BusinessMagazin

Tag: show

  • Dacă nu înveţi, vei ajunge să speli vasele!

    Într-un interviu acordat cunoscutului ziar american de business The Wall Street Journal pentru suplimentul de lifestyle, Jean-George Vongerichten, în vârstă de 61 de ani, un chef francez care administrează 39 de resturante la nivel mondial, îşi aminteşte cum, după o masă în oraş la un restaurant celebru de lângă Strasbourg – Auberge de L’ill, trei stele Michelin, tatăl lui i-a spus chefului care venise să întrebe cum a fost mâncarea: Fiul meu nu este bun de nimic. Dacă ai nevoie de cineva ca să spele vasele, el pare că are o înclinaţie către acest lucru.

    Şi de aici a pornit totul pentru acest chef francez, pe care tatăl lui voia să-l îndrume către o şcoală de ingineri, pentru a putea să preia ulterior afacerea familiei legată de cărbune.
    Apariţia show-urilor de televiziune Master Chef cu toate declinările lui din fiecare ţară, Got Talent, cine ştie câte sunt, a scos la iveală talente imense şi a valorizat meserii/profesii extraordinare care au schimbat industrii întregi.
    Iar acest lucru este valabil şi în România.
    Până la apariţia unui show de tip Master Chef, meseria de bucătar era văzută undeva jos pe scara percepţiilor din societate. Cum să spui că eşti sau că vrei să te faci bucătar? Părinţii au muncit o viaţă întreagă ca să te ţină în şcoală ca tu să ajungi într-o bucătărie, să tai cartofi, să faci ciorbă sau friptură? În primul deceniu de după ’90, cei care aveau puţină tangenţă cu bucătăria sau care sfârşeau acolo pentru că nu le plăcea cartea au plecat la muncă în vest, unde se plătea mai bine.
    Dar şi aşa, această meserie nu a crescut în ochii noştri. Nu putea trece dincolo de bucătărie. Numai cei care aveau sau care încercau să deschidă restaurante, un business cu o marjă mare dacă ştii să-l administrezi, ştiau ce înseamnă şi cât de valoros este un bucătar, unul bun. Dar oferta de bucătari era destul de redusă pentru că în anii ’90 nimeni nu mai voia să îmbrăţişeze această meserie. Din acest motiv câştigurile au început să crească pentru cei care intrau în bucătărie. Cel mai bine plătiţi erau bucătarii de la hotelurile internaţionale, acolo unde erau responsabili şi de gestiunea stocurilor, sectorul care îţi poate dubla sau ruina businessul.
    După Master Chef, totul s-a schimbat. Dintr-o dată nu mai era o ruşine să spui că eşti bucătar, meserie transformată în chef, iar această poziţie a început să urce în clasamentul joburilor. Chefii au ajuns staruri, iar show-ul Master Chef a scos la iveală noi talente care nu îşi propuseseră neapărat să îmbrăţişeze această meserie.
    Industria de restaurante creşte susţinut în Bucureşti şi în principalele oraşe pentru că businessul creşte, salariile cresc, pentru că apar clădiri de birouri, pentru că noile generaţii de corporatişti vor să mănânce în oraş.
    În perioada comunistă şi până spre anii 2000, ieşitul la restaurant era un lux. În cel mai bun caz îţi permiteai să mergi la Mc Donald’s sau Pizza Hut.
    Dar creşterea businessului, creşterea numărului de tranzacţii, creşterea necesităţii de networking au schimbat cererea şi oferta de restaurante, care au atras după sine necesitatea mai mare de bucătari, ospătari sau chelneri.
    Cei mai buni chefi, să le spunem aşa, câştigă de la 3.000 de euro pe lună în sus net şi pot ajunge chiar la 8.000 de euro.
    Bancherii, ale căror salarii au stagnat în criză, pot să fie geloşi pentru acest lucru.
    Chefii mai buni şi care pot aduce rezultate în business – atragere de clientelă, gestiunea bucătăriei, realizarea meniului – au început să fie vânaţi, ca fotbaliştii. Au primă de instalare, casă, maşină etc.
    Bucureştiul se corporatizează, se internaţionalizează, iar acest lucru înseamnă şi mai multe restaurante, deci necesitatea de noi şi noi bucătari.
    Clienţii sunt mai sofisticaţi, încep să ceară şi altceva în afară de piept de pui la grătar cu o salată, iar meniurile trebuie concepute şi realizate conform cererii.
    Investitorii bagă sute de mii de euro – dacă nu chiar milioane – în amenajarea unor restaurante, în speranţa că vor avea succes.
    Bucătarul este un star, iar celor care îmbrăţişează acestă profesie nu le mai este ruşine de ea, ci dimpotrivă. Pentru a fi în pas cu tendinţele, şi bucătarii trebuie să înveţe, dincolo de talent. Piaţa este în acest moment la mâna lor pentru că sunt prea puţini faţă de cât este cererea.
    Ce-i lipseşte în prezent României în acest domeniu este o şcoală sau o facultate Master Chef (cred că cea de pe Viilor este depăşită), care să formeze generaţii de bucătari şi apoi de chefi, exact cum s-a întâmplat în Franţa sau în Italia sau America. Un restaurant este un business foarte bun dacă ai un bucătar bun, capabil să atragă clienţi. Iar pentru bucătari este o profesie extrem de generoasă, cu venituri chiar şi peste cele din industria IT.
    Dacă nu eşti bun de nimic, fă-te bucătar!

