BusinessMagazin

Tag: show

  • Cel mai bogat bucătar din lume NU VREA să îşi lase averea copiilor săi. „Averea mea nu va fi lăsată pur şi simplu copiilor, doar pentru simplul motiv că nu vreau să fie răsfăţaţi”

    Gordon Ramsay, chef cunoscut pentru restaurantele sale cu multe stele Michelin şi show-urile televizate, a spus că nu îşi va lăsa averea de milioane de lire sterline copiilor săi, care, după dezvăluirile lui, nu au voie să stea cu el la first class sau să mănânce în restaurante sale.

    Ramsay a declarat că le va da copiilor săi doar 25% din banii pentru un apartament pentru că îşi doreşte ca aceştia „să lucreze din greu“ pentru lucrurile lor. Chef-ul, în vârstă de 52 de ani, a mai spus: „Averea mea nu va fi lăsată pur şi simplu copiilor, doar pentru simplul motiv că nu vreau să fie răsfăţaţi”.

    „Ultima dată când am fost la Royal Hospital Road, restaurantul din Chelsea, a fost la ziua fiicei mele Megan, când a împlinit 16 ani. A fost prima dată când am mâncat aici împreună cu copiii. De asemenea, nu au stat niciodată cu noi la first class. Nu au muncit până acum atât de mult încât să îşi permită asta, iar acestea sunt nişte lucruri pe care le apreciezi altfel după ce ai muncit pentru ele”, a mai spus acesta.

    Domnul Ramsay s-a născut în Scoţia şi a avut un tată violet şi alcoolic, după spusele sale. La 42 de ani s-a căsătorit cu Tana, iar cei doi au patru copii împreună. „Nu pot spune că stau şapte nopţi pe săptămână acasă să gătesc cu copii. Ce am încercat să îi învăţ şi pe ei este, însă, munca etică. Aşadar, timpul nostru împreună este limitat, dar este de calitate”, a declarat chef-ul.

    În 2016 a câştigat la fel de mult ca Beyonce, anume 54 de milioane de dolari, ambii clasându-se pe locul 34 al celor mai bogate 100 de vedete din lume.

    Acesta câştigă zeci de milioane de dolari din cele 25 de restaurante pe care le deţine. 7 din cele 25 de restaurante au stele Michelin. Ramsay a creat un imperiu şi în televiziune cu ajutorul a trei hituri- Hells Kitchen, MasterChef şi MasterChef Junior. Cele trei show-uri au ratinguri mari, iar Ramsay are un salariu de 400,000 de dolari per episod (51 de episoade pe an înseamnă o sumă importantă). De asemenea, acesta a scris mai multe cărţi de bucate care se vând foarte bine. 

     

     

  • Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei, în direct la “Marius Tucă Show”: Au încercat să mă oprească, să facă presiuni

    “Sunt presiuni uriaşe care se fac de a ceda, de a nu mai pune presiune pe vestitul Vasilcă. Unii apropiaţi au încercat să mă domolească. Sistemul nu e mai puternic decât mine. Unii au cedat. Au pus presiuni pe apropiaţi”, a declarat Alexandru Cumpănaşu este preşedinte al Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României (CNMR) şi unchi al Alexandrei Măceşanu.

    “S-a încercat o denigrare. Au încercat să mă oprească”, a completat acesta.

    Cumpănaşu a fost un mare susţinător al statului de drept şi procurorilor, dar după cazul crimelor de la Caracal, a declarat că a susţinut un sistem putred, care i-a ucis nepoata. Mai mult, el a cerut demisia şefului STS ca urmare a modului în care s-a acţionat.

    Un interviu în exclusivitate despre cum au căzut victime Alexandra şi Luiza criminalului din Caracal şi indolenţei din instituţiile implicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ziua Aviaţiei 2019. Show aviatic în Capitală şi în ţară. Mesajul Preşedintelui Iohannis de Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene

    Cu ocazia sărbătorii Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, sâmbătă, începând cu ora 10.00, la Monumentul Eroilor Aerului, din Piaţa Aviatorilor, s-a desfăşurat o ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de coroane de flori, în memoria eroilor aviatori.
     
