Atmosfera sezonului sărbătorilor de iarnă din acest an seamănă cu cea de dinaintea pandemiei, notează The Wall Street Journal.
Rafturile magazinelor sunt pline, iar retailerii anunţă discounturi după discounturi pentru a-i atrage pe consumatori.
Situaţia reflectă modul în care combinaţia dintre blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi cererea accelerată de bunuri începe să slăbească.
Anvelopele de vară pierd mult din aderenţă odată ce temperatura coboară sub 7 grade Celsius. Chiar dacă asfaltul este curat şi uscat, anvelopa de vară se întăreşte pe măsură ce temperatura scade şi implicit pierde din aderenţă. Chiar dacă legea permite circularea cu anvelope de vară în astfel de condiţii – sub 7 grade Celsius şi carosabil uscat – aderenţa are de suferit şi implicit creşte distanţa de frânare.
Reducerea costurilor, încălzirea globală dar şi schimbările mari de temperatură de la o zi la alta au determinat tot mai mulţi clienţi să aleagă anvelope all-season, în locul celor de iarnă şi vară, potrivit celor de la Michelin. Potrivit grupului francez, cererea pentru anvelope all-season a înregistrat în perioada 2015-2021 o creştere anuală de 19%, iar creşterea va continua şi în anii următori în condiţiile în care şi flotele urmăresc reducerea costurilor – iar în cazul utilizării a două seturi de anvelope sunt costuri legate de montaj şi depozitare.
Anvelopa Michelin CrossClimate s-a vândut în intervalul 2015-2021 în 23 de milioane de unităţi, iar în prezent sunt şi automobile noi precum unele modele de la Volvo care vin echipate din fabrică cu CrossClimate.
În cazul noii anvelope, cei de la Michelin mizează şi pe faptul că încălzirea globală a dus la anomalii precum temperaturi de 20 de grade Celsius în luna ianuarie, când teoretic media trebuia să fie de sub 5 grade.
Anvelope all-season de generaţie nouă au mai lansat şi cei de la Goodyear – Vector4Season, Nokian – Weatherproof, Dunlop sau Pirelli.
În 2011 a fost introdusă Ordonanţa de Guvern nr.5/2011, prin care se modifică Ordonanţa Guvernului nr.195/2002 privind circulăţia pe drumurile publice (Codul Rutier), şi care impune obligativitatea anvelopelor de iarnă.
Potrivit Ordonanţei, şoferii sunt obligaţi să aibă maşinile dotate cu anvelope de iarnă atunci când circulă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.
Astfel, că să răspundă pieţei, au fost dezvoltate anvelope all season performanţe care îndeplinesc condiţiile legale.
Anvelopele all-season – cele care prezintă marcajul M plus S şi muntele cu două piscuri şi fulgul de zăpadă sunt cele care pot circula iarna în toate condiţiile – pe gheaţă, zăpadă sau carosabil acoperit cu mâzgă – aşa-numitul fenomen “black ice”. Sunt anvelope precum cele care au marcajul M plus S, în special pe SUV-uri care respectă legea, dar care nu sunt recomandate a circula în condiţii de carosabil acoperit cu gheaţă.
Literele M si S reprezintă iniţialele cuvintelor “mud” and “snow”, care înseamnă “noroi (namol)” şi, respectiv, “zapadă”.
– Prin urmare, atât timp cât anvelopele sunt marcate astfel, îndeplinesc cerinţele legale pentru a fi folosite pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei. Indiferent dacă sunt pneuri specializate de iarnă sau anvelope generaliste all-season.
Anvelopele All-Season sunt anvelope hibride care pot fi utilizate pe tot parcursul anului deoarece combină tehnologiile folosite pentru anvelopele de vară şi de iarnă pentru a permite utilizarea acestora în condiţii de siguranţă, în condiţii de carosabil uscat, umed sau înzăpezit, în orice moment al anului.
Anvelopele All-Season abordează nevoia de siguranţă exprimată de şoferii europeni care folosesc în principal anvelope de vară şi simplifică viaţa celor care trăiesc în regiuni în care iernile sunt uşoare şi care sunt obişnuiţi să îşi schimbe anvelopele în funcţie de anotimpuri eliminând necesitatea schimbării acestora.
Spre exemplu montarea şi depozitarea anvelopelor poate costa 700-800 de lei per sezon, adica peste 1.500 de lei pe an. Dincolo de costuri mai reduse şi riscul mai mic de a afecta janta în procesul de montare şi demontare, utilizatorul nici nu este luat prin surprindere la venirea sezonului rece sau la aglomeraţia din serviceuri.