  • Trupa Metallica va cânta din nou la Bucureşti, în 2019, în turneul “Worldwired”

    Biletele pentru noul show Metallica din Capitală vor fi puse în vânzare pe 28 septembrie, legendara trupă întorcându-se în faţa fanilor români într-un recital deschis de trupele Ghost şi Bokassa.

    “Turneul «Worldwired» se întoarce în Europa şi Marea Britanie, între 1 mai şi 25 august 2019, cu show-uri ce se desfăşoară pe stadioane, în parcuri şi chiar la un castel. După seria de concerte indoor din 2017 – 2018, ce a depăşit recorduri în 29 de locuri de pe tot continentul, Metallica revine în Europa şi Marea Britanie cu 25 de show-uri programate în peste 20 de ţări. Debutând pe 1 mai 2019, în Lisabona, turneul include oraşe în care Metallica nu a mai concertat de mulţi ani, printre care Milano, Zurich, Dublin, Bruxelles (pentru prima oară din 1988), Berlin, Moscova, Varşovia, Bucureşti, Gothenburg, şi chiar oraşe cu show-uri în premieră, cum ar fi Trondheim (Norvegia), Hämeenlinna (Finlanda) şi Tartu (Estonia)”, anunţă organizatorii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De unde vine Exatlon, emisiunea care doboară recorduri de audienţă

    Creat şi distribuit de compania turcă de producţie Acun Medya, Exatlon a debutat în Mexic şi Brazilia în ultima parte a anului 2017. Show-ul cuprinde un număr de concurenţi, atât vedete, cât şi oameni obişnuiţi, care vor trece prin probe dificile, ce le vor pune la încercare pregătirea fizică, viteza de reacţie şi rezistenţa psihicǎ. Va exista un singur mare câştigător, care va intra în posesia premiului de 100.000 de euro; filmările emisiunii au loc în Republica Dominicană.

    Grecia este singura ţară în care se mai difuzează Exatlon, în afara celor menţionate mai sus. Este totuşi de aşteptat ca mai multe state să preia formatul, având în vedere succesul uriaş de care se bucură emisiunea în ţările în care rulează.

    Compania Acun Medya este deţinută de Acun Ilıcalı, un fost comentator sportiv pe care fanii Exatlon România l-au putut vedea în timpul meciurilor internaţionale. Acun Ilıcalı este cel care prezintă ediţia din Turcia şi a fost prezent, alături de Cosmin Cernat, la ediţiile internaţionale.

    În România, Exatlon a debutat cu o audienţă de peste 1 milion de spectatori, iar numărul acestora a continuat să crească. În prezent, emisiunea este urmărită de peste 2 milioane de spectatori şi deţine primul sau al doilea loc în mai multe categorii demografice.

  • Cine îi ia locul Mihaelei Rădulescu în emisiunea Românii au talent

    Întoarcere în juriul Românii au talent. “Juratul cel rău” îşi reia locul la Românii au talent, după opt ani de când “s-a aşzat” prima dată pe banca juriului.
     
