nivel tehnic, online cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a analiza stadiul îndeplinirii recomandărilor cuprinse în Raportul MCV, publicat la 8 iunie 2021.

    Discuţiile au avut loc în continuarea discuţiilor desfăşurate la Bruxelles, la sfârşitul săptămânii trecute, cu Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene şi cu Didier Reynders, comisarul pentru Justiţie.

    La întâlnire au fost trecute în revistă întârzierile înregistrate pe agenda MCV în 2021 şi perspectivele de recuperare a acestora în 2022.

    Subiectele de interes pentru reprezentanţii Comisiei Europene au fost: desfiinţarea SIIJ şi modificarea legilor justiţiei, a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

    Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi reprezentanţii Comisiei au dezbătut aspectele tehnice ale obiectivelor MCV, precum şi diferitele modalităţi de realizare, ca şi calendarul posibil de îndeplinire a acestor obiective.

    „Am trecut în revistă situaţia întârzierilor înregistrate în 2021 în realizarea obiectivelor MCV, în special desfiinţarea SIIJ şi adoptarea legilor Justiţiei, precum şi diferitele proiecţii tehnice de recuperare a acestora în 2021. Ministerul Justiţiei îşi va îndeplini toate obligaţiile aflate în competenţa sa legală pentru realizarea acestor obiective. MCV poate fi realizat în măsura în care voinţa politică exprimată în programul de guvernare va fi transformată în voturi în Parlament pentru proiectele de lege cu care Guvernul îl va sesiza în domeniul MCV. MJ va coopera loial şi transparent în continuare cu CSM şi Comisia Europeană pentru realizarea obiectivelor MCV. MJ va propune guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desfiinţare a SIIJ şi modificarea legilor Justiţiei pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 01.02.2022”, a declarat Cătălin Predoiu la finalul reuniunii.

    Ministrul a propus reprezentanţilor Comisiei o nouă reuniune online la finalul lunii ianuarie 2022, dată care urmează a fi stabilită la începutul anului viitor.

    La întâlnire au participat din partea Comisiei William Sleath, director în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, Julien Mousnier, şef de unitate în cadrul Secretariatului General al Comisiei şi Maria Arsene, reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti. Din partea Ministerului Justiţiei, alături de ministrul Cătălin Predoiu, a participat Mădălina Manolache, director în cadrul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului.

     

  • Crin Bologa, despre SIIJ: Trebuie desfiinţată în totalitate. Degeaba vopsim, revopsim

    „Degeaba desfiinţăm, vopsim, revopsim, pentru că ni se va bloca accesul la fondurile europene”, spune Crin Bologa, la RFI, depre intenţia coaliţiei de a desfiinţa şi apoi reînfiinţa sub altă denumire SIIJ.

    Crin Bologa explică ce înseamnă pentru el faptul că Secţia Specială nu a fost încă desfiinţată.

    „Înseamnă că cetăţenii români, inclusiv eu, dvs. şi toţi ceilalţi vom fi umiliţi în continuare la graniţe, vom fi supuşi controlului, vom aştepta ore întregi, pentru că nu vom intra în Spaţiul Schengen şi din această cauză a nedesfiinţării acestei secţii. Or această desfiinţare nu trebuie să fie un scop în sine. Ea trebuie desfiinţată pentru că este absolut ineficientă. Combaterea corupţiei în sistemul judiciar nu mai există. Corupţia în sistemul judiciar, aşa redusă cum este, este o corupţie de nivel înalt. Pentru a îndeplini obiectivul numărul trei din MCV şi anume continuarea luptei împotriva marii corupţii, trebuie luptat cu acest fenomen şi în sistemul judiciar. Dacă această secţie nu dispare şi dacă competenţa nu va reveni la DNA, această luptă nu va continua, astfel încât noi nu vom îndeplini aceste obiective. Şi în ultimul raport MCV şi în penultimul s-a constatat că DNA continuă anchetele la nivel înalt, dar cu o excepţie, mediul judiciar. Deci dacă această secţie nu va dispărea şi dacă competenţa nu va reveni în ceea ce priveşte faptele de corupţie la DNA, corupţia din mediul judiciar va afecta foarte grav drepturile şi interesele cetăţenilor care intră în contact cu justiţia”, spune procurorul şef DNA.

    Solicitat să comenteze acuzaţia potrivit căreia DNA ar fi folosit în trecut dosarele cu magistraţi pentru a-i timora sau şantaja pe aceştia, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie a răspuns: „S-a afirmat şi nu s-a dovedit absolut nimic. N-am văzut un judecător de la secţiile penale, care au judecat cauze de la DNA, să iasă public şi să declare că a fost timorat sau şantajat. Aceste afirmaţii au venit din partea sistemului politic, dar şi din partea sistemului judiciar şi din partea unor judecători care nu lucrează în penal”.

    Întrebat dacă Secţia Specială ar trebui desfiinţată complet sau desfiinţată şi apoi reînfiinţată sub altă denumire, aşa cum vrea coaliţia PSD-PNL-UDMR, şeful DNA a afirmat: „Noi ca stat nu vom putea păcăli partenerii europeni. Dacă noi ca stat nu îndeplinim obligaţiile pe care singuri ni le-am asumat, atunci degeaba desfiinţăm, vopsim, revopsim, pentru că ni se va bloca accesul la fondurile europene (…). Acest SIIJ trebuie desfiinţat în totalitate şi competenţa trebuie să revină partajat, aşa cum era înainte, Parchet General-DNA-parchetele curţilor de apel şi DIICOT”.​