Sezonul de vară din acest an e o pată neagră pentru industria turismului românesc, lipsa turiştilor de pe litoral a venit la pachet cu evidenţierea problemelor din ospitalitatea locală, însă câţi dintre politicieni au ieşit să apere turismul românesc? Câţi au recomandat românilor să îşi facă vacanţa şi în România pe lângă cea din Grecia, Turcia sau Bulgaria? Domnule Cadariu, dumneavostră unde mergeţi în vacanţă?
În timp ce noi nu avem o strategie de promovare şi ne chinuim să ne ţinem proprii turişti în ţară, grecii, turcii şi bulgarii se promovează agresiv pe piaţa locală, cu diverse strategii care reuşesc să atragă turiştii români. Sezonul de vară din acest an a fost, mai ales pentru operatorii de pe litoral, un duş rece, din care e posibil să înveţe ceva sau nu, urmările acestei veri le vom vedea abia vara viitoare.
Ministrul grec al turismului, Vassilis Kikilias, a venit anul acesta în România să anunţe eliminarea completă a restricţiilor pentru turiştii români, cât şi rezolvarea problemelor legate de accesul în ţară cu propriile maşini. O astfel de strategie are un mesaj puternic şi nu e prima dată când grecii fac acest lucru, e un fel de tradiţie în cazul lor. Turcii şi bulgarii îşi promovează destinaţiile în România pe diverse canale, iar rezultatele se văd.
În afară de episoadele cu tentă negativă în care domnul Iohannis a mers la schi pe pârtiile din Munţii Sureanu, domnul preşedinte nu a transmis niciodată un semnal puternic de a încuraja românii să îşi facă vacanţele în ţară. Cu atât mai puţin, autorităţile din România nu au avut vizite în afara ţării pentru a atrage turiştii străini.
În primele şase luni, românii au cheltuit pe vacanţele în afara ţării circa 3 miliarde euro, iar până la sfârşitul acestui an suma totală ar putea ajunge la 6 miliarde euro. Cum ar arăta dacă doar jumătate din aceşti bani ar rămâne în ţară, la pensiuni, meşteşugari, mici magazine, castele, peşteri sau puncte gastronomice? Turismul şi agricultura au puterea de a ajuta considerabil la dezvoltarea turismului, dar şi a zonelor rurale prin crearea unor comunităţi înghetate care ar lucra împreună pentru a le fi tuturor bine.
Dezbaterile din spaţiul public compară România cu alte ţări, însă abordarea e una greşită având în vedere specificul fiecărei destinaţii. România este foarte asemănătoare cu Bulgaria la capitolul tipuri de turism şi petrecerea timpului liber. Mulţi se întrec în dezbateri pe reţelele de socializare de cât de proaste sunt serviciile în România şi cum nu este nimic de văzut/vizitat în România, dar cât de bune sunt cele din Bulgaria. Românii au tendinţa de a idealiza ceea ce se întâmplă în afară, în timp ce străinii care ajung la noi rămân de multe ori surprinşi în mod plăcut. Străinii o zic în repetate rânduri că românii sunt prea critici cu ei şi cum e România. România are, iar turismul ar putea fi asul din mânecă, dar este nevoie de promovare.
Ospitalitatea românescă e pentru toate buzunarele şi are o paletă largă de tipuri de turism, unele dintre ele fiind descoperite abia în pandemie. Mare, munte, Deltă, sate tradiţionale, degustări de vinuri şi bucate tradiţionale, vizite la castele, peşteri şi saline, city-break-uri şi multe altele. România are, dar trebuie să afle şi alţii. Câţi politicieni recomandă vacanţele în România?
Pentru deplasarea şi promovarea ţării în alte pieţe, ar fi implicate costuri, pentru transmiterea unui mesaj cetăţenilor, costul e zero. De ce nu ies preşedintele, premierul, miniştrii, politicienii să recomande ca pe lângă vacanţa din Grecia, Turcia, sau Bulgaria, românii să îşi petreacă şi câteva zile în România, în Maramureş, litoral sau Transilvania? Abia acela ar fi un pas în faţă pentru turismul românesc.
Pentru sectorul turistic local, anul 2022 a adus legea mult aşteptată de către toţi operatorii şi anume – cadrul legislativ pentru înfiinţarea OMD-urilor, adică Organizaţiile de Management al Destinaţiilor, care ar trebui să funcţioneze pe baza unui parteneriat real public – privat pentru dezvoltarea şi promovarea destinaţiilor din ţară. După mai bine de un deceniu de aşteptare, OMD-urile au un cadru legal făcut pe genunchi, pe hârtie fiind ineficiente. Însă, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului nu a ratat ocazia de a se mândri cu acest lucru.
Turismul românesc nu are nevoie de “merge şi aşa”, pe această regulă a tot mers şi vedem cum nu doar că nu atrage turişti străini, dar îşi pierde din proprii turişti.