    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, şeful statului salutând lansarea misiunilor de poliţie aeriană cu avioane F-16 sub comandă naţională, “ca rezultat concret al acordului politic încheiat cu partidele parlamentare”.

    „Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene onorează curajul şi devotamentul temerarilor zborului. În această zi, aflată sub patronajul Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, transmitem recunoştinţa şi admiraţia noastră tuturor celor care au îmbrăţişat nobila profesie de aviator în slujba Aripilor Româneşti. Această structură performantă a sistemului naţional de securitate îndeplineşte misiuni complexe pentru protejarea suveranităţii spaţiului aerian al României, asigurarea transporturilor aeriene şi cooperarea cu statele aliate în cadrul misiunilor de menţinere a păcii, precum şi participarea la înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale sau în cazul unor situaţii de urgenţă”, se arată în mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele avertizează că Forţele Aeriene Române trebuie să continue procesul amplu de modernizare, ca parte a consolidării posturii de apărare a României, în concordanţă cu deciziile NATO.

    “În acest context, salut lansarea misiunilor de Poliţie aeriană cu avioane F-16, sub comandă naţională, ca rezultat concret al acordului politic încheiat cu partidele parlamentare, la începutul mandatului meu de Preşedinte, privind creşterea finanţării cheltuielilor de apărare până la 2% din PIB. Toţi cei implicaţi în industria aviaţiei civile – de transport, utilitară şi sportivă – contribuie la dezvoltarea ţării noastre şi merită recunoştinţa noastră, la fel ca toţi aviatorii militari şi civili care salvează vieţi omeneşti ori desfăşoară activităţi de cercetare, promovând, astfel, ştiinţa aeronautică românească”, transmite şeful statului.

    În finalul mesajului, Klaus Iohannis îi felicită pe aviatori pentru integritate, devotament şi tenacitate. “Sunt convins că veţi continua, cu acelaşi profesionalism, să contribuiţi la îndeplinirea de către România a obiectivelor sale fundamentale de politică externă, pe linia apartenenţei la NATO şi UE şi a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii”, conchide preşedintele.

    Pe timpul ceremoniei au evoluat aproximativ 25 de aeronave militare de tip F-16 Fighting Falcon, MiG-21 LanceR, IAR-99 Şoim, IAR-99 Standard, C-27J Spartan şi IAR-330 Puma aparţinând Forţelor Aeriene Române, două aeronave de tip Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene, şase elicoptere tip EC-135 şi Mi-17 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, trei elicoptere IAR-330 Puma ale Serviciului Român de Informaţii şi cinci aeronave tip Extra 300 aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă.

    Citiţi mai mult şi urmăriţi materialul video pe mediafax.ro.

  • Ziua Aviaţiei 2019. Show aviatic în Capitală şi în ţară. Mesajul Preşedintelui Iohannis de Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene

    Cu ocazia sărbătorii Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, sâmbătă, începând cu ora 10.00, la Monumentul Eroilor Aerului, din Piaţa Aviatorilor, s-a desfăşurat o ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de coroane de flori, în memoria eroilor aviatori.
     
    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, şeful statului salutând lansarea misiunilor de poliţie aeriană cu avioane F-16 sub comandă naţională, “ca rezultat concret al acordului politic încheiat cu partidele parlamentare”.

    „Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene onorează curajul şi devotamentul temerarilor zborului. În această zi, aflată sub patronajul Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, transmitem recunoştinţa şi admiraţia noastră tuturor celor care au îmbrăţişat nobila profesie de aviator în slujba Aripilor Româneşti. Această structură performantă a sistemului naţional de securitate îndeplineşte misiuni complexe pentru protejarea suveranităţii spaţiului aerian al României, asigurarea transporturilor aeriene şi cooperarea cu statele aliate în cadrul misiunilor de menţinere a păcii, precum şi participarea la înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale sau în cazul unor situaţii de urgenţă”, se arată în mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele avertizează că Forţele Aeriene Române trebuie să continue procesul amplu de modernizare, ca parte a consolidării posturii de apărare a României, în concordanţă cu deciziile NATO.

