BusinessMagazin

Tag: servicii medicale private

  • Tranzacţia prin care operatorul de servicii medicale private Medlife a preluat spitalul OncoCard din Braşov, analizată de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea prin care Grupul Medlife, principalul jucător din piaţa locală de servicii medicale private, a preluat în decembrie 2019 integral pachetul de acţiuni al Spitalului OncoCard din Braşov, unul dintre cele mai mari centre de diagnostic şi tratament oncologic din România şi din regiune.

    “Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentanţii autorităţii de concurenţă.

    Spitalul oncologic din Braşov a fost înfiinţat pe firma Onco Card Invest în 2012, în urma unei investiţii de 24 milioane euro făcută de cinci antreprenori locali, pe un teren adus în asociere de Municipiul Braşov. La acel moment, acţionarii erau firma T & K Management, înregistrată în Elveţia (20%), Pintea Radu Dorel (5%), Grigorescu Sorin (20%), Duţu Gheorghe (25%), Butuza Raluca-Livia (25%), Tudose Răzvan (5%).

    Compania Onco Card Invest a intrat în insolvenţă în 2014, iar în luna iulie 2019, administratorul judiciar CITR a anunţat că firmele Onco Card şi Onco Card Invest, parte din grupul cu acelaşi nume, care administrează Centrul Regional de Diagnostic şi Tratament Oncologic din Braşov, şi-au încheiat procesul de reorganizare şi au ieşit din insolvenţă, cu un an înainte de termenul previzionat.

    Cele două firme înregistrau la intrarea în reorganizare datorii curente în valoare de aproximativ 2,8 milioane de lei.  Atât Onco Card, cât şi Onco Card Invest înregistrează EBITDA cumulat pozitiv pe perioada reorganizării.

    MedLife (simbol bursier – M), controlat de familia Marcu, a raportat un profit net de 5,7 mil. lei la nouă luni din 2019, echivalentul unei creşteri de 134,6% faţă de perioada similară a anului trecut şi afaceri de 336,6 mil. lei, plus 7,8%.

    Prin preluarea spitalului OncoCard, grupul MedLife ajunge la un portofoliu de 27 de companii achiziţionate, ultima anunţată fiind spitalul Centrul Medical Micromedica.

     

  • MedLife bifează o nouă achiziţie: Operatorul de servicii medicale private a preluat Centrul Medical Micromedica din regiunea Moldovei, cu şase unităţi medicale şi afaceri de 18 mil. lei în 2018

    Operatorul de servicii medicale private Medlife, controlat de familia Marcu, continuă achiziţiile şi anunţă preluarea pachetului integral al companiei Centrul Medical Micromedica, unul dintre principalii furnizori de servicii medicale private din Moldova.

    Compania operează şase unităţi medicale în oraşele Piatra Neamţ, Bacău, Roman, Bicaz, Roznov şi Târgu Neamţ, şi a raportat afaceri de 18 mil.lei în 2018.

    “Prin această achiziţie ne consolidăm poziţia în Moldova, fiind o zonă de maxim interes pentru noi. Am început să contribuim la dezvoltarea acestei pieţe încă din 2014 odată cu inaugurarea unei clinici de mari dimensiuni în municipiul Iaşi. Odată cu această tranzacţie, adăugăm pe harta noastră alte şase oraşe şi, în felul acesta, extindem şi mai mult graniţele pentru pacienţii din nord-estul ţării şi nu numai”, spune Mihai Marcu Preşedinte şi CEO MedLife Grup.

    La rândul său, Stefan Botez, director general al Centrului Medical Micromedica, spune că parteneriatul cu MedLife reprezintă o etapă importantă în evoluţia companiei.

    Odată cu acestă tranzacţie, MedLife ajunge la un portofoliu de 26 de companii achiziţionate, ultima anunţată fiind spitalului Lotus din Ploieşti.
     
    “Vom continua să ne consolidăm poziţia şi sperăm să mai anunţăm şi alte achiziţii până la sfârşitul anului”, adaugă Mihai Marcu.

    MedLife  a raportat afaceri în creştere în primele şase luni din 2019 şi continuă strategia de extindere pe piaţă prin achiziţii, pentru care a bugetat 20 mil. euro în a doua jumătate a anului.

    În primele şase luni din an, MedLife a încheiat trei tranzacţii, printre care şi o achiziţie în afara graniţelor ţării, prima ieşire a unei companii locale din sectorul privat de sănătate în străinătate. În ultimii zece ani, MedLife a deschis sau achiziţionat 129 de unităţi medicale în ţară, potrivit preşedintelui companiei.

    Creşterea afacerilor până la 468 mil. lei în primele şase luni din 2019, plus 25% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, a venit din toate liniile de afaceri ale grupului MedLife, mai ales din divizia de spitale, clinici şi stomatologie. De asemenea, şi achiziţiile din 2018 şi 2019 au tras în sus afacerile grupului la şase luni. Profitul net s-a majorat cu 72%, la 10,4 milioane lei în prima jumătate a lui 2019, potrivit raportului financiar al companiei.

