Liderii UE au afirmat printr-un comunicat că vor analiza progresul Albaniei şi Macedoniei în 2019, urmând să deschidă discuţiile privind aderarea acestora până la sfârşitul anului viitor.
Franţa şi Olanda au cerut mai mult progres din partea celor două state, în pofida susţinerii celorlalte membre UE.
Serbia, Macedonia, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo au făcut demersuri pentru a iniţia negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.
“Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare, din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România.
De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.
Peste 700.000 m² de spaţii în capitală
Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.
CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.
CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018.
În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.
Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti
Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.
“Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.
Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).
Zona de vest rămâne prioritară
Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.
“Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”
CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
Cifre:
1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018
700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018
Prezenţă în 10 oraşe din ţară
Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)
Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.
“Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare, din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România.
De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.
Peste 700.000 m² de spaţii în capitală
Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.
CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.
CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018.
În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.
Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti
Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.
“Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.
Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).
Zona de vest rămâne prioritară
Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.
“Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”
CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
Cifre:
1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018
700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018
Prezenţă în 10 oraşe din ţară
Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)
De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.
Peste 700.000 m² de spaţii în capitală
Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.
CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.
CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018.
În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.
Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti
Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.
“Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.
Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).
Zona de vest rămâne prioritară
Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.
“Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”
CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
Cifre:
1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018
700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018
Prezenţă în 10 oraşe din ţară
Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)
Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.
„Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.
„Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.
„Kaufland consideră că sensibilizarea comunităţii este un pas important în reuşita demersului de reducere a plasticului şi îşi propune să informeze şi mai mult clienţii cu privire la alternative, cauze, reciclare şi gestionarea deşeurilor, pentru a-i încuraja să adopte un comportament de consum responsabil faţă de mediul înconjurător”, arată un comunicat al retailerului.
Pe de altă parte, Lidl a anunţat că va elimina din sortiment articolele de unică folosinţă din plastic până la sfârşitul anului 2018.
„După ce Lidl România a anunţat că, până în anul 2025, va reduce cu 20% cantitatea de plastic utilizată, compania prezintă primele măsuri concrete. Astfel, într-o primă fază, Lidl va renunţa, până la sfârşitul anului 2018, la vânzarea de articole de unică folosinţă din plastic, cum ar fi pahare, farfurii adânci şi întinse, dar şi linguri şi furculiţe, măsura urmând să fie luată în toate cele peste 225 de magazine din România”, spun reprezentanţii retailerului. Aceştia precizează că o parte integrantă a activităţii companiei este colectarea selectivă a deşeurilor din magazine, depozite, sediile centrale şi regionale şi trimiterea lor către centrele de reciclare.
Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.
„Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.
„Kaufland consideră că sensibilizarea comunităţii este un pas important în reuşita demersului de reducere a plasticului şi îşi propune să informeze şi mai mult clienţii cu privire la alternative, cauze, reciclare şi gestionarea deşeurilor, pentru a-i încuraja să adopte un comportament de consum responsabil faţă de mediul înconjurător”, arată un comunicat al retailerului.
Pe de altă parte, Lidl a anunţat că va elimina din sortiment articolele de unică folosinţă din plastic până la sfârşitul anului 2018.
„După ce Lidl România a anunţat că, până în anul 2025, va reduce cu 20% cantitatea de plastic utilizată, compania prezintă primele măsuri concrete. Astfel, într-o primă fază, Lidl va renunţa, până la sfârşitul anului 2018, la vânzarea de articole de unică folosinţă din plastic, cum ar fi pahare, farfurii adânci şi întinse, dar şi linguri şi furculiţe, măsura urmând să fie luată în toate cele peste 225 de magazine din România”, spun reprezentanţii retailerului. Aceştia precizează că o parte integrantă a activităţii companiei este colectarea selectivă a deşeurilor din magazine, depozite, sediile centrale şi regionale şi trimiterea lor către centrele de reciclare.
“Una dintre principalele măsuri pentru deblocarea traficului din Capitală este aceea de a mări parcul auto şi de a suplimenta cu câteva sute parcul auto existent. În următoarea perioadă vor veni şi primele unităţi. Până la sfârşitul acestui an, din cele 400 de autobuze achiziţionate, vor veni la Bucureşti 100 de unităţi începând cu luna octombrie, iar până la sfârşitul anului viitor, deci, 100 de autobuze până în decembrie anul acesta, iar din iunie, anul acesta de la semnarea contractului, până în iunie anul viitor, vor mai veni încă 300”, a declarat primarul Gabriela Firea, la semnarea contractului cu firma câştigătoare.
▲ Stacey Cunningham este prima femeie care preia poziţia de preşedinte al Bursei din New York (NYSE), cea mai mare la nivel mondial, cu o capitalizare de circa 21.000 de miliarde de dolari, după ce în ultimii trei a fost director operaţional.
▲
Doraly lansează propriul magazin online, iar preţurile produselor ar urma să fie variabile, în funcţie de cantitatea cumpărată. Magazinul online listează, în primă fază, comercianţii prezenţi în parcul din Afumaţi şi va cuprinde, până la sfârşitul anului, peste 100.000 de produse. Investiţia iniţială depăşeşte un milion de euro.