    Potrivit informaţiilor Paginademedia.ro, dansatorul Mihai Petre va reveni în juriul emisiunii Românii au talent, unde a fost prezent în primele sezoane ale show-ului.
     
    Mihai Petre revine în show după plecarea Mihaelei Rădulescu, care a anunţat că a luat decizia de a părăsi show-ul “din motive personale”.
     
    Contactaţi de Paginademedia.ro, oficialii Pro TV nu au comentat informaţia. La rândul lui, nici Mihai Petre nu a comentat informaţiile Paginademedia.ro.
     
    Mihai Petre s-a remarcat ca jurat al emisiunii Dansez pentru tine, de pe Pro TV. Show-ul a avut 14 sezoane la Pro TV (ultimul, în 2013).  Mihai Petre a fost în prima variantă de juriu a emisiunii Românii au talent, alături de Andi Moisescu şi de Andra, în urmă cu opt ani.

    În urmă cu patru ani, după plecarea producătoarei Mona Segall la Antena 1, Mihai Petre a trecut şi el la postul Intact. Tot ca jurat, la emisiunea Dancing with the stars – Dansează printre stele, de la Antena 1. Show-ul prezentat de Horia Brenciu a avut un singur sezon.

     

  • Schimbare importantă făcută de PROTV. Cine este NOUL ANTRENOR al show-ului Vocea României

    Pro TV a devoalat în finala Românii au talent noul anterenor al show-ului Vocea României. Prima schimbare este artista Irina Rimes (26 de ani), care a şi avut un moment muzical în cadrul show-ului de talente. 

    Reprzentanţii Pro TV nu au menţionat însă pe cine va înlocui Irina Rimes.

    Juriul Vocea României a fost format în ultimul sezon din Tudor Chirilă, Smiley, Loredana şi Adi Despot.

    Irina Rimes: „Vocea României este ceva ce mi-am dorit dintotdeauna să fac, este ca un vis împlinit. Mi-am dorit de atâtea ori să strig în gura mare cât de importantă este emoţia, cât de important este mesajul, importanţa de a transmite ce cânţi. Aceasta este cheia către sufletul omului. Vocea este aceea care te atinge, care te face să tresari, indiferent că e o piesă veselă sau una tristă.

    Eu asta ştiu să fac, asta vreau să-i învăţ pe concurenţii din echipa mea sa facă. Sunt gata să mă implic 120% în tot ce va însemna progresul lor în acest show. Vreau să adun în echipa mea oameni talentaţi, care să fie deschişi să încerce şi ceva nou. Nou pentru ei, dar şi pentru noi. Va fi un sezon productiv, cu multă ambiţie şi determinare. Eu vin cu o tonă de entuziasm şi poftă de muncă şi vreau să o împărtăşesc cu toată lumea.”, scrie paginademedia.ro

     

  • Cel mai popular serial american, anulat, după ce starul show-ului a făcut o remarcă rasistă

    În noaptea de luni spre marţi, Roseanne Barr a publicat pe platforma online Twitter un mesaj despre o fostă consilieră a fostului preşedinte american Barack Obama, Valerie Jarrett: “Fraţii Musulmani (o grupare militantă, n.r.) şi Planeta maimuţelor au un bebeluş: vj”.
     
    Câteva ore mai târziu, Roseanne Barr a şters mesajul şi a scris: “Îmi cer scuze faţă de Valerie Jarrett şi toţi americanii. Îmi pare rău că am făcut această glumă proastă despre cariera şi aspectul ei fizic”. Actriţa în vârstă de 65 de ani a anunţat apoi că renunţă la contul său de Twitter.
     
    Preşedintele programelor de divertisment al companiei ABC, Channing Dungey, o persoană de culoare, a calificat mesajul actriţei drept “odios”.
     
    Serialul “Roseanne” a fost unul dintre cele mai importante între anii 1980 – 1990 şi a revenit pe micile ecrane în martie, după o absenţă de 21 de ani. Noua serie, care s-a încheiat pe 22 mai, a fost cel mai vizionat program al sezonului 2017 – 2018 de pe posturile TV americane. ABC anunţase recent că a comandat o continuare a serialului.
     

