BusinessMagazin

Tag: servicii medicale private

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Fady Chreih, CEO la Regina Maria

    El conduce astăzi cel de-al doilea jucător din piaţa de servicii medicale private din România. Regina Maria a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 290 de milioane de lei, cu 15% mai mult decât în 2014, şi are circa 3.000 de angajaţi.

    Prima sa slujbă a fost la Banca Transilvania, unde a debutat în divizia dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii; ulterior, a devenit director pe Bucureşti, manager regional şi director adjunct al diviziei IMM la nivel naţional. Legătura cu domeniul sanitar a venit prin crearea de produse bancare pentru medici, care s-au dovedit a fi de un real succes.

    A fost invitat în repetate rânduri la discuţii cu cei de la Advent International, fondul care a cumpărat 80% din acţiunile afacerii, iar întrevederea l-a convins să schimbe domeniul. „Acea întâlnire de un sfert de oră s-a transformat într-una de trei ore şi am simţit din nou efervescenţa care era în banking în 2006-2007”, declara Chreih.

    În 2015, fondul de investiţii MEP Capital Investment, care a preluat reţeaua de clinici şi spitale Regina Maria, i-a propus lui Fady Chreih să rămână încă patru ani în funcţia de director general al companiei.

  • Noul proiect al lui Wargha Enayati: un centru „cum nu mai există în România”

    În timp ce povesteşte, Wargha Enayati trasează metodic pe hârtie câte un chenar pentru fiecare dintre proiectele în care este implicat în prezent: compania de media MedicHub, Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria şi, de puţin timp, compania de servicii medicale de second opinion Intermedicas.

    Doreşte să sublinieze astfel că fiecare dintre acestea sunt verigi din lanţul principalului proiect pe care îl va construi: un centru dedicat vârstnicilor „cum nu mai există în România”. Centrul se va întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi şi va fi obiectul unei investiţii de 40 de milioane de euro relizată în următorii doi ani. „Prin acesta vreau să pun iarăşi o amprentă în societate şi să lucrez la demnitatea vârstnicului”, spune Enayati, care completează că acesta a fost scopul său încă din 1995, când a pus bazele primei clinici private din România.

    Uitându-se în urmă, mărturiseşte că nu ar schimba nimic: „Eu sunt născut şi crescut în Germania, mi-am început şi studiile acolo; dacă mă uit la colegii mei de acolo şi la evoluţia lor ulterioară, realizez că n-aş fi schimbat nimic. Tot acelaşi lucru aş alege să fac, şi tot aici, în România; pur şi simplu pe seama impactului social pe care l-am avut aici. În Germania probabil că aş fi lucrat într-un spital, aş fi devenit conferenţiar şi gata. Aici, toată piaţa s-a schimbat, nu doar Regina Maria; au venit şi concurenţii care au adăugat valoare în toată această poveste”.

    Regina Maria a evoluat de la un cabinet de cardiologie şi interne în Piaţa Unirii, pe care îl descrie „deja un lucru sofisticat pentru vremea aceea, medicii nu veneau să dea consultaţii la privat. Ca să schimb această mentalitate a fost nevoie de trei-patru ani şi după ce a început să crească numărul medicilor care veneau pentru consultaţii la privat, şi alte clinici au început să facă acelaşi lucru”; afacerea a ajuns la afaceri de circa 100 de milioane de euro în prezent. „Ideea în acest proiect a fost că am vrut să pun o amprentă nouă în domeniul medical, să dau avânt serviciilor medicale private, un lucru care a fost încet şi foarte dureros”.