Boala cea mai grea a turismului românesc este lipsa unei strategii de promovare a destinaţiilor din România. Pe de o parte, autorităţile fie au arătat zero interes pentru turism, fie s-au perindat pe la ministerul în subordinea căruia se afla turismul fără a avea o idee despre ce înseamnă o strategie de promovare. Pe de altă parte, turismul românesc este unul dintre cele mai divizate sectoare în special pe partea de reprezentare, unitatea nu e punctul forte al industriei turistice. La nivelul industriei, există poate zeci de asociaţii reprezentantive şi de cele mai multe ori nu reuşesc să se înţeleagă pe diverse teme, ceea ce face o imagine proastă mai ales în faţa autorităţilor. Dacă operatorii din turism nu se înţeleg între ei, având aceleaşi scopuri, cum ar putea colabora astfel cu autorităţile?
În sezonul din această vară, au fost scoase în faţă diversele probleme ale turismului românesc, în special, cel de pe litoral, iar vina a fost aruncată de la autorităţi la operatori şi invers. În afară de acuze, nu au existat soluţii.
Pandemia a fost doar o situaţie de conjuctură care a dus în sus cererea pentru litoral, dar acum, oamenii având libertatea de a ieşi iar din ţară, se văd foarte bine preferinţele turiştilor români.
Turismul românesc se bazează în proporţie de 75% pe turiştii români, lipsa unei strategii de promovare nu doar că afectează incomingul, dar contribuie şi la “alungarea” turiştilor români, care îşi fac vacanţele în afara ţării, de multe ori motivele invocate fiind preţurile prea mari din România şi serviciile de o slabă calitate. Dar cât de obiectiv sunt analizate lucrurile?
Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi în Capitală, spune că sezonul estival de anul acesta este cel mai slab din ultimii 30 de ani, lucru care a fost potenţat atât de criza generată de pandemie, de războiul din Ucraina şi de majorările preţurilor la utilităţi şi alimente, dar şi de managementul deficitar al edililor care administrează staţiunile de la malul Mării Negre.
“Astăzi ne confruntăm cu cel mai slab sezon din ultimii 30 de ani. În ultima săptămână au fost 80.000-90.000 de turişti. Pre comparaţie, anul trecut, în aceeaşi perioadă, am avut peste 140.000 de turişti, chiar 180.000.”, a spus Mohammad Murad într-o postare video pe contul de Facebook.
Pe litoral omul de afaceri controlează mai multe hoteluri. Doar în nordul staţiunii Mamaia-Năvodari el controlează complexul turistic Phoenicia Holiday Resort, construit de la zero, care se întinde pe o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi, dar şi un hotel de cinci stele Phoenicia Royal (cu 144 de spaţii de cazare), o investiţie de 7 mil. euro.
Potrivit lui Mohammad Murad, cea mai afectată staţiune este Mamaia, care a pierdut mulţi turişti şi datorită faptului că zona a fost transformată într-un cartier de oraş, cu multe blocuri construite haotic, fără spaţii verzi.
“Mamaia a fost transformată într-un cartier de oraş, cu zeci de blocuri, sute de blocuri, construite haotic, fără spaţii verzi. Plaja de acolo care în anii anteriori era insuficientă, acum este suficientă, dar datorită intervenţiei de extindere de anul trecut sunt probleme de calitate, de profunzime a apei, chiar la malul mării. Lucrurile se vor rezolva în timp, dar astăzi plajele sunt goale, din păcate”, a adăugat Mohammad Murad.
Potrivit omului de afaceri, la polul opus se află staţiunea Eforie Nord, care are un grad de ocupare foarte mare.
“Cu siguranţă au contat şi fodurile europene atrase acolo sau lucrurile sunt mai bine gestionate. În Costineşti sunt probleme, în Vama Veche sezonul este un pic mai slab faţă de anul trecut”.
În ultimii ani, Murad a demarat mai multe investiţii în turism. El a modernizat cu 15 milioane de euro complexul hotelier Belvedere, Amfiteatru, Panoramic în Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc“, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro.
Mai mult, el a renovat hotelul Craiova din Olimp, preluat şi reclasificat la patru stele.
Hotelurile lui Murad sunt controlate prin mai multe companii, printre care Phoenicia Express şi Perla Majestic, potrivit mfinante.ro. Murad şi familia lui mai deţin producătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime.
♦ Tarifele la cazare au crescut cu 7%-10%, iar rezervările se fac last minute ♦ Eximtur: Cererea pentru vacanţe pe litoralul românesc a scăzut cu 30%, iar cea mai mare scădere, cu 50%, s-a înregistrat în staţiunea Mamaia.
Tarifele mari, plajele extinse pe care mergi câteva sute de metri şi parcarea de 94 de lei pe zi ţin turiştii departe de staţiunea Mamaia în această vară. Familiile cu bugete medii au ales Eforie Nord, staţiune în care mai multe hoteluri au fost modernizate, dar în care au investit şi autorităţile locale, în timp ce românii cu bugete mari au dat Mamaia pe Dubai, Antalya sau alte destinaţii de vacanţă externe, potrivit oficialilor din turism.