  • Când dispar echipele de la EXATLON: momentul e MAI APROAPE decât v-aţi închipui

    Deşi organizatorii nu au anunţat oficial când se va renunţa la sistemul pe echipe pentru a se trece la competiţii individuale, un indiciu vine de la modul în care emisiunea s-a desfăşurat în Brazilia.
     
    Acolo, echipele au fost “dizolvate” în momentul în care rămăseseră doar 7 atleţi, iar aceştia s-au întrecut în meciuri individuale. Momentan, la Exatlon România se mai înfruntă 9 atleţi; este prin urmare posibil ca formula pe echipe să mai reziste doar 2 săptămâni.
     

    Creat şi distribuit de compania turcă de producţie Acun Medya, Exatlon a debutat în Mexic şi Brazilia în ultima parte a anului 2017. Show-ul cuprinde un număr de concurenţi, atât vedete, cât şi oameni obişnuiţi, care vor trece prin probe dificile, ce le vor pune la încercare pregătirea fizică, viteza de reacţie şi rezistenţa psihicǎ. Va exista un singur mare câştigător, care va intra în posesia premiului de 100.000 de euro; filmările emisiunii au loc în Republica Dominicană.

    Grecia este singura ţară în care se mai difuzează Exatlon, în afara celor menţionate mai sus. Este totuşi de aşteptat ca mai multe state să preia formatul, având în vedere succesul uriaş de care se bucură emisiunea în ţările în care rulează.

    Compania Acun Medya este deţinută de Acun Ilıcalı, un fost comentator sportiv pe care fanii Exatlon România l-au putut vedea în timpul meciurilor internaţionale. Acun Ilıcalı este cel care prezintă ediţia din Turcia şi a fost prezent, alături de Cosmin Cernat, la ediţiile internaţionale.

    În România, Exatlon a debutat cu o audienţă de peste 1 milion de spectatori, iar numărul acestora a continuat să crească. În prezent, emisiunea este urmărită de peste 2 milioane de spectatori şi deţine primul sau al doilea loc în mai multe categorii demografice.

  • De unde vine Exatlon, emisiunea care doboară recorduri de audienţă

    Creat şi distribuit de compania turcă de producţie Acun Medya, Exatlon a debutat în Mexic şi Brazilia în ultima parte a anului 2017. Show-ul cuprinde un număr de concurenţi, atât vedete, cât şi oameni obişnuiţi, care vor trece prin probe dificile, ce le vor pune la încercare pregătirea fizică, viteza de reacţie şi rezistenţa psihicǎ. Va exista un singur mare câştigător, care va intra în posesia premiului de 100.000 de euro; filmările emisiunii au loc în Republica Dominicană.

    Grecia este singura ţară în care se mai difuzează Exatlon, în afara celor menţionate mai sus. Este totuşi de aşteptat ca mai multe state să preia formatul, având în vedere succesul uriaş de care se bucură emisiunea în ţările în care rulează.

    Compania Acun Medya este deţinută de Acun Ilıcalı, un fost comentator sportiv pe care fanii Exatlon România l-au putut vedea în timpul meciurilor internaţionale. Acun Ilıcalı este cel care prezintă ediţia din Turcia şi a fost prezent, alături de Cosmin Cernat, la ediţiile internaţionale.

    În România, Exatlon a debutat cu o audienţă de peste 1 milion de spectatori, iar numărul acestora a continuat să crească. În prezent, emisiunea este urmărită de peste 2 milioane de spectatori şi deţine primul sau al doilea loc în mai multe categorii demografice.

  • Mega SCANDAL în televiziune. O acţiune caritabilă unde vedetele au fost plătite cu 11.500 de euro fiecare a strâns doar 4.500 de euro

    Scandal în televiziunea din Marea Britanie. Reprezentanţii show-ului de televiziune  The Real Full Monty: Ladies Night, au fost acuzaţi că au folosit în scopuri personale banii strânşi în urma spectacolului. Potrivit anunţului postat iniţial pe site-ul postului ITV, şters ulterior, fondurile strânse urmau să fie donate bolnavilor de cancer.
     