    Medicul a dezvoltat segmentele imagistică, chirurgie – toate noi pentru domeniul privat la momentele respective; spune că „mi-au trebuit câţiva ani până când medicii au prins gustul să opereze în privat. Am fost primul care am adus un network de clinici în ţară pentru abonaţii noştri. Toate acestea au dus şi la creşterea încrederii populaţiei faţă de servicii medicale, piaţă care a crescut an de an şi anul acesta sigur s-a ajuns la cel mai mare ridicat nivel de încredere în servicii medicale”.
    Enayati îşi asumă rolul de pionierat avut într-o piaţă ajunsă la circa 1,5 miliarde de euro în două decenii: „inventarea” abonamentului medical, lansarea lanţului de clinici private care nu mai existau la momentul respectiv, prima bancă de celule stem din România, dar şi realizarea primelor tranzacţii a reţelei de clinici cu implicarea de fonduri private de investiţii. „Se fac anul acesta 10 ani de la prima tranzacţie în domeniul privat medical de vânzare la un fond de investiţii din străinătate”, descrie Enayati unul dintre punctele cheie din traseul său şi al companiei Regina Maria; a vândut 49% din ceea ce se numea atunci Centrul Medical Unirea către fondul de investiţii 3i. Regrete? „Atunci acesta a fost deja semnalul drumului ce urma, în momentul în care am intrat în această horă, am luat şi avantajele şi dezavantajele în calcul”, rememorează Enayati.

    Pe de o parte, spune că a avut avantajul unor parteneri competenţi, care să-l ajute să dezvolte afacerea; dezavantajul asumat de la început a fost că „la un moment dat mă voi despărţi de această afacere şi trebuia să crească astfel încât să devină independentă”, descrie el modul în care priveşte tranzacţiile ce au urmat. Cea mai recentă, din 2015, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, a fost şi cea mai răsunătoare: medicul şi-a vândut participaţia de 20% pe care o mai avea în companie, iar valoarea estimată a tranzacţiei totale a fost de peste 100 de milioane de euro (potrivit surselor din piaţă).

    În prezent, medicul antreprenor se concentrează pe dezvoltarea unui nou concept. „Ideea de bază este aceeaşi, vreau să mişc ceva în mentalitatea medicilor şi a pacientului.” În ceea ce priveşte mentalitatea medicilor, a început acest demers prin achiziţia din 2016 a companiei de media Medic Hub (anterior Versa Media). Aceasta se concentrează pe organizarea de evenimente şi conferinţe medicale; produce totodată 10 reviste medicale de specialitate. Anul trecut, afacerile acesteia au ajuns la 1,5 milioane de euro, iar pentru anul în curs, medicul previzionează venituri de 2 milioane de euro. „Aceasta creşte foarte frumos şi reprezintă o resursă de medici care pot folosi pentru alte proiecte ale mele.”

    Se ocupă în continuare şi de Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria, înfiinţată în 2011; în prezent aceasta este formată din două policlinici în Bucureşti destinate persoanelor cu venituri mici, una dintre acestea are servicii gratuite, alta cu preţuri mici, potrivit medicului.

    Cel mai recent proiect în care Enayati şi-a anunţat implicarea este însă clinica de servicii de second opinion Intermedicas, în care spune că şi-a regăsit spiritul de la început. „Echipa pe care am găsit-o acolo este orientată spre valorile pe care le-am avut şi pe a aduce concepte noi, de servicii medicale de nişă, legate de ce mă pricep cel mai bine: servicii şi abonamente medicale.” De altfel, trei dintre iniţiatorii proiectului au făcut parte din echipa de început a Regina Maria.  Intermedicas a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani de medicul neurolog Dan Mitrea, care este în continuare unul dintre acţionarii companiei. El şi-a propus atunci să concentreze activitatea firmei pe nişa serviciilor medicale în străinătate, pentru pacienţii care nu găseau rezolvări pentru problemele lor în România. Ana-Maria Marian s-a alăturat firmei în toamna anului 2013, după ce anterior lucrase mai bine de un deceniu la Regina Maria, cea mai recentă funcţie deţinută fiind de corporate business director al companiei.

