BusinessMagazin

Tag: Shopping

  • Ploieşti Shopping City investeşte peste un milion de euro în modernizarea zonei de food court

    Potrivit reprezentanţilor centrului comercial, „vizitatorii nu mai caută doar o experienţă simplă de shopping, vor să o completeze cu ore de distracţie în familie sau cu prietenii”, dar şi cu experienţe culinare noi. Ei spun că dezvoltarea trendului de „going out” a fost unul dintre pilonii care au stat la baza deciziei de adăugare a unor noi branduri în zona de food a centrului comercial.

    După deschiderea noilor restaurante, zona de food court va ajunge la un număr de 15 chiriaşi. Proiectul de remodelare a food court-ului prevede şi modernizarea mobilierului interior, a zonei de mezanin şi a terasei interioare. Lucrările de remodelare urmează să fie finalizate la începutul toamnei.

     

     

  • Lems deschide un magazin în Galaţi cu o investiţie de peste 2 milioane lei

    “Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.

  • Lems deschide un magazin în Galaţi cu o investiţie de peste 2 milioane lei

    “Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.

  • Cinema City inaugurează la Râmnicu Vâlcea un multiplex de 5 milioane de euro

    Noul cinema cuprinde 6 săli, cu un număr total de peste 1.052 locuri, iar valoarea investiţiei se ridică la 5 milioane de euro, fiind realizată de Cinema City România împreună cu NEPI Rockcastle, dezvoltatorul centrului comercial.

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România şi face parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe pe plan mondial. Compania are 26 de multiplexuri cu un total de 237 de săli, în 19 oraşe din ţară: Bucureşti, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Constanţa, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi Timişoara.

    Recent, grupul Cineworld a preluat lanţul american Regal Cinemas, în urma unei achiziţii în valoare de 3,6 miliarde de dolari, creând, astfel, cel de-al doilea cel mai mare operator de cinematografe din lume, acoperind o piaţă de aproximativ 500 milioane de persoane şi fiind prezent în 10 ţări, cu peste 9,500 de săli de cinema în Europa, Israel şi SUA.

  • (P) La Cluj-Napoca s-a deschis Hotelul Platinia – cel mai nou hotel de 5 stele din Transilvania

     Hotelul Platinia***** este parte a primului proiect imobiliar cu funcţiuni mixte din Cluj-Napoca: Platinia Shopping Center & Hotel. Acest proiect este unul inovativ prin îmbinarea perfectă între 3 tipuri de funcţiuni pe care le reuneşte: rezidenţial, comercial şi hotelier. Proiectul este amplasat pe o locaţie plină de tradiţie pentru clujeni: fosta Fabrică de Bere Ursus de pe Calea Mănăştur 2-6.

    Hotelul Platinia este un hotel full service, având un total de 121 de apartamente. Oaspeţii hotelului pot opta între 5 tipuri de apartamente, realizate după un design contemporan, cu discrete note industriale, care combină într-o manieră aparte materialele de calitate şi finisajele preţioase cu frumuseţea brută a betonului aparent. Suprafeţele de cazare sunt extrem de generoase, pornind de la 55 mp şi ajungând până la 320 mp pentru Penthouse-ul de la ultimul nivel.

    Fiecare tip de apartament beneficiază de dotări şi facilităţi luxury, cu accent pe confortul dedicat zonei de dormit, precum şi un birou de lucru accesorizat complet, amplasat în zona de  living. Totodată, spaţiile de cazare dispun de balcon sau terasă proprie, foarte apreciate de oaspeţii fumători, dar şi de cei nefumători. Aşadar, toate apartamentele asigură un confort deosebit în utilizarea acestora pentru funcţiuni de hotel, dar în acelaşi timp sunt adaptate funcţiunii de birou, având complet separată zona de dormit de zona de lucru.

     Penthouse-ul de la etajul 11 al Hotelului Platinia***** este astfel conceput încât să ofere o experienţă autentică a luxului. Dotat cu terasă panoramică, 2 dormitoare spaţioase, 3 băi cu steam shower, jacuzzi, cadă, duş, zonă de birou, living spaţios şi având o înălţime a plafonului de 3,7 m, penthouse-ul este unic în Transilvania.