    “În acest context, salut lansarea misiunilor de Poliţie aeriană cu avioane F-16, sub comandă naţională, ca rezultat concret al acordului politic încheiat cu partidele parlamentare, la începutul mandatului meu de Preşedinte, privind creşterea finanţării cheltuielilor de apărare până la 2% din PIB. Toţi cei implicaţi în industria aviaţiei civile – de transport, utilitară şi sportivă – contribuie la dezvoltarea ţării noastre şi merită recunoştinţa noastră, la fel ca toţi aviatorii militari şi civili care salvează vieţi omeneşti ori desfăşoară activităţi de cercetare, promovând, astfel, ştiinţa aeronautică românească”, transmite şeful statului.

    În finalul mesajului, Klaus Iohannis îi felicită pe aviatori pentru integritate, devotament şi tenacitate. “Sunt convins că veţi continua, cu acelaşi profesionalism, să contribuiţi la îndeplinirea de către România a obiectivelor sale fundamentale de politică externă, pe linia apartenenţei la NATO şi UE şi a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii”, conchide preşedintele.

    Pe timpul ceremoniei au evoluat aproximativ 25 de aeronave militare de tip F-16 Fighting Falcon, MiG-21 LanceR, IAR-99 Şoim, IAR-99 Standard, C-27J Spartan şi IAR-330 Puma aparţinând Forţelor Aeriene Române, două aeronave de tip Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene, şase elicoptere tip EC-135 şi Mi-17 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, trei elicoptere IAR-330 Puma ale Serviciului Român de Informaţii şi cinci aeronave tip Extra 300 aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă.

    Citiţi mai mult şi urmăriţi materialul video pe mediafax.ro.

  • Mutare şoc la PROTV. Andra înlocuită de la Vocea României! Cine o să fie noul antrenor adus in locul acesteia

    Horia Brenciu revine la Vocea României, în sezonul 9 al show-ului! Horia, Irina Rimes, Smiley şi Tudor Chirilă formează echipa de antrenori a celei mai tari competiţii a vocilor. Ei sunt pregătiţi de filmările pentru noul sezon şi sunt nerăbdători să găsească cele mai bune voci din 2019.

    Doi concurenţi din echipa sa, Julie Mayaya şi Mihai Chiţu, au câştigat trofeul Vocea României, iar acum Horia Brenciu se întoarce plin de emoţii în show, dar gata de lupta pentru cei mai buni concurenţi şi cu speranţa câştigării celui de-al treilea titlu.

    ”Revenirea la Vocea României este neaşteptată, binevenită şi, recunosc, emoţionantă. În acest sezon voi fi calm, liniştit, nu mă voi mişca de pe scaun, nu mă voi certa cu nimeni şi sub nicio formă nu voi cânta din când în când cu band-ul emisiunii. Voi fi precum un maestru yoghin. Voi căuta o voce nouă, plină de viaţă, o voce care să-mi aducă cel de-al treilea titlu.”, a declarat Horia Brenciu.

    Va fi o luptă aprigă pentru trofeu în sezonul 9! Irina, Smiley şi Tudor pleacă şi ei la drum cu gânduri învingătoare şi cu dorinţa de a avea în echipă câştigătorul Vocea României.

    ”Sunt foarte fericită să vă anunţ că ne vedem din nou la Vocea României. Am mari speranţe că anul acesta voi întâlni Vocea care va aduce trofeul în echipa Cosmos! Anul trecut a fost sezonul de acomodare, sezonul nouă îmi doresc să-l încep in forţă. Îmi doresc să mai fie cu noroc şi, în final, oricare ar fi sorţii, să câştige Vocea!!!”, a spus Irina Rimes la începutul sezonului 9.