    În acelaşi timp, în acţionariatul Intermedicas au intrat şi Sergiu Neguţ, fost deputy CEO la Regina Maria, şi Ioana Ilisei, fost director financiar în cadrul operatorului privat”. În februarie, şi Enayati şi-a anunţat intrarea în acţionariatul Intermedicas prin  achiziţionarea pachetului majoritar de 51%. Valoarea întregului pachet, care are la bază infuzia de capital, tranzacţia în sine şi o sumă prevăzută pentru dezvoltarea companiei, se ridică la valoarea de 400.000 euro. Acţiunile Intermedicas se împart acum între Wargha Enayati, Ana-Maria Marian (21%), Sergiu Neguţ (15%) şi Dan Mitrea (13%). „Diferenţierea pentru abonamentele medicale a devenit din ce în ce mai dificilă, nevoile pacienţilor sunt altele acum. Dacă acum 10-20 de ani erai fericit că medicul are timp să stea de vorbă cu tine, te consultă şi îţi mai şi zâmbeşte, astăzi nevoile au devenit altele. De exemplu, pacientul are nevoie de un sistem integrat de servicii medicale, unde medicul nu iese cu ochelari de cal şi ştie să integreze informaţii diferite, mai ales în cazuri mai complexe, unde atât medicul, cât şi pacientul, agreează consultarea cu alţi medici”, descrie Enyati modul în care Intermedicas deserveşte nevoile pacienţilor.

  • Acţionarii celui mai mare operator din domeniul medical vor să vândă pe bursă 44% din acţiuni

    Cel mai mare operator din domeniul medical şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a vinde 44% din acţiuni pe bursă. În urma ofertei, fondul de private equity V4C doreşte să vândă întreg pachetul pe care îl deţine la Medlife, de peste 36,2% din acţiuni, iar IFC, care are peste 12,7% din companie, vrea să îşi reducă deţinerea până la 5%.

    8.840.480 de acţiuni vor să vândă la Bursa de Valori Bucureşti acţionarii MedLife, ceea ce înseamnă 44% din numărul total de acţiuni ale liderului pieţei de servicii de sănătate din România. Aceasta ar putea fi cea mai importantă tranzacţie de pe acest segment pe piaţa românească. „Prin intermediul acestei oferte, investitorii vor avea acces la o oportunitate unică de a investi în liderul pieţei private de sănătate din România şi unul dintre cei mai mari  furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est, pentru a obţine expunere la piaţa cu cea mai mare rată de creştere a serviciilor medicale private în ECE şi să facă parte dintr-o călătorie uimitoare, care a început acum 20 de ani şi este departe de a fi finalizată”, declară Mihai Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife. Familia Marcu, care deţine 51% din acţiunile MedLife, va păstra controlul companiei, care anul trecut a înregistat o cifră de afaceri de 391 de milioane de lei, cu o EBITDA de 55,7 milioane de lei. În primele nouă luni din 2016, vânzările MedLife au ajuns la 361,5 milioane de lei (80,8 mil. euro), cu o EBITDA de 38,9 de milioane de lei (8,7 mil. euro).

    2016 este un an agitat pentru MedLife. În prima parte a anului compania a anunţat că are disponibile 25 de milioane de euro pentru achiziţii şi că „ne aflăm în competiţie pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate”, declara anterior Mihai Marcu. Operatorul de servicii medicale a contractat un credit de 56 de milioane de euro de la un sindicat de bănci coordonat de Banca Comercială Română, din care mai fac parte ING Bank, Raiffeisen Bank şi BRD-Groupe Société Général. Dintre acestea, 20 milioane de euro sunt destinate exclusiv proiectelor de achiziţii planificate pentru perioada imediat următoare, în vederea extinderii la nivel naţional. Compania va suplimenta cu alte minimum 5 milioane euro, fonduri proprii, valoarea totală a bugetului de achiziţii depăşind 25 milioane euro.