    Conform reprezentanţilor companiei, dacă vor reuşi implementarea tuturor proiectelor anunţate către acţionari, există premise ca MedLife să depăşească pragul de 200 milioane de euro în 2019.
     

  • Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar al MedLife, liderul serviciilor medicale private din România

    Carte de vizită

    A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, iar pe cartea sa de muncă, la primul job are descrierea „lucrător bancar”

    A făcut de toate, după cum el însuşi spune: a avut şi o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie, marochinărie

    În 2004 a preluat frâiele MedLife, companie înfiinţată de mama sa în 1996 şi care a devenit liderul local al pieţei serviciilor medicale private, cu o cifră de afaceri consolidată de 623 milioane de lei şi 3.400 de angajaţi

    MedLife s-a listat la Bursa de Valori din Bucureşti în decembrie 2016

    Printre pasiunile lui Mihai Marcu se numără sailingul şi târgurile de antichităţi

  • Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar MedLife – premiat la GALA CEO AWARD 2018 – VIDEO

    Carte de vizită
    ¶ A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, iar pe cartea sa de muncă, la primul job are descrierea „lucrător bancar”
    ¶ A făcut de toate, după cum el însuşi spune: a avut şi o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie, marochinărie
    ¶ În 2004 a preluat frâiele MedLife, companie înfiinţată de mama sa în 1996 şi care a devenit liderul local al pieţei serviciilor medicale private, cu o cifră de afaceri consolidată
    de 623 milioane de lei şi
    3.400 de angajaţi
    ¶ MedLife s-a listat la Bursa de Valori din Bucureşti în decembrie 2016
    ¶ Printre pasiunile lui Mihai Marcu se numără sailingul şi târgurile de antichităţi

  • Viaţa după tranzacţie

    “Primul semestru al acestui an a marcat o perioadă de dezvoltare solidă pentru Dent Estet, fapt ce consolidează poziţia noastră de lider absolut pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România”, descrie Oana Taban, CEO şi fondator al Dent Estet, rezultatele obţinute recent de grupul pe care îl conduce.

    Dent Estet (din care fac parte Dent Estet Clinic, Green Dental Clinic, Dentist 4 Kids şi Aspen Laborator) a încheiat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri la nivelul grupului de 4,8 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a a anului trecut.

    În primele şase luni ale acestui an, unele divizii au înregistrat creşteri şi de 25-30%, „ceea ce transformă în certitudine faptul că suntem în continuare pe un trend crescător”, spune Taban. Rezultatele din acest semestru au fost generate de circa 14.800 de pacienţi, care au efectuat peste 48.000 de vizite şi intervenţii în cabinet.

    „Raportându-ne la piaţa de servicii stomatologice, obiectivul nostru este să păstrăm avansul accelerat şi consistent faţă de competitori şi faţă de evoluţia pieţei şi la finalul anului 2018”, descrie CEO-ul Dent Estet obiectivele de business fixate pentru anul în curs.

    În 2017, reţeaua Dent Estet a înregistrat o creştere organică de peste 30%, până la o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de lei – „un ecart aproape dublu faţă de evoluţia pieţei şi un avans de peste 56% faţă de următorii competitori”, spune Taban. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului citate de ea, piaţa de servicii stomatologice este evaluată de analiştii financiari din România la aproximativ 1 miliard de lei.

    „Deşi fragmentată, are un potenţial foarte mare de dezvoltare. Estimăm că nivelul de creştere va fi de aproximativ 15%-16% în acest an, la o valoare care va depăşi cu siguranţă un miliard de lei”, descrie ea potenţialul de dezvoltare a pieţei în continuare.

    Rezultatele vin la aproximativ doi ani după ce MedLife a anunţat cumpărarea pachetului majoritar al grupului Dent Estet, care la vremea aceea număra şapte clinici stomatologice, cu afaceri de 5,5 milioane de euro. Tranzacţia este descrisă de Oana Taban drept „cea mai mare tranzacţie de pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România şi singura relevantă din ultimii doi ani”; ea nu oferă însă detalii despre valoarea acesteia.

    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, Taban, fondator şi managing partner al grupului Dent Estet, a păstrat integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extindere a reţelei. De asemenea, ea a preluat şi managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife. Taban spune că strategia de dezvoltare şi extindere a companiei, precum şi creşterile constante de la an la an au fost motivele care au stat în spatele deciziei de achiziţie de către MedLife.

    Înfiinţată în 1999, reţeaua deţine în prezent opt clinici stomatologice multidisciplinare în Bucureşti şi Timişoara, un laborator de tehnică dentară digitală şi două studiouri foto digitale specializate, precum şi peste 50 de cabinete stomatologice.