    Toţi oaspeţii cazaţi beneficiază de: welcome corner cu cafea şi răcoritoare în lobby, complimentary package în apartament (apă, ceai, cafea), serviciu concierge, mic dejun, room service, acces la sala de fitness şi saună, internet wireless gratuit, servicii de spălătorie şi curăţătorie.

    De asemenea, Hotelul Platinia dispune de un centru de conferinţe modern cu 3 săli multifuncţionale şi 2 restaurante a la Carte: restaurantul AMAGUSTO, cu specific italian şi restaurantul SAKURA, cu specific asiatic. În plus, oaspeţii cu autoturisme au acces în parcarea subterană, securizată cu control acces şi supravegheată video.

    ”Hotelul Platinia introduce elemente unice pe piaţa hotelieră din Transilvania, deosebindu-se de alte hoteluri prin suprafaţa generoasă a spaţiilor de cazare, facilităţile şi dotările din categoria luxury respectiv serviciile personalizate, menite să stabilească un nou standard în ospitalitate, atât pentru clienţii de business, precum şi pentru cei de leisure sau tranzit. Mai mult, prin conectarea directă la Platinia Shopping Center, oaspeţii hotelului beneficiază de o experienţă hotelieră memorabilă, având acces la o gamă diversificată de servicii şi produse (fashion, beauty,  book store, ATM, servicii bancare, farmacie, supermarket, telefonie, agenţie de turism, flower shop), restaurante a la Carte, cafenele şi casino.”, precizează Cosmin Sîndean, CEO Hotel Platinia & Platinia Shopping Center.

    Valoarea totală a investiţiei pentru realizarea Hotelului Platinia este de aproximativ 19 milioane de euro.

     

  • 10 ani de Băneasa Shopping City: 175 milioane de vizite şi vânzări de 5000 euro/mp/an

    Băneasa Shopping City şi-a început activitatea în 18 aprilie 2008, înregistrând creşteri anuale constante, atât din punct de vedere al indicatorilor de performanţă, cât şi al ofertei comerciale variate, caracterizată printr-un mix premium de branduri. În raport cu primul an de funcţionare, traficul centrului comercial a avut o creştere de 70%, depăşind 24 de milioane de vizite la finalul anului 2017. Băneasa Shopping City a înregistrat vânzări de peste 250 de milioane de euro în 2017, cu 85% mai mult faţă de anul deschiderii (fără a lua în calcul vânzările realizate de hypermarket), ceea ce îl poziţionează ca lider al centrelor comerciale din România.
     
     „Creşterile anuale înregistrate de Băneasa Shopping City ne demonstrează că am pornit de la o premisă reală si că oferta propusă vizitatorilor noştri a fost una corectă. Vom continua să construim în această direcţie, oferindu-le exclusivităţi în portofoliul de branduri, proiecte inedite şi experienţe în premieră.”, declară Arthur Popa, CEO Băneasa Developments.
     
    Băneasa Shopping City dispune de o suprafaţă totală destinată spaţiului de retail de 55.000 mp, găzduind peste 300 magazine. 70% din totalul magazinelor este acoperit de magazine ce desfăşoară activităţi în domeniul modei, precum şi al produselor şi serviciilor 
     
    Deschis în anul 2011, Grand Cinema & More, parte integrantă a Baneasa Shopping City, vine în completarea serviciilor. Cinematograful a găzduit aproximativ 5 milioane de vizite în tot acest timp. Grand Cinema & More a găzduit mai mult de 600 de spectacole şi evenimente de teatru, concerte, multe dintre ele în premieră.
     

  • ”Yellow Submarine“ sau unde duce febra shoppingului pentru marina militară

    Din tot ce a deşertat din sacul de Moş Crăciun al Apărării, ”capacităţile de luptă submarine“ au stârnit un haz oarecum îndreptăţit. Atât ideea în sine, cât şi faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui şantier naval autohton.