    Iar aşteptările de creştere a domeniului de servicii private de medicină în România sunt optimiste. În condiţiile în care creşterea economică estimată pentru anul în curs se plasează în jurul a 5%, iar pentru anul viitor previziunile se referă la un plus de 3-3,5%, rata medie anuală compusă de creştere aşteptată pentru sectorul de servicii medicale private în România pentru perioada 2016-2021 este de  9,5%, un nivel mai accelerat comparativ cu cel din alte pieţe din regiune, cum ar fi Polonia, Republica Cehă şi Ungaria. În ultimul an şi jumătate, reţeaua s-a extins masiv prin achiziţii, iar strategia MedLife, care a avut în 2014 afaceri de 80 de milioane de euro, este de a păstra în acţionariat şi vânzătorii firmelor preluate. Pentru a se extinde, MedLife va miza şi pe dezvoltarea de proiecte greenfield; două noi clinici şi un spital de mari dimensiuni vor fi ridicate în oraşe cu peste 200.000 de locuitori. În buget sunt prevăzute şi cheltuieli pentru retehnologizare şi achiziţii de noi echipamente. Una peste alta, din 2009 încoace, MedLife a deschis sau a achiziţionat 83 de unităţi medicale. Compania a început anul cu preluarea Diamed Center, care operează cinci laboratoare, două clinici medicale, un centru de recuperare medicală, medicină estetică funcţională şi opt puncte de recoltare. Recent, a deschis şi prima clinică din Ploieşti, în urma unei investiţii de 700.000 de euro.

    Pentru listarea la BVB a acţiunilor MedLife, Raiffeisen Bank a fost numit lead global coordinator şi lead joint bookrunner al ofertei. Wood & Company Financial Services a fost numit co-global coordinator şi joint bookrunner. Potrivit companiei, „este aşteptat ca oferta să fie finalizată până la sfârşitul anului 2016, sub rezerva unor condiţii de piaţă şi cu aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România”.

    Din grupul MedLife fac parte 36 clinici de mari dimensiuni, 24 de laboratoare proprii de analize, opt spitale generaliste şi specializate, opt cabinete de stomatologie şi 9 farmacii sub umbrela PharmaLife Med. Pe piaţa serviciilor medicale private, cu o valoare anuală de circa 600 de milioane de euro, principalii concurenţi sunt Regina Maria, Medicover, Medsana, Sanador şi Polisano. Serviciile medicale private şi de stat au o valoare de peste 5,5 miliarde de euro. Segmentul de servicii medicale private, estimat la 600-700 milioane euro, reprezintă unul dintre cele mai efervescente domenii pe plan local, bifând creşteri anuale chiar şi în timpul crizei economice.

    În aceste condiţii, întrebarea care rămâne deschisă, este, în cazul în care această listare va avea succes, câţi bani vor câştiga fondul de private equity şi IFC.

  • Cele mai puternice femei din business: Georgeta Şerban, Gral Medical

    Alături de soţul său, Georgeta Şerban controlează operatorul de servicii medicale private Gral Medical, cu afaceri de peste 20 de milioane de euro în 2014. Cei doi au investit 7 milioane de euro în spitalul oncologic Oncofort, deschis în 2013. Gral Medical a început anul 2016 în forţă, deschizând la finalul săptămânii trecute o clinică în zona Băneasa, care a presupus o investiţie
    de 200.000 de euro şi unde există deja servicii medicale pentru 17 specialităţi.

    Anul trecut, grupul Gral, care activează pe o piaţă a serviciilor medicale private estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, a avut un milion de pacienţi. În 2014, grupul a avut venituri de 101,2 mil. lei (aproape 23 milioane de euro), în creştere cu 23% faţă de anul anterior. Cele trei mari direcţii de business ale Gral sunt oncologia, analizele de laborator (inclusiv imagistica) şi dializa.

  • Medicover a investit 400.000 de euro într-o clinică la Ploieşti

    Operatorul de servicii medicale private Medicover a inaugurat o  clinică multidisciplinară la Ploieşti, în urma unei investiţii de 400.000 euro.