▲ Ministerul Comunicaţiilor vrea să extindă şi pentru firme platforma online Ghiseul.ro, prin care pot fi achitate taxe şi impozite, a anunţat ministrul Comunicaţiilor, Bogdan Cojocaru. Platforma poate fi utilizată, în prezent, doar de persoane fizice şi PFA-uri pentru plata taxelor şi impozitelor.
▲ Croazierele cu vaporul în Clisura Dunării, cel mai spectaculos defileu al fluviului, au fost reluate, traseul fiind stabilit pentru două ore, iar un bilet costă 40 de lei pentru adulţi şi 20 de lei pentru copii.
▲ Cercetătorii britanici de la Institute of Cancer Research au descoperit pentru prima dată cauza posibilă a majorităţii cazurilor de apariţie a leucemiei acute limfoblastice la copii. Studiul a arătat că boala este cauzată de un proces în două etape de mutaţie genetică şi de expunerea la infecţii. Descoperirea sugerează că leucemia poate fi prevenită cu tratamente care stimulează sistemul imunitar încă de la începutul vieţii.
▼ Deşi reprezintă doar 0,01% din viaţa de pe Pământ, omenirea a cauzat dispariţia a 83% dintre mamiferele sălbatice şi a jumătate dintre plante de la începuturile civilizaţiei, potrivit unui studiu realizat de Institutul Ştiinţific Weizmann din Israel.
▼ Philip Roth, laureat al premiului Pulitzer în anul 1998 şi câştigător a numeroase premii literare, a decedat la vârsta de 85 de ani, în urma insuficienţei cardiace congestive.
▼ Cel puţin 65 de persoane şi-au pierdut viaţa în trei zile din cauza unui val de caniculă care a afectat oraşul-port Karachi, din sudul Pakistanului, unde temperaturile maxime au ajuns până la 44 de grade Celsius.
▼ Anglia ar putea rămâne fără apă potabilă până în 2050, dacă nu se iau acţiuni rapide împotriva irosirii apei, a avertizat Agenţia de Mediu a Regatului Unit. Zilnic este irosită apă potabilă suficientă pentru nevoile a 20 de milioane de oameni.
▼ Gospodăriile britanice sunt cu aproximativ 900 de lire sterline mai sărace decât ar fi fost în lipsa Brexitului, a anunţat guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney.
Tesla pierde 6500 de dolari în fiecare minut şi are nevoie de alte 2 miliarde de dolari pentru acest an. Aceste pierderi din ce în ce mai mari îl pun într-o lumină negativă pe fondatorul Tesla, Elon Musk.
Bloomberg relatează faptul că Elon Musk reprezintă un risc pentru supravieţuirea Tesla. Compania nu poate atinge ţintele de producţie impuse pentru maşina Model 3, un şofer Tesla a fost ucis în timp ce utiliza pilotul automat al maşinii şi un acţionar al companiei a cerut board-ului Tesla îndepărtarea lui Musk din poziţia de preşedinte.
Pe 1 aprilie, Musk a glumit spunând că Tesla a dat faliment, iar acum Bloomberg relatează faptul că această posibilitate este mai aproape de realitate decât se credea. Aşadar, compania ar putea cheltuii toţi banii pe care îi are la dispoziţie dacă nu obţine o nouă finanţare.
Tesla şi-a crescut numărul de angajaţi de trei ori din 2014 până în 2017. În acest timp, veniturile per angajat au stagnat, iar acum este chiar mai jos decât veniturile per angajat al rivalilor din industria auto.
De asemenea, valoarea acţiunilor Tesla a scăzut cu 24% din septembrie 2017, moment valoric maxim. Tesla a închis anul 2017 cu 3,4 miliarde de dolari cash şi cu 9,4 miliarde de dolari datorie. Analiştii cred că Tesla va trebui să caute finanţare din nou şi cât mai repede. Până acum compania a fost finanţată din banii lui Musk sau de firme de Venture Capital.
Analistul Moodys Investors Service, Bruce Clark avertizează că Tesla va avea nevoie de 2 miliarde de dolari şi tot el a notat că firma trebuie să plătească o datorie de 1,2 miliarde de dolari până în 2019.
Din moment ce Tesla îşi vinde direct maşinile către consumatori, fără să se bazeze pe o reţea de distribuitori, banii pe care clienţii îi dau în avans pentru automobile reprezintă împrumuturi fără dobândă pentru comapnie. Astfel dacă Tesla dă faliment probabil toţi cei care au pus o comandă pentru o maşină Tesla probabil vor pierde banii.
De exemplu, Tesla acceptă bani de la clienţi pentru două vehicule care nici măcar nu au intrat în producţie. Astfel, cei care vor să cumpere camionul Tesla Semi trebuie să dea un avans de 20.000 de dolari, iar cei care vor un Tesla Roadster plătesc un avans de 50.000 de dolari sau 250.000 de dolari pentru ediţia limitată. Chiar şi clienţii care sunt interesaţi să instaleze panouri solare trebuie să plătească în avans 1000 de dolari. Până în prezent, compania a strâns peste 800 de milioane de dolari de la clienţi astfel.