    Într-o scăpare de sinceritate, până şi ministrului ”chestiunea“ i s-a părut ”puţin stranie“, după care tot dumnealui s-a plâns că a fost ”greşit înţeles“. Aşa că de la unul a mai adăugat şi submarinele vor fi trei.

    Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea şi ”timingul“ arată diferit faţă de visurile submersibile ale capilor Apărării.

    În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu şi lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziţii ale Forţelor Navale. Deocamdată, nu se ştie prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum se schiţează parametrii tehnici. Programul pentru capacităţile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT şi de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate de corvete şi fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârşit prin a explica aceste ”impedimente“. Aşa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.

    Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărşu, comandantul Forţelor Navale Române, a expus limpede situaţia şi priorităţile pe categorii de dotări. ”La acest moment, avem ca forţe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecţia 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziţie a corvetelor, vom avea patru corvete moderne şi două corvete modernizate. Din punctul de vedere al navelor fluviale, vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de remotorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 – 15 ani, cel puţin. Şi cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment“, a spus comandantul Forţelor Navale, adăugând: ”Proiecţia pe care o avem pe termen mediu şi lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfăşurarea acţiunilor în Marea Neagră, iar în privinţa navelor purtătoare de rachete, în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv şi cu alţi senzori“.

    ”Torpila“ lansată de ministrul apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuţă cu vâsle, dar mai ales submarin, va fi produs într-un şantier naval românesc. Că putem.

    ”Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil şi putem face lucrul acesta într-un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi orice alt tip de navă“, a spus fără echivoc ministrul.

    Avem oţelul necesar, dar nu şi tehnologia pentru „first class“. România nu deţine tehnologia necesară pentru construcţia submarinelor first class, dar ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, a declarat, pentru Mediafax, Gelu Stan, directorul executiv al Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).

    ”În privinţa submarinelor first class vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcţii în domeniu sunt foarte puţini şi ţările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Mai sunt alţi câţiva sateliţi, dar nu se încadrează la categoria de clasă şi dotări. Deşi nu ştim ce fel de submarine de clasă vrea să achiziţioneze statul român, totuşi ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3% din valoarea produsului finit“, a spus directorul executiv al ANCONAV.

    Nici specialiştii necesari nu-i avem şi proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.

    ”Nu avem specialiştii necesari, atât proiectul tehnic, cât şi cel de execuţie, know-how-ul aferent tehnologiei de execuţie trebuie cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menţionez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile şi know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele şantiere: DMHI, Şantierul Naval Constanţa, Vard Tulcea şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Însă aportul valoric din total produs finit, pentru oricare din şantierele unde se construiesc submarinele, nu depăşeşte maximum 15-17%, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului şi eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are în licenţă proiectul, produsul“, a mai spus Gelu Stan.

    Şantierul naval Damen Galaţi este în silenzio stampa, dar…

    ”Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel“, i-au spus corespondentului Mediafax reprezentanţii Şantierului Naval Damen Galaţi, întrebaţi despre posibilitatea construirii unui submarin în acest şantier.

  • Ce se întâmplă cu angajaţii Carrefour-ului care se închide

    Fiecărui angajat i s-a oferit posibilitatea de a alege noi puncte de lucru în care ar dori să activeze – magazin, sediu sau depozit – luând în calcul criterii precum proximitatea faţă de casă sau traseul până la muncă, pentru cei din afara Bucureştiului. În momentul de faţă, toţi angajaţii hipermarketului Carrefour Vitantis s-au transferat sau urmează să fie transferaţi în punctele de lucru care au reprezentat prima lor opţiune, pe postul pe care şi l-au dorit, conform informaţiilor din comunicatul de presă.

    Reţeaua franceză de comerţ este prezentă pe piaţă de 17 ani iar anul trecut a deschis peste 26 de supermarketuri si 1 nou hipermarket în Râmnicu Vâlcea; compania este al 3-lea angajator din România, cu peste 17.000 de colaboratori. Carrefour operează acum în România 317 magazine.