Mai multe terase din Mamaia Nord sunt goale în plin sezon, iar pe şezlongurile de pe plajele extinse se văd doar câţiva turişti. „Cererea pentru vacanţele pe litoralul românesc este în scădere cu 30% în agenţia noastră. Cea mai mare scădere, cu 50%, se înregistrează în staţiunea Mamaia. Contextul general cu războiul la graniţă, ştirile legate de minele din Marea Neagră, dar şi aspecte ce ţin de lărgirea plajelor şi taxa de parcare din Mamaia sunt câteva motive pentru care cererea a scăzut. Pe de altă parte, pe vacanţele în străinătate avem creştere cu 64%, iar la bilete de avion cu peste 200%“, a spus pentru ZF Lucia Morariu, proprietara agenţiei de turism Eximtur. Ea a mai subliniat că dacă în pandemie românii au ales vacanţe în destinaţii interne din cauza restricţiilor de călătorie acum aleg vacanţe în străinătate.
„Rezervările se fac last minute, s-a tot făcut reclamă negativă că este parcarea scumpă, că este vreme urâtă. Noi am mărit tarifele cu 7%. Când sunt evenimente sunt şi turişti, este important să se organizeze evenimente. La noi vin familii cu copii şi mănâncă în restaurantul nostru. Iunie a fost la fel ca anul trecut, dar iulie nu dă semne să se îmbunătăţească“, a spus pentru ZF Andrei Trandafir, proprietarul hotelului de trei stele Piccadilly din Mamaia.
Cei mai mulţi hotelieri cresc tarifele pe weekend pentru că atunci este şi cererea cea mai mare, având în vedere şi categoria de clienţi care vin special pentru cluburile din această staţiune. În Mamaia tarifele la cazare ale hotelierilor au ajuns să concureze cu cele ale unităţilor de pe Riviera franceză.
Operatorii din turism le-au cerut autorităţilor locale să renunţe la taxa de parcare de 94 de lei pe zi în Mamaia. „Cred că este o problemă economică generală, cu războiul de la graniţă, cu toate scumpirile care au avut loc s-a creat o psihoză.
Iunie este o lună mai slabă în general pe litoral. Am contestat în instanţă taxa de parcare. Pentru o familie cu copii care vine pentru un sejur de şapte zile această taxă reprezintă un cost mare, aproape 700 de lei“, a spus Anca Nedea, director executiv al Organizaţiei Patronale Mamaia.
În iunie, omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere în Mamaia Nord, spunea că sunt mai puţine rezervări faţă de anul trecut şi că vede un sezon mai slab. „Se simte că oamenii au mai puţini bani, că plătesc mai mult la facturi, la tot ce s-a scumpit, cererea este în scădere cu 10% la noi“, declara în iunie Mohammad Murad pentru ZF.
Cu toate acestea, hotelurile de patru şi cinci stele sau cele de lângă cluburile de lux aşteaptă să aibă aproape toate camerele ocupate în iulie şi august. Oficialii hotelului de patru stele Iaki spuneau recent că rezervările se fac last minute dar pentru iulie şi august estimează un grad de ocupare de cel puţin 85%, în timp ce oficialii Vega estimau grad de ocupare de peste 80%. Cu toate acestea, cei mai mulţi români au dat Mamaia pe staţiuni din Grecia, Turcia, Spania sau Dubai.
„Vedem marea evadare a românilor spre destinaţii din străinătate. Dacă în pandemie destinaţiile interne au avut de câştigat, inclusiv litoralul, acum vedem reversul. Este cerere mare pentru călătoriile externe, românii se bucură acum de această libertate, sunt dornici să meargă în Antalya, Dubai. Cei care îşi făceau vacanţa în Mamaia şi aveau bugete mari pleacă acum în străinătate iar familiile cu bugete medii merg în Eforie Nord“, a spus Corina Martin, secretar general al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).
În ultimii ani, în zona Mamaia Nord-Năvodari s-au concentrat investiţii de zeci de milioane de euro în clădiri de apartamente dar şi hoteluri noi.
În timp ce în Mamaia sezonul a început mai slab, în Eforie Nord, unde s-au făcut investiţii semnificative în ultimii ani, hotelierii spun că au toate camerele ocupate.
„Promovarea staţiunii Mamaia este reculul staţiunii de altă dată Acum are peste 35% scădere. Ne-am bazat foarte mult pe concurenţa între Mamaia Nord şi Eforie Nord când am făcut investiţia. Când oferi o alternativă nouă rupi o parte din piaţă, iar eu cred că Eforie Nord o să fie prima în acest an la numărul de turişti“, declara Marius Băzăvan, proprietarul lanţului Bacolux, în cadrul conferinţei de presă organizate cu deschiderea hotelului Bacolux Koralio din Eforie Nord. Noul hotel de patru stele, Bacolux Koralio (fostul Hefaistos), a presupus o investiţie de peste 7 milioane de euro.