    Pacienţii clinicii din Ploieşti vor beneficia de acces la îngrijire în domenii precum cardiologie, oncologie, pediatrie, ultrasonografie, ortopedie, chirurgie vasculară, reumatologie şi multe altele. În prezent, echipa de profesionişti cu experienţă a clinicii Medicover Ploieşti reuneşte 27 de medici şi este de aşteptat să se extindă în perioada următoare, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Grupul Medicover, prezent de 20 ani pe piaţa serviciilor medicale private, este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est şi oferă servicii medicale integrate pacienţilor din 14 ţări (România, Polonia, Suedia, Turcia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Rusia), cu 100 de clinici Medicover, 80 de laboratoare, 300 puncte de recoltare, peste 6,5 milioane de pacienţi anual şi peste 12.000 de angajaţi.

     

  • Cum plănuieşte noul CEO al Medicover România să dubleze afacerea operatorului privat de servicii medicale în următorii trei ani

    Sunt de profesie contabil, dar am încercat să scap de contabilitate: am fost director de finanţe în sectorul FMCG şi am parcurs etape în cariera mea în care am realizat că sunt un contabil mediocru, iar sfera managementului era contextul în care aveam mai multe de oferit“, se prezintă Adrian Peake, executivul care a preluat, din luna iunie a acestui an, conducerea operatorului suedez de servicii medicale private Medicover, în cadrul primei sale întâlniri cu presa.

    Peake şia început cariera în sectorul medical privat în 2009 ca director executiv al unei clinici din reţeaua BMI Healthcare, unul dintre principalii operatori medicali privaţi din Regatul Unit. Anterior experienţei sale în sectorul medical, a lucrat şi în FMCG, în cadrul unor companii precum Unilever şi Coca‑Cola & Schweppes Beverages. Venirea sa în România se datorează unui headhunter britanic, care făcuse anterior recrutări pentru el şi care apelase la Peake cu scopul de a obţine o recomandare pentru postul de CEO al Medicover România. Peake a decis să preia chiar el funcţia, încurajat şi de familie – povesteşte cum fiica sa, spre exemplu, sa entuziasmat când a auzit că tatăl său va lucra în ţara în care se află Transilvania.

    Medicover a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, interval de timp în care reţeaua a ajuns la 16 clinici în Bucureşti şi în provincie, 15 laboratoare de analize şi un spital generalist cu o capacitate de 120 de paturi în Băneasa, deschis în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Anul trecut afacerea Medicover, în care intră şi divizia de laboratoare Synevo, a ajuns la venituri de circa 50 de milioane de euro în România, iar pentru 2015 Adrian Peake estimează că operatorul va avea înregistra o creştere de aproximativ 20%. Piaţa locală este printre cele mai importante ale companiei, reprezentând circa 10% din cifra totală de afaceri a grupului Medicover, cel mai mare operator de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    Peake este mulţumit de decizia venirii sale în România – atât prin prisma descoperirilor sale în materie de arhitectură din Capitală, cât şi a celor ce ţin de gastronomia locală –, dar mai ales pentru oportunităţile pe care le oferă piaţa locală în prezent, mai ales în ce priveşte piaţa serviciilor medicale private. „Am văzut acest lucru odată cu creşterile pieţei înregistrate în ultimii ani, iar achiziţia operatorului Regina Maria este un bun indicator al faptului că alţi investitori văd piaţa locală atractivă, aşa că ne vom continua dezvoltarea în România şi vom înregistra creşteri semnificative de la an la an“, argumentează Peake.

    În acest context, planurile suedezilor de la Medicover sunt „ambiţioase, dar tangibile“ şi constau în dublarea afacerii în următorii trei ani. Strategia de atingere a acestui obiectiv se va realiza, potrivit lui Peake, pe trei direcţii: creşterea afacerii de la an la an cu aproximativ 20%, prin extinderea reţelei şi prin achiziţii. Anul acesta, Medicover a deschis o clinică la Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 0,6 milioane de euro, iar, până la finalul anului, suedezii vor inaugura două noi unităţi, în Ploieşti şi Braşov. Acestea, alături de extinderea clinicii din Piaţa Victoriei, vor aduce nivelul investiţiilor în noi clinici realizate în acest an la valoarea de 2 milioane de euro.