    Din rândul proiectelor realizate după tranzacţie, Oana Taban menţionează inaugurarea la Bucureşti a unei unităţi stomatologice cu cel mai înalt grad de digitalizare de pe plan local, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, cea mai mare investiţie în dotări tehnologice dintr-o clinică dentară din ţară. „Din punctul nostru de vedere, unul dintre criteriile cele mai importante de creştere constă în inovaţii şi într-o politică de (re)investiţii permanente în tehnologie premium, în materiale exclusive, în tehnici de tratament pe care le aducem de cele mai multe ori în premieră în ţara noastră şi în digitalizarea tratamentelor şi proceselor din clinică”, descrie ea reperele de dezvoltare a companiei.

    În ultimii doi ani, investiţiile pe care le-au făcut la nivelul clinicilor din reţea în tehnologii, materiale, echipamente şi achiziţii de aparatură se ridică la aproximativ 2 milioane euro.

    De altfel, potrivit CEO-ului Dent Estet, mare parte din profitul obţinut este reinvestit constant în digitalizare şi în tehnologiile viitorului, în achiziţii de aparatură, echipamente şi tehnici avansate de tratament, dar şi în educaţia medicilor şi a echipei de management, „astfel încât pacienţii să poată fi trataţi la standarde internaţionale, pe teritoriul ţării”. „Pentru următorii doi ani, ne vom păstra şi cel mai probabil vom depăşi nivelul investiţiilor”, spune ea.

    Extinderea la nivel naţional reprezintă un alt pilon de dezvoltare; după clinica deschisă anul trecut în Bucureşti, Dent Estet continuă seria de inaugurări anul acesta cu două clinici la Sibiu, una dedicată serviciilor pentru adulţi, iar cea de-a doua dedicată exclusiv copiilor. Odată cu deschiderea celor două clinici de la Sibiu, compania va ajunge la un număr total de 56 de unităţi dentare până la finalul acestui an.

    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, în cadrul Dent Estet lucrează 250 de specialişti, dintre care 90 sunt medici, majoritatea certificaţi internaţional în toate ramurile medicinei dentare, potrivit reprezentaţilor companiei. „Stabilitatea echipei joacă un rol esenţial în evoluţia noastră. Chiar şi acum avem alături medici care sunt cu noi încă de la începuturile noastre, de acum 19 ani”, spune Taban. Potrivit ei, o direcţie de investiţii a companiei este în dezvoltarea unor echipe multidisciplinare, care colaborează în vederea descoperirii unor tratamente pentru pacienţi, precum şi în educaţia lor, în formare şi supraspecializare.

    În ceea ce priveşte lipsa de personal de pe piaţă, Oana Taban observă că aceasta nu este specifică doar României, ci este pregnantă la nivelul întregii regiuni şi la nivelul Europei în general. „Nu cred că există domeniu de activitate care să nu sufere într-un fel sau altul de acest deficit de angajaţi şi este cu siguranţă cea mai mare provocare pe care companiile o au de traversat pe termen scurt şi mediu.”

    Particularizând pe piaţa de servicii medicale, CEO-ul Dent Estet subliniază că sănătatea şi asistenţa socială rămân în topul sectoarelor în care s-au făcut cele mai multe angajări, iar cererea de candidaţi este în continuare foarte mare.

    „Piaţa serviciilor medicale private rămâne unul dintre cele mai active sectoare de business din România şi este nevoie de personal suplimentar, având în vedere dinamica cu care se deschid centre medicale private, clinici de mici sau de mari dimensiuni.” Spune însă că la Dent Estet au încă de unde recruta: „Primim cereri de angajare şi asta ne bucură, ne dorim ca medicii să rămână în România şi să facă performanţă aici.” Prin intermediul Asociaţiei Dental Office Managers (ADOM), sunt implicaţi în proiecte de educaţie în domeniul medical, prin care şi-au propus să contribuie la dezvoltarea pieţei de profil, dar şi să stimuleze retenţia personalului medical şi non-medical din acest domeniu. Taban oferă ca exemplu un curs de resurse umane dedicat clinicilor dentare care a apărut în urma unui studiu ce releva faptul că 9 din 10 clinici dentare se confruntă cu probleme de integrare şi retenţie a personalului. Anul acesta au lansat, în premieră în ţara noastră şi ca răspuns la cererea managerilor medicali, un program de training dedicat personalului din recepţiile acestor clinici (front desk officer). „Este un proces natural de evoluţie pe care categoric îl vom continua şi în următorii ani”, spune executivul.

    „Ţara noastră are medici foarte bine pregătiţi şi supraspecializaţi, iar acest lucru se reflectă tot mai mult şi în comportamentul pacientului. Observăm că românii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru tratamente digitale complexe şi se informează dinainte despre tehnologiile şi tratamentele folosite, dar şi despre echipa medicală”, descrie ea comportamentul pacienţilor.

    În plus, Oana Taban observă că aceştia se informează tot mai mult despre cum să aleagă corect un furnizor de servicii medicale şi apreciază calitatea actului medical, cât şi posibilitatea de a fi tratat de o echipă multidisciplinară, supraspecializată. Ei caută astfel să găsească soluţii complete la probleme fără să fie nevoiţi să se deplaseze în mai multe locuri şi preferă să găsească serviciile de care au nevoie sub acelaşi acoperiş. „În acelaşi timp, stomatologia digitală cunoaşte o evoluţie din ce în ce mai accelerată, creşte numărul românilor care solicită tratamente complexe şi planuri complexe de tratament”, spune Taban.