„Cred că acum este o selecţie organică. Cine nu a reuşit să se adapteze în pandemie, nu a rezistat. Cine nu a avut o strategie bine pusă la punct, a suferit. Acum 2 ani numărul locaţiilor scoase la vânzare pe litoral era foarte mic, iar acum un an a crescut si acum este foarte mare“, a mai spus Marius Băzăvan.
Şi Nicolae Bucovală, proprietarul complexului Steaua de Mare din Eforie Nord, spunea recent că 95% din camerele complexului sunt rezervate pentru iulie şi august, turiştii au cumpărat pachete all-inclusive cu cinci nopţi de cazare. „Avem un sezon foarte bun. Investiţiile atag turiştii, noi facem mereu investiţii, am modernizat toate camerele şi oferim servicii pe măsură. Aproape toate camerele sunt ocupate, în Eforie Nord avem 500 de camere în complexul Steaua de Mare şi viluţe“, declara recent pentru ZF Nicolae Bucovală.
Litoralulromanesc.ro: Eforie Nord a luat locul staţiunii Mamaia
Eforie Nord a luat locul staţiunii Mamaia (foto), care pierde turişti (minus 20% faţă de 2019). Cu o creştere cu 30% a numărului de turişti în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2019, Eforie Nord conduce, în acest sezon, topul staţiunilor preferate, fiind principala opţiune de vacanţă mai ales a familiilor cu copii datorită unităţilor de cazare în regim all inclusive din staţiune. „(…) În vreme ce la Mamaia se cazează mai puţini turişti, creşte numărul celor care aleg sudul litoralului, Eforie Nord fiind staţiunea cea mai solicitată“, subliniază Ionuţ Nedea, CEO, Litoralulromanesc.ro, ce trimite anual la mare 200.000 de turişti. „Proiectul de lărgire a plajelor în Mamaia a fost gestionat de autorităţi exclusiv ca un proiect de mediu, nu şi unul în avantajul turiştilor. (…) În al doilea rând, măsurile autorităţilor locale, cum este taxa de parcare, descurajează turiştii. Noi am avut oferte de cazare cu 100 de lei pe noapte, aproape cât costă o zi de parcare la Mamaia“.
Plaja sălbatică de la Şuncuiuş, judeţul Bihor, îi face pe mulţi să vizeze la pozele din Thailanda. Frumuseţea locului şi faptul că este accesibil tuturor sunt atuuri de neegalat.
La Şuncuiuş, în Bihor, a fost amenajată o plajă în inima Apusenilor, cu nisip fin, sezlonguri ca la mare şi un peisaj demn de Thailanda. Stânca e cea care te duce cu gândul la exoticul Krabi, scrie stiridecluj.ro
Râul Criş formează lângă stânci un loc perfect de scăldat.
Cum se ajunge la plaja de la Şuncuiuş
La plaja de la Şuncuiuş se ajunge cu autoturismul. Pe DN 1, din Cluj-Napoca spre Oradea, prin Huedin, Negreni şi apoi Şuncuiuş.
Dacă te saturi de baie şi plajă, atunci poţi merge să vezi peşterile Izbândiş, Batanului, Vântului şi Moanei. Cazarea se poate face la pensiunea Lavinia sau la pensiunea Grădia, care detin plaja.
Sezlongul costă 20 lei, iar o cameră dublă pe noapte costă de la 220 de lei, cu mic dejun.
În zonă se poate face şi rafting, excursii în Parcul Naţional Padiş, aflat la 58 de kilometri distanţă, sau satul tradiţional Roşia, cu moara de apă din Roşia.
Plaja sălbatică de la Şuncuiuş, judeţul Bihor, îi face pe mulţi să vizeze la pozele din Thailanda. Frumuseţea locului şi faptul că este accesibil tuturor sunt atuuri de neegalat.
La Şuncuiuş, în Bihor, a fost amenajată o plajă în inima Apusenilor, cu nisip fin, sezlonguri ca la mare şi un peisaj demn de Thailanda. Stânca e cea care te duce cu gândul la exoticul Krabi, scrie stiridecluj.ro
Râul Criş formează lângă stânci un loc perfect de scăldat.
Cum se ajunge la plaja de la Şuncuiuş
La plaja de la Şuncuiuş se ajunge cu autoturismul. Pe DN 1, din Cluj-Napoca spre Oradea, prin Huedin, Negreni şi apoi Şuncuiuş.
Dacă te saturi de baie şi plajă, atunci poţi merge să vezi peşterile Izbândiş, Batanului, Vântului şi Moanei. Cazarea se poate face la pensiunea Lavinia sau la pensiunea Grădia, care detin plaja.