    Smiley a declarat: ”Fiecare sezon Vocea României e o bucurie pentru mine şi ocazia perfectă de a cunoaşte oameni determinaţi, cu voci foarte bune, care nu au renunţat la visul lor şi au curajul să se arate întregii ţări. Abia aştept să începem filmările şi să vedem ce surprize ne aşteaptă în noul sezon, ce viitori artişti vom descoperi. Sunt sigur că o să avem şi mai multă efervescenţă în noua formulă de antrenori: Bine ai revenit, Horia Brenciu!”, scrie vocearomaniei.protv.ro

  • Dacă vreţi să aveţi viaţă în business, evitaţi situaţiile de tip one man show – VIDEO

    În 26 mai 2019, la alegerile europarlamentare, PSD, cu Dragnea în frunte, a pierdut alegerile, luând numai 26% din voturi, cel mai prost rezultat din istoria partidului.
    Plus că, a doua zi după alegeri, Liviu Dragnea a luat 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, într-un caz de abuz de putere politică.
    Liviu Dragnea a fost un lider autoritar, care a pârjolit pământul în jurul lui, care a mazilit cei mai mulţi lideri din PSD care i se opuneau şi s-a înconjurat de locotenenţi servili, care îi spuneau ce voia să audă.
    Cum a ajuns aici, cum s-a prăbuşit în halul acesta, cum de a pierdut totul în numai doi ani?
    La conferinţa Coface „Risc de ţară 2019”, Eugen Anicescu, şeful Coface pe România, spunea că durata de activitate a companiilor care activează în România este de 10 ani, ca medie. În Ungaria durata medie de activitate este de 14 ani, în Cehia este de 15 ani, iar în Polonia de 19 ani.
    Companiile româneşti, în special cele antreprenoriale, au o durată mică de activitate pentru că sunt slab capitalizate, sunt mici, ponderea datoriilor pe termen scurt este prea mare (de la 58% în 2007 la 79% în 2017), iar durata de încasare a creanţelor la 120 de zile în 2017 faţă de 60 de zile în 2007 pune o presiune mult prea mare pe cash-flow.
    Ca să ai longevitate în business trebuie să te ţii de un plan şi să respecţi o anumită disciplină.
    Eugen Anicescu spune, plastic, că un antreprenor român trebuie să aibă moderaţie în alimentaţie, adică să nu risipească resursele financiare, să nu-şi decapitalizeze firma prin plata dividendelor, să reinvestească profitul pentru finanţarea capitalului de lucru şi a investiţiilor, să nu facă investiţii în afara activităţii de bază a companiei.
    Ironic, toate aceste măsuri disciplinare sunt încălcate de antreprenori.
    Eugen Anicescu spune că antreprenorii trebuie să fie atenţi şi la prieteni şi comunitate, adică să aibă o echipă de management cât mai bună din punct de vedere profesional şi un management financiar de top pentru a nu scăpa fluxurile financiare de sub control. De asemenea, antreprenorul, patronul, managerul trebuie să evite situaţiile de tip one man show.
    Este tocmai ce nu a făcut Dragnea în PSD şi în politică, iar poporul l-a sancţionat din timp la vot: decizia judecătorească pentru cei 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare a fost doar o formalitate.
    Când porneşte o firmă, un antreprenor nu are cum să nu fie  one man show. Înaintarea firmei pe piaţă ţine de energia şi determinarea proprietarului. La început nu sunt bani, iar proprietarii nici nu vor să pună bani prea mult, pornind de la ideea că băncile trebuie să le finanţeze obligatoriu proiectele. Dacă banca nu-i finanţează, o firmă poate să trăiască din creditele furnizor, dar aceasta nu este o soluţie. Pe termen lung, poate să treacă de unu sau mai mulţi ani.
    În prezentarea făcută la conferinţa „Risc de ţară 2019”, Eugen Anicescu a pus pe ecran mai multe slide-uri, unul dintre ele fiind: Câte companii româneşti reuşesc?
    În perioada 2005-2011, adică 7 ani, s-au înfiinţat în România 1 milion de companii.
    Dintre acestea, 400.000 de firme sunt încă în activitate la finalul lui 2018.
    Doar 2%, adică 7.624 de companii, au înregistrat venituri mai mari de 1 milion de euro după 5 ani de la înfiinţare.
    Din acestea, doar 15%, adică 1.228 de companii, au o situaţie financiară solidă. Doar 40%, adică 476 de firme, au capital românesc.
    Ca o concluzie generală, rata de succes a unui business în România este de 0,0476%.
    Ca să treci dincolo de 1 milion de euro trebuie să ai multă perseverenţă, să ai noroc să fii în business atunci când piaţa creşte şi să respecţi câteva reguli care ar permite firmei să fie sănătoasă.
    Eugen Anicescu a inclus aici şi evitarea situaţiilor de tip one man show, în care patronul, proprietarul, antreprenorul face tot, dar în acelaşi timp pârjoleşte totul în jur.
    Când ai un business de 50.000 de euro pe an sau chiar de 100.000 de euro pe an, îţi poţi permite să fii one man show.
    Dar când businessul depăşeşte 1 milion de euro, cel mai mult contează echipa din spate, care îţi poate oferi liniştea de a creşte businessul.
    Sunt foarte mulţi cei care, odată ce administrează 1 milion de euro, vor să devină şi mai puternici, vor să conducă tot, vor să aibă control peste tot (nu că ar fi ceva rău), dar uman nu poţi face acest lucru.
    Din acest motiv, de la un punct încolo toată lumea devine duşman, iar asocierile, care ar putea atrage capital proaspăt în companie, sunt sortite eşecului.
    Acesta este unul dintre motivele pentru care firmele antreprenoriale româneşti nu au ajuns campioane naţionale şi nici nu au trecut graniţa.
    Antrepreneorilor români le-a plăcut să fie one man show, sunt one man show, iar rezultatul în business se vede: rata medie de activitate este de numai 10 ani, iar rata de succes este de 0,0476%.
    Ca să nu ajungeţi să aveţi soarta lui Dragnea, respectaţi regulile sănătoase ale businessului.