    În ceea ce priveşte MedLife, planurile de achiziţie ale companiei de anul acesta au ajuns la final, după efectuarea unor achiziţii printre care se numără Polisano, Centrul Medical Ghencea şi Solomed Group. „Suntem, probabil, operatorul medical cu cea mai mare expertiză de cumpărare şi integrare a unui grup de companii sau firme medicale”, spune Mihai Marcu, preşedintele executiv al MedLife, subliniind că până în acest moment şi-au extins prezenţa în aproape toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori. Potrivit unui interviu acordat anterior, Marcu previzionează o cifră de afaceri la nivel de grup de circa 180 de milioane de euro, reprezentând 12-13% din piaţa locală a serviciilor medicale private.

    Preşedintele executiv al MedLife spune că, în afara proiectelor de achiziţie, vor să investească în proiecte de amploare atât în zona de tehnologie medicală, cât şi pe partea de soluţii medicale digitalizate. Oferă ca exemplu în acest sens achiziţia a şase RMN-uri noi, care au dublat astfel numărul de RMN-uri prezente în reţea.

    Totodată, şi-au propus să investească în extinderea unităţilor deja existente şi au demarat în acest sens lucrările pentru extinderea a trei unităţi spitaliceşti: Humanitas Cluj, Life Memorial Hospital Bucureşti şi Spitalul MedLife Braşov. Se pregătesc să inaugureze o nouă hyperclinică în Oradea şi vor mai urma şi alte proiecte de tip greenfield. „De asemenea, analizăm posibilitatea unor eventuale investiţii limitate în perioada următoare pentru extinderea în zonele de proximitate din afara ţării, în Bulgaria, Ungaria şi Serbia”, spune Marcu.

  • Strategie austriacă, pacienţi români

    Spitalul Wiener Privatklinik, cu sediul în Viena, are 145 de paturi, patru săli de operaţie şi nouă centre specializate în diagnosticul şi tratamentul cancerului, chirurgia nervilor periferici, chirurgie ortopedică, traumatologie, chirurgia ochilor. Grupul Wiener Privatklinik (WPK) include însă, alături de spital, o casă de bătrâni cu 110 paturi, un lanţ de farmacii în Cehia, un business de distribuţie de medicamente; per total, acesta generează venituri anuale de aproximativ 80 de milioane de euro. Medicii care practică în spital sunt colaboratori, fiind plătiţi separat faţă de costurile alocate terapiilor; veniturile lor sunt incluse în această cifră. ”Este un sistem similar celui din Statele Unite: există clinica, noi oferim toate facilităţile şi tot ce au nevoie medicii, ei îşi aduc aici propriii pacienţi sau tratează pacienţii pe care îi aducem noi“, a explicat medicul Walter Ebm structura veniturilor la cea mai recentă vizită a sa în România.

    Potrivit medicului, la spitalul WPK ajung anual pentru tratament circa 9.000 de pacienţi, rata de ocupare fiind de 85%; circa 45% dintre pacienţi sunt străini. ”Anul trecut am avut în jur de 600 de pacienţi români, iar numărul lor se dublează în fiecare an“, explică el. Serviciile accesate cu precădere de pacienţii români sunt de ortopedie, boli cardiovasculare şi, mai ales, oncologie. ”Credem că putem oferi consultaţii de la cei mai buni medici pentru fiecare specializare, însă în prezent ne concentrăm mult pe tratamentele de cancer. Terapiile împotriva cancerului implică un tratament interdisciplinar. Pentru astfel de terapii este nevoie de mai mulţi medici. Avem un consiliu pentru astfel de tratamente, în care medici cu mai multe specializări se întrunesc pentru a discuta fiecare caz în parte“, descrie medicul principala arie de concentrare a activităţii spitalului vienez – terapiile adresate diferitelor tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele pe care le realizează anual pacienţii.

    ”Cred că în prezent tratamentul împotriva cancerului este ultra-specializat; nu mai este ca acum 10 ani, s-a schimbat extrem de mult de-a lungul anilor şi va evolua în continuare“, spune medicul, care dă şi explicaţii. Un astfel de tratament implică o terapie individualizată pentru fiecare pacient – un anumit tratament nu se potriveşte tuturor, variază în funcţie de sex, de vârstă, de tipul de cancer; ”suntem specializaţi pe oferirea acestui tip de tratament şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care oamenii vin în Austria“. El observă că, dat fiind nivelul de noutate al acestor terapii, este dificil pentru pacienţii din aceste ţări să găsească un tratament bun pentru cancer la ei acasă. Oferă ca exemplu în acest sens melanomul (cancerul de piele), care, dacă în urmă cu câţiva ani nu putea fi tratat dacă depăşea o anumită dimensiune, iar majoritatea pacienţilor mureau într-o perioadă scurtă de timp, acum se pot trata. Pe de altă parte, admite medicul, tratamentul este foarte scump. ”Companiile farmaceutice vând aceste medicamente cu un preţ foarte ridicat. Este greu pentru mulţi oameni să plătească pentru un astfel de tratament.“ Medicul oferă ca reper de preţ pentru un tratament (care implică nu doar costul medicamentelor, ci şi pe cel al diferitelor terapii – radioterapie, chimioterapie, intervenţii chirurgiale, imunoterapie) suma de 30.000 – 40.000 de euro pe an, în contextul unei perioade de tratament de lungă durată, ce se întinde pe parcursul mai multor ani. Preţurile practicate în cadrul spitalului privat austriac pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi merg până la 5.400 de euro pentru un pachet de check-up de lux (consultaţii şi analize).