    Potrivit MailOnline, vedetele show-ului, printre care Megan McKenna, cântăreaţa Michelle Heaton, Loose Women’s Coleen Nolan şi jurnalista BBC Victoria Derbyshire au fost plătite cu peste 11.500 de euro fiecare, în vreme ce pentru fundaţiile de caritate s-au strâns abia 4.500 de euro. 
     
     
    Spectatorilor li s-a dat de înţeles că banii strânşi din vânzarea biletelor vor fi donaţi persoanelor care suferă de cancer la sân. Pretinzând că strâng fonduri pentru această cauză, reprezentanţii ITV au reuşit, de fapt, să adune o sumă uriaşă pe care au oprit-o pentru propriile nevoi, stârnind astfel furia fanilor. Doar 4.500 de euro au fost donaţi fundaţiilor de caritate Breast Cancer Now, CoppaFeel! şi Breast Cancer Care.
     
     
    După ce au fost contactaţi, reprezentanţii de la ITV au şters de pe site toate dovezile în care se specifica că scopul show-ului a fost de a strange bani în scopuri caritabile. Aceştia au declarat ulterior că fraza „în numele carităţii” a fost o eroare. 

  • Cronică TV: Mai există şi umor de calitate

    Last Week Tonight a lansat recent al cincilea sezon, dar serialul pare la fel de proaspăt ca în ziua în care a ieşit pe piaţă. John Oliver este un britanic stabilit în Statele Unite care a lucrat ani buni ca scenarist la emisiunea Daily Show with Jon Stewart; HBO i-a oferit apoi şansa de a avea propria emisiune, iar el a profitat la maximum de ea.

    Episoadele sunt împărţite de obicei în 3-4 segmente, legate mai mult sau mai puţin de evenimente recente, iar Oliver nu face altceva decât să ia la mişto, simplu spus, personajele sau faptele aflate în prim-plan.

    Pare o reţetă simplă, dar e una cu care e destul de greu să ieşi în evidenţă, mai ales dacă vrei ca în spatele umorului să existe şi informaţii folositoare publicului. John Oliver are însă ajutorul unei echipe numeroase – scenarişti, reporteri şi alţii care transformă câteva minute de umor într-o lecţie de cultură generală. Ce impresionează la Last Week Tonight e lista subiectelor abordate: de la locurile de stocare a arsenalului nuclear şi starea deplorabilă în care acestea au ajuns până la scandalurile de corupţie din interiorul FIFA, falşii predicatori din Statele Unite care au adunat averi de zeci de milioane sau celebrele studii derulate de cercetători britanici.

    Cele mai multe scheciuri din sezonul trecut l-au avut în centru pe Donald Trump; mi s-a părut memorabil episodul în care Oliver descoperă că adevăratul nume de familie al lui Trump fusese cândva Drumpf (atunci când străbunicii acestuia imigraseră în Statele Unite) şi oferă o extensie pentru browserul Chrome care să înlocuiască numele pe fiecare pagină pe care acesta apare. A fost, de altfel, şi cel mai de succes episod al serialului, generând zeci de milioane de vizualizări pe canalele online.

    Trebuie spus că imparţialitatea, cel puţin în ceea ce priveşte politicul, lipseşte cu desăvârşire din Last Week Tonight; Oliver e un democrat convins şi nu ratează nicio ocazie de a mai arunca nişte săgeţi în direcţia republicanilor. O face însă cu umor, iar asta l-a adus în situaţia de a fi urmărit de oameni care votează cu ambele partide.

    Insist asupra ideii că Last Week Tonight atrage prin diversitatea subiectelor şi prin corectitudinea informaţiilor prezentate, pentru că acesta e de fapt punctul forte al emisiunii. Majoritatea emisiunilor de satiră tratează superficial evenimentele, iar asta nu mi se pare corect; atunci când vrei să ironizezi o persoană, asigură-te măcar că o faci bazându-te pe lucruri reale.

    E unul dintre puţinele seriale pe care le urmăresc, în mod constant, de mai mulţi ani. Mai mult, e printre singurele la care mă uit şi în reluare atunci când am ocazia; inutil să mai precizez că vă recomand acelaşi lucru şi vouă.

    Nota: 9/10