  • Show de 100.000 de euro la deschiderea unui parc acvatic într-unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară

    Un show de 100.000 de euro va fi organizat, în perioada 17-19 mai, la Botoşani, unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară, cu ocazia deschiderii oficiale a parcului de agrement de la Cornişa, care a costat 20 de milioane de euro.
     
    Mai mulţi artişti internaţionali, dar şi din România vor concerta cu ocazia deschiderii oficiale a Parcului Regional de Agrement Cornişa.
     
    Primarul municipiului, Cătălin Flutur, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că pe scenă vor urca Dr. Alban, Nana, Natalia Gordienko, Sheyla Bonnick- solista trupei Boney M, dar şi trupele româneşti Holograf, Voltaj sau Proconsul.
     
    De asemenea, vor susţine recitaluri la Botoşani Connect R, Ioana Ignat, Sore sau Feli. Spectacolul este estimat la aproximativ 100.000 de euro, cheltuieli care vor fi acoperite atât din bugetul local, cât şi din sponsorizări.
     
    “Anvergura Parcului Cornişa, care este unic la nivel naţional, merită şi o deschidere pe măsură. Trebuie să facem să audă lumea de acest parc”, a afirmat Flutur, care a precizat că există deja public din Suceava şi Republica Moldova, informează Agerpres.
     
    Aqua Park-ul Cornişa a fost construit în baza unui proiect cofinanţat din bugetul Uniunii Europene, valoarea investiţiei ridicându-se la aproximativ 20 de milioane de euro, scrie stirileprotv.ro
     
    Noul loc de agrement, construit la marginea oraşului Botoşani, cuprinde bazine de înot interioare şi exterioare, terenuri de tenis şi fotbal, patinoar acoperit, pistă de rafting, amfiteatru în aer liber, spaţii de joacă pentru copii, dar şi un parc care se întinde pe aproape câteva hectare.

  • Show cu roboţi dansatori şi proiecţii 3D, promise de Michael Flatley în spectacolul “Lord of the Dance” de la Arenele Romane

    Dansatorii trupei Lord of the Dance aduc în România magia luptei dintre bine şi rău şi a folclorului irlandez, transmisă prin coregrafii specifice, spun organizatorii spectacolului.

    Show-ul dansatorilor irlandezi, “Dangerous Games”, produs de celebrul coregraf şi regizor Michael Flatley, va fi prezentat publicului din Capitală în aer liber, pe 22 iunie, de la 20.30, la Arenele Romane.