    Pacienţii internaţionali ai clinicii vin mai ales din zona estică – alături de pacienţii români, se află cei care vin din Ungaria, Ucraina, Rusia, până la Kazahstan, Georgia etc. Compania austriacă are şi o reprezentanţă în Bucureşti, cu trei angajaţi, unde pacienţii români pot afla, în română, rapid, informaţiile despre tratamentele posibile, fără să se deplaseze până în Viena pentru o primă interacţiune. Reprezentanţa a fost deschisă în urmă cu doi ani. ”Am luat această decizie ca urmare a conexiunii cu un angajat român, iar acum vrem să extindem colaborarea şi în alte ţări – Rusia, Ucraina, Bulgaria.“ CEO-ul de la WPK consideră că este un model ideal de funcţionare, unul mai bun decât al medicilor care să meargă în anumite ţări pentru a trata pacienţii de acolo. ”Austria are doar 8 milioane de locuitori, România, 20 de milioane, iar Ucraina, în jur de 40 de milioane, ca să nu mai vorbim despre Rusia – doar în zona Moscovei sunt în jur de 20 de milioane de locuitori.“ El este încrezător în expansiunea businessului în baza creşterii numărului de pacienţi din Europa Estică.

    De ce nu au pacienţii acces la aceste terapii noi în ţările lor? ”De cele mai multe ori este o chestiune legată de bani – cât de mult investeşte o ţară în sistemul de sănătate? Cât de mult îşi permite o ţară să investească în sistemul de sănătate? Chiar dacă majoritatea ţărilor aflate în dezvoltare, precum cele estice, au un ritm rapid de creştere economică, banii suplimentari sunt de cele mai multe ori direcţionaţi spre industrie, infrastructură, puţini sunt direcţionaţi în sistemul de sănătate.“ Medicul spune că nu poate să indice un procent ideal din PIB alocat cheltuielilor cu sănătatea, ci subliniază nevoia existenţei unui ecosistem care trebuie să includă şi asigurările private. Adaugă că şi în Austria au acelaşi tip de discuţii legate de finanţarea sistemului de sănătate – incluzându-le pe cele despre tratamentul anticancer, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu populaţia din ce în ce mai îmbătrânită. ”Segmentul persoanelor în vârstă este în creştere şi nu sunt suficienţi oameni tineri care să susţină sistemul. Acum vârstnicii au nevoie de îngrijire şi nu există bani pentru acest lucru.“

  • Plus 27% pentru MedLife în primele 9 luni ale anului

    Clinicile si divizia corporate au cea mai mare pondere din cifra de afaceri anunţată, 27%, respectiv 23%, urmate de spitale şi laboratoare, cu un procent similar de 19%. Potrivit reprezentanţilor companiei, rezultatele obţinute sunt în linie cu estimările iniţiale şi semnificativ peste ritmul de creştere al pieţei.

    „Am început în expansiune şi continuăm în acelaşi ritm accelerat, urmând strategia de dezvoltare şi extindere pe care am anunţat-o încă de la începutul anului către investitorii şi acţionarii noştri. Am anunţat până acum o serie de achiziţii importante, şi continuăm să ne extindem pe acest segment. În perspectivă, avem în vedere o nouă serie de proiecte de tip greenfield şi dezvoltarea a noi linii de business. Totodată, analizăm posibilitatea de a ne extinde în afara României şi de a testa în următorii doi ani pieţele externe din proximitate, fără a face deschideri de anvergură”, a declarat Mihai Marcu, preşedintele şi CEO al MedLife.

    În decursul celor 9 luni ale anului 2017, MedLife a demarat mare parte din planurile de business vizate pentru anul acesta, anunţând achiziţia a patru companii importante, Almina Trading, Anima, Humanitas şi Polisano, aceasta din urmă fiind într-un proces de avizare de către Consilul Concurenţei. Dacă toate condiţiile vor fi îndeplinite şi se va finaliza achiziţia Clinicilor Polisano, MedLife va avea în portofoiu 17 achiziţii, fiind, probabil, operatorul medical cu cea mai mare expertiză de cumpărare şi integrare a unui grup sau firme medicale.