Sezlongul costă 20 lei, iar o cameră dublă pe noapte costă de la 220 de lei, cu mic dejun.
În zonă se poate face şi rafting, excursii în Parcul Naţional Padiş, aflat la 58 de kilometri distanţă, sau satul tradiţional Roşia, cu moara de apă din Roşia.
Ştefan şi Cristina au lucrat ca ghizi de turism şi însoţitori de grup, completându-şi astfel experienţa profesională de farmacist, respectiv profesoară. Cam 25 de zile pe lună, în sezonul cald, în calitate de angajaţi, cutreierau ţara în lung şi-n lat şi erau martorii aventurilor pe care le căutau cei la fel de activi ca ei. Aşa că, la un moment dat, s-au gândit că ar putea fi chiar ei organizatorii escapadelor. Astfel, au pus bazele Boots on Roots, numele pe care îl poartă excursiile cu rucsacul în spate pe care le pregătesc în cele mai mici detalii.
“Eu, Cristina Cucu, sunt ghid montan de cinci ani, vorbitor de franceză, engleză, germană, spaniolă şi italiană. Am lucrat înainte ca profesoară de limbi străine şi de română pentru străini, majoritatea studenţilor fiind adulţi, dar am cochetat şi cu grupurile de copii. Pe munte am mers de când eram mică şi din ce în ce mai des ca adult. M-am îndrăgostit de acest stil de viaţă activ, sănătos şi mi-am dorit acel «dream job» în care biroul să fie în natură.” A urmat o şcoală de ghizi şi a căutat treptat cursuri de specializare pe ramurile montane – alpinism, escaladă, avalanşe, schi. O perioadă, Cristina a lucrat în paralel în ambele meserii: în timpul săptămânii era profesoară pe tocuri şi la costum, iar în weekend îmbrăca hainele sintetice de munte. În ambele roluri, avea aceeaşi satisfacţie la finalul zilei: aceea de a-i fi lăsat pe cei cu care lucra – elevi, turişti – cu o noţiune sau o experienţă nouă. Ulterior, a renunţat la predat pentru a se concentra doar pe ghidaj şi curând şi-a extins şi reţeaua de colaboratori. Cealaltă jumătate din Boots on Roots, Ştefan Mera, este farmacist de profesie, dar nu mai este activ în domeniu de ceva timp, orientându-se şi el către activităţile montane. „Amândoi am lucrat ca ghizi şi însoţitori de grup, angajaţi la câteva agenţii care aduceau turişti străini. Agenţiile se ocupau de găsirea clienţilor, noi ne ocupam de aventurile lor pe coclauri româneşti – vorbim de drumeţii, ciclism, rachete de zăpadă, descoperiri de zone izolate, autentice şi montane din Transilvania, Bucovina şi Maramureş. Asta făceam timp de şapte luni pe an în sezonul cald, fiind plecaţi de acasă vreo 25 de zile pe lună, şi mai rar în sezonul rece. Asta se întâmpla înainte de anul de graţie 2020, când ştim cu toţii că turismul internaţional a fost pus pe pauză.” Văzându-se fără perspective şi cu un viitor incert, au luat două hotărâri importante pentru vieţile personale şi profesionale: s-au mutat din Bucureşti la ţară, mai aproape de munţi, în judeţul Dâmboviţa, şi au început să lucreze cu turiştii români. Pandemia s-a transformat astfel într-un impuls de care Cristina şi Ştefan aveau nevoie, căci simţeau deja că viaţa de oraş mare nu le mai prieşte, dar şi că era timpul să se apuce de treabă individual, să aibă tururi proprii cu turiştii, să se ocupe ei de tot.
„În acest sens, am achiziţionat un van cu care visam să le arătăm străinilor ţărişoara noastră frumoasă. Investiţia a ajuns la 14.000 de euro la finele lui 2019. Până la urmă, ne-a fost de mare folos în turele cu români!”, povesteşte Cristina Cucu. Lucratul cu turiştii români a însemnat o lume nouă cu provocări noi. Au investit, de asemenea, în 2020 aproximativ 4.000 de euro în echipament tehnic de munte pe care îl folosesc la comun sau îl închiriază individual clienţilor, cum ar fi corzi, accesorii de căţărat, căşti de protecţie, kituri de avalanşă. Activităţile pe munte cu Boots on Roots cuprind ture pentru adulţi ‒ de la drumeţii uşoare până la drumeţii tehnice cu porţiuni de căţărat şi rapeluri, la ture pentru familii cu copii ‒ drumeţii uşoare şi medii pentru generaţia de tineri montaniarzi care învaţă, de-a lungul traseului, diferite lucruri despre plante, animale, ecologie. „Facem, de asemenea, şi ture de alpinism iarna, ateliere de escaladă şi de tehnici alpine, drumeţii pe rachete şi schi de tură, precum şi traversări mai lungi cu dormit la cort. Acestea durează între una şi două-trei zile, iar mai rar, în special vara, găsim oameni dispuşi să petreacă mai multe zile în sălbăticie, la cort sau la cabane. Asta a fost una dintre multele deosebiri de lucrul cu străinii ‒ românii nu prea îşi iau liber pentru a sta mai multe zile prin munţi sau cel puţin nu angajează un ghid pentru asta. Prin urmare, am redus durata traseelor noastre şi am modificat multe aspecte din logistică. Majoritatea clienţilor vin din Bucureşti şi atunci când există cerere suficientă, oferim şi transportul.”
În ceea ce priveşte turele pentru familii cu copii, acestea durează în general o zi, dar Cristina şi Ştefan au organizat şi mici tabere de două-trei zile în munţii Măcinului şi două ediţii de Perseide Family Camp, cu dormit la cort, admirat «ploaia de stele», ascultat poveşti şi petrecut timp pe munte. „Pe lângă acestea, mai facem voluntariat împreună cu o asociaţie care aduce copii cu dizabilităţi cognitive şi noi îi plimbăm pe trasee uşoare, povestindu-le despre natură. La excursii, iau parte şi familii cu copii tipici, tocmai pentru a crea atmosfera de incluziune şi de integrare. La final, toată lumea se simte bine şi se încarcă de energie.” Turele au loc mai ales în weekend, iar în restul săptămânii Cristina şi Ştefan merg pe teren să exploreze trasee noi, pentru a veni cu idei proaspete. Anul 2021 le-a adus venituri de 33.000 de lei din evenimentele pe care le organizează pe munte şi au de gând să tot crească, făcând exact ceea ce promit cu numele pe care şi l-au ales – Boots on Roots, un joc de cuvinte prin care şi-au dorit să ducă drumeţii cu gândul la nişte picioare vioaie, nişte bocanci curioşi să afle noi rute prin care, eventual, se întorc la origini, la rădăcinile de unde venim cu toţii.
Turele au loc mai ales în weekend, iar în restul săptămânii Cristina şi Ştefan merg pe teren să exploateze trasee noi, pentru a veni cu idei proaspete.
Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
Cinci idei de afaceri de la zero
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Za German Wurst Wagen – food truck cu specific german (Bucureşti)
Fondatori: Corina şi Mădălin Simon
Investiţie iniţială: 50.000 de euro
Prezenţă: naţională, la evenimente
Korinthus Edu – şcoală online de istorie (Târgu-Mureş)
Fondatoare: Corina Lenard
Cifră de afaceri în 2021: 80.000 de euro
Prezenţă: online
Moţart – magazin online cu produse ilustrate (Braşov)
Fondatori: Ruxandra Cristescu şi George Lebu
Investiţii iniţiale: 10-12.000 de lei (peste 2.000 de euro)
Prezenţă: online
Fera Venti – atelier de modă (Bucureşti)
Fondatoare: Antinela Elisei
Investiţie iniţială: 50.000 de euro
Cifră de afaceri în 2021: 70.000 de lei (14.000 de euro)
Prezenţă: în magazinul propriu din curtea clubului Fabrica din Bucureşti
Asteroidul B612 – librărie pentru copii (Bucureşti)
Fondatoare: Ana Sipciu
Investiţie iniţială: 20.000 de euro
Cifră de afaceri în 2021: 54.000 de euro
Prezenţă: zona Cotroceni din Bucureşti
ZF, Banca Transilvania şi Vodafone au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
♦ Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „«Vreau din România»? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune să vadă cum arată coşul de legume din această iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine“.
Redăm mai jos dreptul la replică trimis de Kaufland: Având în vedere informaţiile cuprinse în materialul „«Vreau din România»? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune să vadă cum arată coşul de legume din această iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine“, publicat în data de 25 ianuarie pe ZF Corporate, respectiv 26 ianuarie în ediţia print a publicaţiei Ziarul Financiar, Kaufland România aduce precizări şi solicită publicarea dreptului la replică după cum urmează:
Kaufland România a susţinut în permanenţă producătorii locali, va investi şi va promova mereu produsele autohtone, optând mereu pentru colaborări cu fermieri români, atunci când este posibil. Considerăm că materialul este unul răuvoitor, deoarece nu ţine cont de realităţile pieţei şi de faptul că în România în prezent este sezon rece, iar producţia locală de legume şi fructe este extrem de limitată.
Ca dovadă a angajamentului Kaufland, în plin sezon, procentul de legume-fructe româneşti din Kaufland ajunge şi până la 90%.
În sezonul rece, producţia locală de legume şi fructe se face cu preponderenţă în câmp deschis, respectiv solarii neîncălzite. Din păcate, un număr foarte redus de producători locali au forţa financiară de a investi în sere încălzite, având în vederea amploarea costurilor de încălzire pe timp de iarnă, care generează un preţ foarte ridicat per produs recoltat, ce nu se încadrează în preţul pieţei şi este, automat, neprofitabil.
În prezent, avem un număr de peste 70 de articole româneşti din categoria legume şi fructe comercializate în magazinele Kaufland din toată ţara, precum mere, struguri, cartofi, dovleac plăcintar, gulii, hrean, păstârnac, sfeclă roşie, ţelină, salată, spanac etc.
În ceea ce priveşte produsele specifice listate în articolul din Ziarul Financiar, facem următoarele precizări:
► Conopida – este specifică sezonului din România în perioada septembrie – noiembrie. Este un articol perisabil, care nu poate fi depozitat peste iarnă sau în extrasezon. În afara lunilor menţionate, îl importăm.
► Broccoli – nu există producţie suficientă în România.
► Castraveţi – sezonul din România este mai-octombrie pentru cornichon şi mai-septembrie pentru Fabio. În rest, nu există producţie în România, din cauza climei sau se gasesc cantităţi care acoperă până la 20% din necesar. Produsul este importat în extra sezon.
► Ardei – sezonul din Romînia este iulie-octombrie. În rest, nu există producţie pe plan local, se importă în extra sezon.
► Roşii – sezonul din România este iunie – septembrie. În extra sezon, serele încălzite din România produc circa 10% din necesar.
► Salata verde – 70% din necesar este acoperit de producţie românească, respectiv 30% import. Producţia din România este afectată când se înregistrează temperaturi scăzute (ger), caz în care produsul se importă.
► Dovlecel – sezonul din România este mai-octombrie. În rest, nu există productie pe plan local, se importă în extra sezon.
► Cartof dulce – În România există culturi limitate, experimentale. Produsul este originar din Egipt, zonă cu climă diferită, călduroasă.
► Ridiche roşie – necesarul este acoperit în proporţii egale de producţie locală şi de import. Producţia din România este afectată de temperaturi scazute (ger), situaţii în care produsul se importă.
► Ţelina – sezonul din România este octombrie – februarie. În magazinele Kaufland comercializăm 60% din necesar de la producători locali, respectiv 40% din import. Producţia din România este afectată de temperaturi scaăzute (ger), situaţii în care apelăm la import.
2400 din toţi cei 2900 de furnizori Kaufland România sunt locali. Numai anul trecut, Kaufland a direcţionat către producătorii români 1,9 miliarde euro cheltuieli directe. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti. În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an.
Reamintim publicaţiei Ziarul Financiar că Kaufland România are în politica de achiziţii la nivelul întregului grup să opteze pentru colaborări cu producători locali, acolo unde ei există, având toate avantajele pentru astfel de parteneriate: scurtarea lanţului de aprovizionare, preţuri mai avantajoase la raft, sortiment pe gustul clienţilor şi susţinerea economiei locale.
De asemenea, menţionăm faptul că departamentul nostru de presă, care are datele de contact publice, nu a primit nicio solicitare pentru un punct de vedere, aşa cum se menţionează în articol. Drept urmare, considerăm că materialul publicat de către Ziarul Financiar nu reflectă transparent realitatea.
Pentru ca toate regiunile ţării să fie conectate în perioada verii cu destinaţiile de vacanţă cele mai căutate de pe litoralul românesc, CFR Călători a pregătit un nou program.
Acesta constă fie în prelungirea spre Mangalia, din 11-12 iunie, a circulaţiei unor trenuri care aveau ca destinaţie finală Bucureşti Nord, fie în introducerea din 25-26 iunie de noi trenuri care au ca destinaţie exclusivă litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.
„Programul complet din 25/26 iunie este următorul: 38 trenuri directe (19 dus/19 întors) şi ramurile aferente care pornesc din principalele oraşe, vor avea ca destinaţie /plecare litoralul românesc, din care 18 trenuri (9 dus/9 întors) au ca destinaţie/plecare Mangalia. 32 de trenuri (16 dus/16 întors) vor asigura legătura capitalei cu litoralul şi retur (12 perechi din Bucureşti Nord, 3 perechi din Bucureşti Băneasa, 1 pereche din Bucureşti Obor). Pentru călătoria în Delta Dunării, din 12 iunie 2021, trenurile RE 8007/RE 8653 şi RE 8658/ RE 8008 vor asigura zilnic, pe întreaga durată a sezonului, legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur. De asemenea, în fiecare zi, 4 trenuri (2 dus/2 întors) vor continua să circule între Medgidia şi Tulcea”, anunţă reprezentanţii CFR.
Odată cu intrarea în vigoare a programului estival de transport, unele trenuri Regio vor avea programul de circulaţie modificat.