    Cu milioane de fani în fiecare colţ al lumii, Michael Flatley este privit ca un geniu al artei sale, titulatură dobândită în urma performanţelor sale coregrafice extraordinare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ​Consumer Electronics Show (CES) 2019, Las Vegas – Locul unde clienţii de azi se întâlnesc cu tehnologia de mâine – VIDEO

  • Compania media care a schimbat „jocul” şi a devenit o ameninţare pentru giganţi precum: Disney, Sony sau Warner Bros

    Fanii producţiilor americane susţin că ar fi momentul ca Peter Roth, şeful Warner Bros Entertainment, să scoată carnetul de cecuri înainte să îşi piardă cei mai buni producători de show-uri. Noua lovitură dată de Netflix constă în atragerea unora dintre cele mai sclipitoare minţi creative din istoria Hollywoodului prin oferte de nerefuzat.

    Spre exemplu, Ryan Murphy, creatorul serialului American Horror Story, a părăsit 21st Century Fox pentru o ofertă de circa 240 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg. În acelaşi timp, Shonda Rhimes, mintea din spatele Grey’s Anatomy, a părăsit Walt Disney pentru o ofertă de circa 150 de milioane de dolari.

    Lupta dintre Netflix şi Hollywood se duce acum pentru producătorul Greg Berlanti, unul dintre cei mai buni producători din cadrul Warner Bros, care are 15 show-uri în derulare în prezent, fiind în spatele unor titluri precum Supergirl şi Arrow. Acum, cu doi ani înainte de expirarea contractului, Roth i-a pus pe masă lui Berlanti un contract de circa 400 de milioane de dolari pentru a rămâne în imperiul hollywoodian. Oferta gigant lansată pentru producător vine după ce industria a pierdut mai multe nume mari în faţa companiilor de streaming. Însă cum a ajuns Netflix să perturbe industria sălbatică a filmului?

    În urmă cu peste 20 de ani pasionaţii de cinematografie îşi dedicau zilele de vineri închirierii de filme. Devenise un obicei pentru ei să umble printre raioanele magazinului de închiriere de casete video şi să aleagă produsul pe care îl doresc.
    Toate acestea se întâmplau în SUA înainte de 14 aprilie 1998, când un mic start-up din Scotts Valley, California, a lansat un website denumit Netflix.com. Această platformă permitea clienţilor să verifice filmele disponibile prin intermediul mediului virtual. Acestea puteau fi comandate, iar în două zile lucrătoare un plic roşu cu un DVD ajungea în căsuţa poştală. După şapte zile, clientul trebuia să returneze prin poştă DVD-ul în acelaşi plic roşu, potrivit Quartz.

    Chiar dacă acest lucru pare depăşit în prezent, majoritatea oamenilor nici măcar nu aveau DVD player în urmă cu 20 de ani. Formatul a fost adoptat de producătorii mari, precum Philips şi Sony, abia în 1990.

    Cei 30 de angajaţi care au fost acolo în ziua de debut a companiei nu se aşteptau ca serverul să se blocheze în prima zi din cauza excesului de trafic. Prin îmbinarea tehnologiei de tip Silicon Valley cu majoritatea aspectelor pe care le prezintă Hollywoodul, Netflix a devenit unul dintre cele mai mare servicii de streaming din lume. În prezent, acesta are peste 120 milioane de utilizatori la nivel mondial şi peste 5.500 de angajaţi. Compania a generat un profit de peste 11 miliarde de dolari în 2017 şi valorează aproximativ 160 de miliarde de dolari, cu mult peste majoritatea rivalilor din media.

    În istoria cinematografiei, un film era rulat în sălile de cinema, iar apoi dispărea din atenţia publică. Cele mai populare filme, precum E.T. the Extra-Terrestrial, au rulat în cinema timp de un an sau mai mult, iar apoi au fost relansate după mai mulţi ani, sau difuzate prin intermediul televiziunii.