    În paralel cu programul de achiziţii,  compania şi-a întărit poziţia de lider în zona Transilvaniei, deschizând o nouă hyperclinică şi un nou laborator în Braşov. Prin inaugurarea acestor unităţi şi mutarea serviciilor de ambulatoriu în noul spaţiu, Spitalul MedLife Braşov şi-a extins numărul de paturi, în regim de spitalizare de zi.

    Proiectele de tip green field vor continua să se dezvolte, compania având ca obiectiv în perioada următoare, şi prezenţa cu unităţi proprii în Brăila şi Oradea.

    Ca urmare a deciziei acţionarilor din cadrul ultimei reuniuni AGA, MedLife urmează să atragă o finaţare prin majorarea capitalului social şi emiterea de obligaţiuni pentru achiziţii şi dezvoltarea companiei.

    „Avem toate premisele pentru a urma planurile de dezvoltare şi extindere şi, implicit pentru a ne îndeplini angajamentul faţă de investitorii noştri şi le mulţumim pe această cale pentru faptul că au încredere în strategia companiei şi în capacitatea noastră de implementare”  a mai spus Mihai Marcu.

    MedLife este cel mai mare furnizor de servicii private de sănătate din România. Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare baza de clienţi pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din ţară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, una dintre marile companii private de sănătate din Europa Centrală şi

    Acţiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori Bucureşti, Categoria Premium, având simbolul de tranzacţionare ″M″.

    Începând cu 2009, MedLife a deschis sau a achiziţionat 83 de unităţi medicale. Echipa sa puternică si experimentată de management a fost capabilă să creeze si să gestioneze aceste oportunităţi de creştere, dobândind cunoştinţe şi experienţă valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.

  • Cele mai mari afaceri din domeniul medical românesc

    Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa serviciilor private de sănătate – MedLife, Regina Maria, Medicover, Sanador şi grupul Gral – au avut afaceri totale de circa 1,3 miliarde de lei în 2015, potrivit calculelor ZF. Top 20 cele mai mari companii au avut afaceri de 2,1 miliarde de lei în 2015, adică deţineau o treime din piaţă.

    MEDLIFE

    Grupul MedLife operează 36 de clinici, 8 spitale generaliste şi specializate, 24 de laboratoare cu mai mult de 143 de puncte de colectare de analize medicale, 9 farmacii, 8 cabinete de stomatologie, având peste jumătate de milion de clienţi. Din personalul companiei fac parte aproximativ 1.900 de medici şi 1.000 de asistente medicale. Spre finele anului trecut, cel mai mare operator de servicii medicale private a încheiat procedura de listare la bursă, fiind prima companie din piaţa medicală privată care s-a listat.

    Aceasta a fost şi cea mai mare ofertă publică iniţială de listare a unei companii private din istoria BVB. Familia Marcu a rămas acţionar majoritar, cu 51% din acţiunile companiei. MedLife are o capitalizare de 540 milioane lei, preţul acţiunii înregistrând o creştere de 2,28% de la începutul anului. Liderul pieţei a raportat o cifră de afaceri preliminară consolidată de circa 112 milioane de euro (503 milioane de lei) pentru anul trecut.

    MEDICOVER

    Medicover este prezent pe piaţa serviciilor medicale private din România de peste 20 ani şi dispune de o reţea de 19 clinici proprii în Bucureşti şi în ţară, un spital generalist şi o reţea de clinici partenere. În prima jumătate a anului trecut, Medicover a deschis patru clinici în câteva dintre cele mai mari oraşe din ţară –  Braşov, Ploieşti, Galaţi şi Cluj-Napoca. În toamna lui 2016 a realizat prima achiziţie a grupului pe piaţa românească, prin cumpărarea Centrului Medical Doctor Luca din Piteşti.

    Din grup face parte şi reţeaua de laboratoare Synevo România, cu afaceri de 156 de milioane de lei (34,6 milioane de euro) în 2015, iar Medicover România a înregistrat în acelaşi an afaceri de până la 252 de milioane de lei (56 milioane de euro). Deţinut de suedezii Jonas şi Robert af Jochnick, grupul Medicover este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est şi oferă servicii medicale integrate pacienţilor din 14 ţări.

    SANADOR

    Antreprenoarea Doris Andronescu deţine operatorul privat de servicii medicale Sanador, cu afaceri de circa 42 de milioane de euro şi în în jur de 1000 de angajaţi în 2015. Reţeaua este formată din spitalul Sanador din Capitală – cel mai mare spital privat din România -, dar şi mai multe clinici şi laboratoare.

    La un avans anunţat de 22% anul trecut, cifra de afaceri a Sanador va trece de 50 de milioane de euro în 2016, potrivit estimărilor ZF. Compania a deschis în 2011 primul spital privat cu servicii medicale complete, în care asigură tratament inclusiv pentru situaţii de urgenţă, în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro. Spitalul a devenit profitabil la un an şi jumătate de la inaugurare.