  • Goana după rarităţi în lumea shopping-ului online

    Ca să le menţină interesul treaz amatorilor de asemenea produse, unele companii caută soluţii să le readucă febrilitatea căutării de altădată şi bucuria găsirii unor lucruri pe care foarte puţină lume le are, profitând din plin de tehnologia modernă, scrie Wall Street Journal. Platforma de comerţ electronic Shopify a creat în acest sens o aplicaţie denumită Frenzy, cu ajutorul căreia partenerii săi pot atrage amatorii de produse în ediţie limitată disponibile doar într-o anumită zonă.

    Spre exemplu, cei care treceau pe lângă locul de desfăşurare a ComplexCon din Long Beach, California, la începutul lunii trecute, puteau, dacă aveau aplicaţia instalată pe telefon, să cumpere articole din colecţiile vestimentare în ediţie limitată ale unor firme ca Takashi Murakami sau Billionaire Boy’s Club, disponibile în mod normal doar participanţilor la eveniment.

    Producătorul de articole sportive Nike a transformat cumpăratul de pantofi sport într-un joc, cu ajutorul unor împătimiţi ai produselor sale, sătui să tot stea la coadă la magazine şi cărora le lipsea căutarea febrilă din zilele de altădată. Utilizatorii care instalează pe telefon aplicaţia SNKRS pot găsi încălţări deosebite dacă se nimeresc într-un loc cu care compania are un parteneriat-surpriză, cum ar fi restaurantul Fuku din New York, mai precis cu maestrul bucătar al acestuia, David Chang, designer al pantofilor Momofuku Dunk.

    Ca să poată cumpăra produsul dorit, clienţii trebuia să deschidă aplicaţia SNKRS, să fotografieze coduri din meniul restaurantului şi să aştepte să le apară pe ecran un pantof. Pentru alte modele greu de găsit neanunţate în prealabil, utilizatorii de SNKRS primesc alerte cu privire la locurile unde sunt disponibile şi pot porni la „vânătoare” întocmai ca jucătorii de Pokemon Go după Pokemonii rari.

  • Atelierele Pegas deschid al cincilea magazin în urma unei investiţii de 40.000 de euro

    “Atelierele Pegas se extind în ţară alături de partenerii noştri de la NEPI, aşadar era firesc pentru noi să deschidem magazin în cel mai nou centru comercial din ţară. Râmnicu Vâlcea reprezintă o piaţă importantă pentru noi, care acum se concretizează într-un spaţiu generos de 200 mp. De asemenea, magazinul din Râmnicu Vâlcea are toată gama de produse Pegas, de la clasicele biciclete la cele mai noi inovaţii Pegas cum sunt bicicletele şi vehiculele electrice, pe care le veţi găsi la preţuri cu discount foarte mare doar pe perioada deschiderii Shopping City Râmnicu Vâlcea” spune Andrei Botescu, cofondator Atelierele Pegas.

    Magazinul din Râmnicu Vâlcea este al treilea mono store deschis de Atelierele Pegas în 2017, după cel din Shopping City Timişoara şi cel din Afi Cotroceni Bucureşti. Pentru 2018, Pegas continuă expansiunea cu cel puţin cinci magazine proprii şi lansarea francizei Pegas atât în ţară, cât şi în străinătate.

    Povestea Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti. Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, a fost pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă”, devenind mai târziu un obiect cult. După ’89 Pegas a dispărut. 20 de ani mai târziu, un proiect independent a readus marca Pegas şi vechea bicicletă, într-o nouă formă, încercând să ne aliniem tuturor cerinţelor pieţei locale, dar şi trendurilor internaţionale, prezentând acum biciclete şi vehicule pentru întreaga familie şi pentru toate gusturile.

    În acest moment, Atelierele Pegas se extind în ţară prin magazinele proprii şi totodată utilizând în continuare şi reţeaua naţională de distribuţie creată cu parteneri din fiecare oraş din România.

    În octombrie 2015 proiectul Pegas a intrat în  parteneriat cu Network One Distribution, parteneriat prin care îşi va accelera dezvoltarea la nivel naţional şi internaţional. În urmatorii trei ani, Atelierele Pegas ţintesc o creştere de zece ori a volumului de biciclete, până la 25.000 de bucăţi anual şi o cifră de afaceri de 5 milioane de euro.