    Peake spune că şiau propus ca anul viitor să deschidă cel puţin trei noi clinici, la care se vor adăuga şi alte douătrei posibile achiziţii: „Dacă ne uităm la harta României şi la oportunităţi în termeni de populaţie, există probabil şase oraşe potenţiale în care am putea fi – pe trei dintre ele le vom alege anul viitor, pe celelalte trei în 2017“.

    În ce priveşte cea dea treia strategie de creştere a companiei, achiziţiile, CEOul Medicover nu dezvăluie detalii legate de posibilitatea încheierii unei tranzacţii până la finalul anului, dar spune că se află în discuţie cu mai mulţi operatori. „Avem o strategie pe termen lung – aşa că nu trebuie să ne grăbim în a lua decizii, vorbim cu câţiva operatori şi vom achiziţiona companiile care sunt potrivite pentru Medicover. Bucureştiul este în continuare important pentru noi, aşa că ne uităm la clinici de aici, dar şi din alte regiuni din ţară – avem o întindere destul de vastă.“

    Adrian Peake nu exclude nici posibilitatea extinderii cu un spital – cel operat în prezent generează 30% din veniturile Medicover –, însă extinderea pe acest segment ar putea fi realizată mai ales prin parteneriate cu alte spitale din Bucureşti.
    Comparând experienţa sa anterioară în domeniul serviciilor medicale din Regatul Unit cu cea a pieţei locale, Peake spune că marile provocări sunt aceleaşi. „Piaţa serviciilor medicale private din România este similară celei aflate în orice altă ţară din lume – veştile importante pentru noi, potenţialii pacienţi, sunt că trăim mai mult şi că avansul tehnologiei ne ajută să identificăm problemele de sănătate de foarte devreme. Veştile proaste sunt că, în acelaşi timp, consumăm din ce în ce mai mult servicii medicale – acest lucru se aplică atât în România, cât şi în Regatul Unit, şi în alte ţări, iar satisfacerea acestei cereri ar trebui să vină parţial din partea guvernului şi parţial din partea investitorilor privaţi. Ce putem face toţi în industria sănătăţii este să oferim mediul potrivit pentru doctori şi asistente – o parte a problemelor lor sunt legate de bani, aşa că creşterea salariilor de către guvern este o direcţie de concentrare, dar trebuie să oferim împreună şi un mediu potrivit de dezvoltare, să le creăm cele mai bune condiţii pentru îndeplinirea unui act medical de calitate.“ Menţinerea talentelor medicale în ţară este o prioritate, în contextul în care şi pieţele vestice se luptă cu o criză a forţei de muncă a personalului pregătit – Regatul Unit, de pildă, a recrutat personal din Thailanda sau Pakistan.

     

  • A studiat în Norvegia şi Marea Britanie, iar acum conduce unul dintre cei mai mari operatori de servicii medicale private

    Andreea Minuţă are o carieră în banking, precedată de studii de licenţă în Norvegia şi o bursă Erasmus în cadrul Şcolii de Business a Universităţii din Reading, Marea Britanie.

    De la venirea sa în companie, Andreea Minuţă a consolidat şi restructurat departamentul Corporate, organizându-l pe linii de business şi dublându-i dimensiunea. În prezent, coordonează o echipă de 25 de reprezentanţi de vânzări şi agenţi customer care, fiind responsabilă de dezvoltarea şi implementarea strategiei de vânzări a companiei.

    Ea gestionează atât portofoliul de clienţi corporate, cât şi portofoliul de retail, coordonând totodată implementarea contractelor regionale, cu impact direct în creşterea cifrei de afaceri a companiei.