    Abia atunci când au apărut magazinele cu casete video, la începutul anilor 1980, audienţa a putut viziona aceleaşi filme şi acasă. Astfel, s-a creat o piaţă pentru relansarea filmelor mai vechi.
    Netflix s-a folosit de acest context în 1998 şi s-a lansat cu ajutorul celor 2 milioane de dolari în cash cu care au contribuit fondatorii. Reed Hastings, actualul CEO al Netflix, şi-a vândut prima companie, Pure Software, iar cu banii împrumutaţi de la părinţi de către Marc Randolph şi Steve Kahn, fondatorul Integrity QA, Netflix a reuşit să lanseze aproximativ 1.000 de titluri pe piaţă.

    Cele mai populare titluri pe care le-a lansat atunci au fost L.A. Confidential şi Boogie Nights, care erau în cinematografe doar de un an. Mitch Lowe, pe atunci vicepreşedinte în cadrul Netflix, a convins un prieten de la Warner Bros să îi vândă câte 230 de exemplare din fiecare dintre aceste două filme.

    Netflix a avut nevoie de mult mai mult capital şi efort ca să ajungă la o masă mare de oameni, însă acesta a fost începutul.
    În următorii ani, compania şi-a încărcat „rafturile” cu toate titlurile posibile, cumpărând atât filme clasice, cât şi documentare. Lansările noi au fost principala provocare a companiei, încât studiourile nu voiau să colaboreze cu start-up-ul, pentru a nu-şi afecta profitul încasat din cinematografe. Modelul de sustenabilitate al Hollywoodului se bazează pe ideea că oamenii care vor să vadă un film nou apărut trebuie să plătească pentru el în cinema, iar ceilalţi trebuie să aştepte.

    Chiar dacă nu avea acces la noile lansări, compania a început să „fure” din timpul petrecut de telespectatori în faţa ecranului, după ce a lansat serviciul de streaming în 2007.Pe lângă achiziţia masivă de conţinut, Netflix a creat un sistem prin care punea etichete în dreptul clienţilor şi în dreptul filmelor, pentru ca angajaţii să le sugereze utilizatorilor tipuri de conţinut care li s-ar potrivi. Această mutare a creat zeci de mii de microgenuri care au alimentat algoritmii Netflix.

    Recomandările au devenit din ce în ce mai exacte şi detaliate cu fiecare persoană care utiliza serviciul, pentru că erau personalizate pe baza obiceiurilor de vizionare şi a asemănărilor identificate între preferinţele utilizatorilor. Netflix susţine că 80% din show-urile pe care le vizionează utilizatorii astăzi sunt accesate prin intermediul recomandărilor, nu prin căutare directă. Baza de clienţi a Netflix a depăşit 20 de milioane de persoane în 2010, iar studiourile de la Hollywood care erau de acord să-şi închirieze conţinutul prin intermediul platformei de streaming au devenit îngrijorate cu privire la competiţia de care dă dovadă compania.

    Blockbuster, cel mai mare lanţ american de magazine de închiriere de casete video, a depus cererea de intrare în faliment în acelaşi an. Noile servicii de streaming pe bază de abonament, precum Hulu şi Amazon Prime, au început să adune clienţi inspirate de modelul de business al Netflix.

    Reţeaua premium Starz, un competitor al HBO, a pus capăt acordului de furnizare de conţinut pentru Netflix în 2011, pentru că se transformase în concurenţă neloială. Simţind schimbarea din piaţă, Netflix a licenţiat primul show original produs de companie, House of Cards.

    Shun Matsuzaka, fondator al McCann Millenialls, povestea în 2017 în cadrul evenimentului IAA Global Conference de la Bucureşti că serialul House of Cards a fost produs cu ajutorul algoritmilor, care au analizat toate datele legate de preferinţele clienţilor pe care le deţinea platforma. Rezultatul corelaţiilor realizate de algoritm între microgenurile colectate a fost: un serial politic, regizat de David Fincher, iar în rolul principal Kevin Spacey.

    După ce acest serial s-a dovedit a fi un succes, Netflix a început să producă din ce în ce mai mult conţinut original. De asemenea, a continuat să se extindă în lume în locuri precum Canada, Brazilia, părţi din America Latină şi Europa.