    GRAL

    Afacerea înfiinţată în 2007 de antreprenorii Robert şi Georgeta Şerban este cel mai mare operator de servicii medicale care a mizat pe nişe, spre deosebire de competitorii mai mari, care şi-au dezvoltat servicii generaliste. Cele trei mari direcţii de business ale Gral sunt oncologia, analizele de laborator (inclusiv imagistica) şi dializa.

    Grupul Gral Medical cuprinde o reţea de 25 centre medicale, dintre care 11 laboratoare, 14 clinici şi un spital privat cu patru secţii (radioterapie, chimioterapie, chirurgie şi dializă) şi o echipă de peste 1.200 de medici şi asistente. În 2015, Gral a deschis două clinici, una în Bucureşti şi alta în Ploieşti, în urma unor investiţii de peste 1,5 milioane de euro, iar la începutul lui 2016 a deschis o clinică în zona Băneasa, cu o investiţie de circa 200.000 de euro. Anul trecut, pentru tot grupul Gral a fost estimată o cifră de afaceri de
    113 milioane de lei (25,1 milioane de euro).

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Fady Chreih, CEO la Regina Maria

    El conduce astăzi cel de-al doilea jucător din piaţa de servicii medicale private din România. Regina Maria a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 290 de milioane de lei, cu 15% mai mult decât în 2014, şi are circa 3.000 de angajaţi.

    Prima sa slujbă a fost la Banca Transilvania, unde a debutat în divizia dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii; ulterior, a devenit director pe Bucureşti, manager regional şi director adjunct al diviziei IMM la nivel naţional. Legătura cu domeniul sanitar a venit prin crearea de produse bancare pentru medici, care s-au dovedit a fi de un real succes.

    A fost invitat în repetate rânduri la discuţii cu cei de la Advent International, fondul care a cumpărat 80% din acţiunile afacerii, iar întrevederea l-a convins să schimbe domeniul. „Acea întâlnire de un sfert de oră s-a transformat într-una de trei ore şi am simţit din nou efervescenţa care era în banking în 2006-2007”, declara Chreih.

    În 2015, fondul de investiţii MEP Capital Investment, care a preluat reţeaua de clinici şi spitale Regina Maria, i-a propus lui Fady Chreih să rămână încă patru ani în funcţia de director general al companiei.

  • Noul proiect al lui Wargha Enayati: un centru „cum nu mai există în România”

    În timp ce povesteşte, Wargha Enayati trasează metodic pe hârtie câte un chenar pentru fiecare dintre proiectele în care este implicat în prezent: compania de media MedicHub, Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria şi, de puţin timp, compania de servicii medicale de second opinion Intermedicas.

    Doreşte să sublinieze astfel că fiecare dintre acestea sunt verigi din lanţul principalului proiect pe care îl va construi: un centru dedicat vârstnicilor „cum nu mai există în România”. Centrul se va întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi şi va fi obiectul unei investiţii de 40 de milioane de euro relizată în următorii doi ani. „Prin acesta vreau să pun iarăşi o amprentă în societate şi să lucrez la demnitatea vârstnicului”, spune Enayati, care completează că acesta a fost scopul său încă din 1995, când a pus bazele primei clinici private din România.

    Uitându-se în urmă, mărturiseşte că nu ar schimba nimic: „Eu sunt născut şi crescut în Germania, mi-am început şi studiile acolo; dacă mă uit la colegii mei de acolo şi la evoluţia lor ulterioară, realizez că n-aş fi schimbat nimic. Tot acelaşi lucru aş alege să fac, şi tot aici, în România; pur şi simplu pe seama impactului social pe care l-am avut aici. În Germania probabil că aş fi lucrat într-un spital, aş fi devenit conferenţiar şi gata. Aici, toată piaţa s-a schimbat, nu doar Regina Maria; au venit şi concurenţii care au adăugat valoare în toată această poveste”.

    Regina Maria a evoluat de la un cabinet de cardiologie şi interne în Piaţa Unirii, pe care îl descrie „deja un lucru sofisticat pentru vremea aceea, medicii nu veneau să dea consultaţii la privat. Ca să schimb această mentalitate a fost nevoie de trei-patru ani şi după ce a început să crească numărul medicilor care veneau pentru consultaţii la privat, şi alte clinici au început să facă acelaşi lucru”; afacerea a ajuns la afaceri de circa 100 de milioane de euro în prezent. „Ideea în acest proiect a fost că am vrut să pun o amprentă nouă în domeniul medical, să dau avânt serviciilor medicale private, un lucru care a fost încet şi foarte dureros”.