    Regina Maria a înregistrat anual creşteri de 20% ale veniturilor pe segmentul corporate şi a ajuns, la finalul anului 2014, la un portofoliu de peste 275.000 de abonamente corporate. Minuţă a lucrat anterior în sectorul bancar, la Banca Transilvania, unde a deţinut mai multe funcţii, ultima fiind de director adjunct corporate.  

  • Club Business Magazin: Epoca spitalului 
all-inclusive a apus. Centrele medicale de nişă au început expansiunea

    Business Magazin: Cum se explică, în opinia dumneavoastră, expansiunea centrelor medicale de nişă? E o cerere pe care o creează operatorii sau, dimpotrivă, există cerere din partea pacienţilor iar dumneavoastră vă adaptaţi unei nevoi existente în piaţă?

    Ana Maria Marian, CEO al Intermedicas: Pacientul este din ce în ce mai educat pe zona de servicii medicale, adică el nu mai acceptă să meargă oriunde, la orice centru medical doar pentru că este mare şi pentru că are un nume. Asta nu în-seamnă neapărat că acolo se rezolvă problema mea medicală care este specifică şi personală. V-aş spune pe scurt cum vedem noi, ca furnizori de second opinion, această problemă: în ultimul an şi jumătate, numărul de pacienţi care solicită a doua opinie avizată a unui medic creşte cu 20% de la o lună la alta. Deşi second opinion nu este o practică în România, iar pacienţii de multe ori nu ştiu ce înseamnă second opinion, ei vor să aibă acces la cel mai bun medic. De multe ori nu îi mai interesează dacă acest cel mai bun medic este în Bucureşti sau Cluj, la un spital privat sau unul de stat, dacă este în Berlin sau dacă este în Statele Unite. Pacientul vrea să ştie că cel mai bun medic are grijă de sănătatea lui, şi de fapt asta în-seamnă second opinion: răspunsul la întrebarea care este cel mai bun medic pentru mine şi cum ajung la el.

    Luca Militello, Spitalul Monza: Noi, în Italia, suntem un grup de spitale generale. Avem zece spitale şi 3.000 de angajaţi. Ideea de a veni în România s-a născut oarecum întâmplător, pentru că din cei 3.000 de angajaţi ai grupului Monza 300 sunt români. Mulţi doctori buni lucrează la noi de 15 ani şi atunci când s-a decis investiţia în străinătate ar fi fost simplu pentru noi să venim în România şi să facem ce-am făcut în Italia până acum, adică un spital general. Am constatat repede, după un prim studiu de piaţă, că piaţa nu este matură în momentul de faţă pentru ca unitatea să fie un spital general propriu-zis, cum există astăzi în Europa. De ce? Pentru a fi pe piaţă la un nivel înalt trebuie să ai şi concurenţă, iar atunci când vorbim de concurenţă nu mă refer strict la privat, pentru că acolo exista deja o concurenţă. Am mers pe nişă de cardiovascular pentru că din studiul de piaţă a reieşit că în această zonă există un deficit foarte mare. Studiile de la Ministerul Sănătăţii din 2010 arătau că din cele 14.000 de operaţii care erau necesare în România se efectuau doar 4.000-4.500. Iar din aceste 4.500, în jur de 800 se realizau în străinătate. Din experienţa personală vă spun că noi am plecat direct cu ideea de a ne plasa pe nişă, oricum în Italia zona de cardiovascular era una importantă pentru noi deci nu veneam descoperiţi. Nu am venit în România să facem ceva nou pentru noi, veneam cu o experienţă şi cu un background de peste zece ani în Italia. A fost sigur mai simplu decât să por-neşti de la zero. Aşadar, din punctul meu de vedere, astăzi piaţa nu este pregătită pentru ca privatul să poată opera un spital general, aşa cum se întâmplă în Europa sau în Statele Unite.

    Robert Şerban, Gral Medical: După mine, este nevoie atât de supermarket cât şi de magazin de nişă. Este nevoie şi de spitale generale, care să acopere mai toate tipurile de servicii, cât şi de spitale de nişă. Noi am simţit că în zona aceasta, de nişă, este foarte important să te duci. Există şi aici ceva provocări şi există tendinţa de a începe o nişă şi apoi să te duci că-tre alte zone, ceea ce după părerea mea nu este foarte indicat, pentru că pierzi focusul. Există avantaje şi în cazul spitalelor generale, şi în cazul celor nişate.