    Medicul a dezvoltat segmentele imagistică, chirurgie – toate noi pentru domeniul privat la momentele respective; spune că „mi-au trebuit câţiva ani până când medicii au prins gustul să opereze în privat. Am fost primul care am adus un network de clinici în ţară pentru abonaţii noştri. Toate acestea au dus şi la creşterea încrederii populaţiei faţă de servicii medicale, piaţă care a crescut an de an şi anul acesta sigur s-a ajuns la cel mai mare ridicat nivel de încredere în servicii medicale”.
    Enayati îşi asumă rolul de pionierat avut într-o piaţă ajunsă la circa 1,5 miliarde de euro în două decenii: „inventarea” abonamentului medical, lansarea lanţului de clinici private care nu mai existau la momentul respectiv, prima bancă de celule stem din România, dar şi realizarea primelor tranzacţii a reţelei de clinici cu implicarea de fonduri private de investiţii. „Se fac anul acesta 10 ani de la prima tranzacţie în domeniul privat medical de vânzare la un fond de investiţii din străinătate”, descrie Enayati unul dintre punctele cheie din traseul său şi al companiei Regina Maria; a vândut 49% din ceea ce se numea atunci Centrul Medical Unirea către fondul de investiţii 3i. Regrete? „Atunci acesta a fost deja semnalul drumului ce urma, în momentul în care am intrat în această horă, am luat şi avantajele şi dezavantajele în calcul”, rememorează Enayati.

    Pe de o parte, spune că a avut avantajul unor parteneri competenţi, care să-l ajute să dezvolte afacerea; dezavantajul asumat de la început a fost că „la un moment dat mă voi despărţi de această afacere şi trebuia să crească astfel încât să devină independentă”, descrie el modul în care priveşte tranzacţiile ce au urmat. Cea mai recentă, din 2015, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, a fost şi cea mai răsunătoare: medicul şi-a vândut participaţia de 20% pe care o mai avea în companie, iar valoarea estimată a tranzacţiei totale a fost de peste 100 de milioane de euro (potrivit surselor din piaţă).

    În prezent, medicul antreprenor se concentrează pe dezvoltarea unui nou concept. „Ideea de bază este aceeaşi, vreau să mişc ceva în mentalitatea medicilor şi a pacientului.” În ceea ce priveşte mentalitatea medicilor, a început acest demers prin achiziţia din 2016 a companiei de media Medic Hub (anterior Versa Media). Aceasta se concentrează pe organizarea de evenimente şi conferinţe medicale; produce totodată 10 reviste medicale de specialitate. Anul trecut, afacerile acesteia au ajuns la 1,5 milioane de euro, iar pentru anul în curs, medicul previzionează venituri de 2 milioane de euro. „Aceasta creşte foarte frumos şi reprezintă o resursă de medici care pot folosi pentru alte proiecte ale mele.”

    Se ocupă în continuare şi de Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria, înfiinţată în 2011; în prezent aceasta este formată din două policlinici în Bucureşti destinate persoanelor cu venituri mici, una dintre acestea are servicii gratuite, alta cu preţuri mici, potrivit medicului.

    Cel mai recent proiect în care Enayati şi-a anunţat implicarea este însă clinica de servicii de second opinion Intermedicas, în care spune că şi-a regăsit spiritul de la început. „Echipa pe care am găsit-o acolo este orientată spre valorile pe care le-am avut şi pe a aduce concepte noi, de servicii medicale de nişă, legate de ce mă pricep cel mai bine: servicii şi abonamente medicale.” De altfel, trei dintre iniţiatorii proiectului au făcut parte din echipa de început a Regina Maria.  Intermedicas a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani de medicul neurolog Dan Mitrea, care este în continuare unul dintre acţionarii companiei. El şi-a propus atunci să concentreze activitatea firmei pe nişa serviciilor medicale în străinătate, pentru pacienţii care nu găseau rezolvări pentru problemele lor în România. Ana-Maria Marian s-a alăturat firmei în toamna anului 2013, după ce anterior lucrase mai bine de un deceniu la Regina Maria, cea mai recentă funcţie deţinută fiind de corporate business director al companiei.

    În acelaşi timp, în acţionariatul Intermedicas au intrat şi Sergiu Neguţ, fost deputy CEO la Regina Maria, şi Ioana Ilisei, fost director financiar în cadrul operatorului privat”. În februarie, şi Enayati şi-a anunţat intrarea în acţionariatul Intermedicas prin  achiziţionarea pachetului majoritar de 51%. Valoarea întregului pachet, care are la bază infuzia de capital, tranzacţia în sine şi o sumă prevăzută pentru dezvoltarea companiei, se ridică la valoarea de 400.000 euro. Acţiunile Intermedicas se împart acum între Wargha Enayati, Ana-Maria Marian (21%), Sergiu Neguţ (15%) şi Dan Mitrea (13%). „Diferenţierea pentru abonamentele medicale a devenit din ce în ce mai dificilă, nevoile pacienţilor sunt altele acum. Dacă acum 10-20 de ani erai fericit că medicul are timp să stea de vorbă cu tine, te consultă şi îţi mai şi zâmbeşte, astăzi nevoile au devenit altele. De exemplu, pacientul are nevoie de un sistem integrat de servicii medicale, unde medicul nu iese cu ochelari de cal şi ştie să integreze informaţii diferite, mai ales în cazuri mai complexe, unde atât medicul, cât şi pacientul, agreează consultarea cu alţi medici”, descrie Enyati modul în care Intermedicas deserveşte nevoile pacienţilor.