    Business Magazin: Ce a determinat ca până acum să avem mai multe supermarketuri şi de acum încolo să vedem şi magazinele acestea nişate? Nu pot face faţă supermarketurile cererilor din diversele raioane ale magazinului?

    Robert Şerban, Gral Medical: Supermarketurile au plecat de la principiul ”nu-ţi pune toate ouăle în acelaşi coş„. În super-market poate să meargă mai bine raionul de lapte şi mai prost raionul de carne pentru anumite perioade de timp, iar riscul îl poţi balansa mult mai bine. E mai dificil să începi o zonă de nişă, acolo trebuie să-ţi concentrezi toate eforturile iar dacă dai chix, dai chix pe tot. Noi ne-am asumat acest risc. Am intrat în zona de nişă şi ne-am concentrat aici toată energia şi toate resursele. Cei care fac nişă se concentrează, evident, să facă servicii mult mai bune cu o plusvaloare superioară celor care fac mai toate serviciile. Dar există clienţi pentru toate felurile de servicii, pentru că oamenii care sunt bolnavi nu au neapărat probleme foarte dificile, şi atunci acelea pot fi tratate şi într-un spital generalist, unde poţi să găseşti totul. La un spital de nişă ajungi de obicei după ce ţi-ai dat seama că ai o problemă şi ai vrea să mergi în zona respectivă pentru că au experienţă. Noi, ca spital de nişă, nu prea putem să asigurăm tot ce asigură un spital generalist. Dar noi putem să facem mult mai bine ce avem noi pe nişă decât poate face un spital generalist. Ca atare, ca orice lucru pe lumea asta, are şi avantaje, şi dezavan-taje.

  • A construit alături de soţul ei unul dintre spitalele private româneşti specializate în oncologie

    Alături de soţ, Georgeta Şerban controlează operatorul de servicii medicale private Gral Medical, cu afaceri de peste 20 mil. euro în 2014.

    Cei doi susţin că nu sunt interesaţi să vândă businessul, fiind printre puţinii antreprenori din industrie care nu au făcut exit parţial sau total: „Oferte sunt, dar până la urmă trebuie să fii fericit cu ceea ce faci. Există presiune concurenţială, dar acesta este mediul de afaceri. Dacă nu voiam presiune, făceam altceva“.

    Cei doi au investit 7 milioane de euro în spitalul oncologic Oncofort, deschis în 2013.

    “Politica şi cultura noastră organizaţională sunt diferite. Jucătorii mari sunt supermaketuri, iar eu sunt magazin specializat. De aceea, eu nu concurez cu ei.”

    Şerban spune că nu şi-a propus niciodată să ofere un pachet complet de servicii pacienţilor, ci a ales nişe pe care să acţioneze în mod profesionist: analize de laborator, dializă şi oncologie.

    “Supemarketurile le fac pe toate la un nivel acceptabil, eu ofer numai o bucată la un nivel mai înalt. Sunt şi avantaje, şi dezavantaje”, spune Şerban, cu trimitere la faptul că nici noul proiect al Gral Medical iese din acest tipar.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Mihai Marcu, locul al 12-lea

    MedLife, o companie fondată în urmă cu 18 ani, operează o reţea de 11 clinici de mari dimensiuni, opt laboratoare, şase spitale, însă din cadrul grupului mai fac parte şi alte entităţi.

    Compania aşteaptă în acest an o cifră de afaceri de peste 80 de milioane de euro. Pe lângă familia Marcu, care deţine pachetul majoritar, din acţionariatul companiei mai fac parte IFC (divizia de investiţii private a Băncii Mondiale) şi fondul de investiţii SGAM.

    Mihai Marcu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .