BusinessMagazin

Tag: servicii medicale

  • MedLife a finalizat achiziţia diviziei de servicii medicale Polisano

    În prezent MedLife deţine în Transilvania 5 spitale mono si pluridisciplinare, 7 laboratoare de analize, 8 clinici cu departamente de imagistică medicală, 2 maternităţi şi un centru de fertilizare in vitro.

    “Din acest moment, MedLife devine lider detaşat şi la nivelul regiunii Transilvania, cu peste 60 milioane de euro cifră de afaceri numai în această zonă geografică şi finalizează cu succes una dintre cele mai relevante şi complexe acţiuni de pe piaţa serviciilor medicale din România”, a declarant Mihai Marcu, preşedinte şi CEO al MedLife.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modelul american pentru servicii medicale româneşti

    ”Vrem să ducem abordarea multidisciplinară dincolo de teorie, la nivelul faptelor – în Europa Centrală şi de Est nu există o astfel de abordare. |n sistemul medical românesc, pacientul este diagnosticat, se plimbă din spital în spital, până când se ajunge la o concluzie; în această situaţie, şeful echipei medicale este însuşi pacientul“, descrie medicul Ovidiu Palea conceptul de multidisciplinaritate, pe care specialiştii reţelei private Provita şi-au concentrat eforturile în ultimii ani.

    Fondată în 2011, printr-o clinică dedicată imagisticii, reţeaua Provita s-a dezvoltat ulterior cu o policlinică şi, din 2016, cu un centru medical (spital), toate în Bucureşti. Anul trecut, 27.000 de consultaţii s-au realizat în cadrul reţelei, iar valoarea veniturilor înregistrate de Provita a ajuns la 20 de milioane de lei, în creştere cu 170% faţă de anul anterior. Iar dacă în 2011, în cadrul clinicii lucrau circa 20 de angajaţi, în prezent numărul personalului medical a ajuns la aproximativ 90. Anul trecut, valoarea investiţiilor s-a plasat la 500.000 de euro şi au fost direcţionate în tehnologizare şi îmbunătăţirea unităţilor existente, iar investiţiile bugetate pentru anul acesta se ridică la 1 milion de euro şi vor fi axate pe dezvoltarea unui laborator şi a încă unui centru de zi; în plus, urmează să fie mutată şi extinsă divizia de kinetoterapie într-un centru complex.

    Medicii reţelei spun că în ultimii ani şi-au concentrat eforturile în direcţia unei abordări multidisciplinare: ”Există două direcţii a acesteia: pentru partea de diagnostic, iar a doua, după stabilirea unui tratament, când este nevoie de o echipă mai mare de medici în jurul pacientului – echipa chirurgicală, dar şi alţi specialişti, anestezişti, recuperatori etc.“. Ovidiu Palea insistă că propunerea lor este una fundamental diferită în acest context: ”Propunem discuţii între noi – avem boarduri, reuniuni disciplinare, în care nu un doctor, cu o singură specializare, ci mai mulţi oferă cea mai bună opţiune pentru pacient“. 

    Reţeaua Provita este un business de familie dezvoltat de Ovidiu Palea şi de soţia lui, Ada. Medic primar specializat în anestezie şi terapie intensivă şi în terapia durerii din România, Palea şi-a început parcursul profesional în Statele Unite, unde a fost plecat timp de mai mulţi ani pentru a-şi face pregătirea ca rezident de specialitate; a lucrat apoi câţiva ani ca medic anestezist şi de terapie intensivă în Washington. ”|n contextul în care nu am fost un emigrant fericit şi veneam foarte des în ţară şi aveam familia aici, după ce am intrat în Uniunea Europeană mi-am spus că mă întorc acum ori niciodată“, descrie el gândurile pe care le avea înainte de întoarcerea în ţară.

    A revenit în România în 2007 şi a lucrat, timp de câţiva ani, ca medic anestezist în sistemul de stat ”cu enorm de multe frustrări fiindcă nu am avut experienţa românească în rolul de medic specialist, prin urmare mi-a fost greu să mă integrez“. |n 2011 a decis să facă trecerea cu totul în privat: ”Mi-am spus că nu pot să mă integrez fiindcă sunt eu diferit, nu neapărat în bine“. |ntreg planul a început să se dezvolte în jurul centrului de imagistică şi terapia durerii transformat în Provita în 2011, iar primele investiţii în acesta ”au fost rezultatul multor gărzi în America şi a foarte multă muncă; fondurile proprii au fost direcţionate spre partea operaţională, iar investiţiile în RMN şi alte tehnologii de pildă sunt de ordinul milioanelor şi au fost făcute prin împrumuturi bancare şi leasinguri“.

    În 2012 au decis să preia o clinică ambulatorie care se afla în regiunea Primăverii – Arcul de Triumf, iar în intervalul 2012-2015 au creat centrul de ambulatoriu, unde aveau intervenţii de zi şi multidisciplinaritate. A urmat etapa 2015-2016, dedicată lansării proiectului centrului de cercetare clinică şi diagnostic şi tratament Provita, despre care Palea spune că a fost într-adevăr o provocare, din mai multe puncte de vedere. Pentru realizarea acestui proiect a fost nevoie de o investiţie de 9 milioane de euro, cofinanţată din fonduri europene (care au constituit 60% din proiect, adică aproape 5 milioane de euro); 4 milioane de euro au fost credite bancare. ”Probabil că cea mai mare provocare a noastră a fost să ne găsim finanţare; o parte din aberaţiile sistemului le-am regăsit prin acest proiect: câştigi un proiect şi simţi că îl prinzi pe Dumnezeu de picior; timp de doi ani însă nu am găsit finanţarea bancară de care aveam nevoie pentru a continua.“ Medicul spune că erau consideraţi start-up, cu foarte mare risc şi erau pe punctul de a pierde proiectul european în lipsa finanţării; Banca Transilvania le-a acordat în cele din urmă resursele de care aveau nevoie.

    Au ales să dezvolte spitalul bazându-se pe conceptul unei infrastructuri cu puţine paturi, în contextul în care majoritatea intervenţiilor realizate sunt de zi sau cu internare foarte scurtă, astfel că nu se justifică să ţină pacientul foarte mult timp în spital. ”America este un mediu foarte agresiv şi eficient financiar, iar experienţa medicilor este foarte interesantă în ceea ce poţi să implementezi aici; nu merge să iei cu copy paste un sistem de acolo, aici, dar poţi adapta. Ce ştim foarte clar este că spitalele sunt foarte scumpe“. El oferă ca exemplu spitalul unde el şi-a făcut rezidenţiatul, spitalul universităţii George Washington, care avea 250 de paturi; număr ce ar putea fi considerat extrem de mic în raport cu numărul de paturi din spitalele româneşti. ”Ideea de spitale mari, cu multe paturi, este falimentară la nivel internaţional pentru că paturile sunt foarte scumpe. Standardul mondial este ca, în situaţia în care pacientul evoluează bine, în trei zile să meargă acasă. Dacă implementezi ce vezi afară, fără să inventezi nimic, devii mult mai eficient.“

    Din rândul dotărilor tehnologice oferă ca exemplu un mamograf digital cu tomosinteză ce oferă biopsie ghidată, pe care nu o face nimeni din România până acum, potrivit lui; precum şi un aparat de RMN care este printre cele mai complexe aparate din regiune, nu doar din România, fiindcă face şi RMN funcţional (vede activ ce părţi din creier funcţionează sau nu, vede dacă tumorile sunt active sau moarte, n.red). Au anunţat recent şi lansarea unei platforme online – health360.ro – construită cu scopul de a combate fenomenul dezinformării pacienţilor prin intermediul internetului. ”Pacienţii citesc mult pe internet şi îşi asumă rolul de medic, se suprainvestighează inutil, îşi greşesc deseori diagnosticul şi fac paşi în direcţia unui tratament greşit“, explică Palea. Platforma lansată recent este dedicată exclusiv pacienţilor şi include informaţii avizate de o echipă de medici.

    În privinţa colaborării cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, medicul spune că banii decontaţi de stat reprezintă 10% din venituri. ”|n mod natural, această pondere ar trebui să fie majoritară dacă am avea o medicină corectă; oriunde în lumea asta, statul are voie să dea cetăţenilor o grijă medicală, nu trebuie să fii preocupat dacă dă acest ajutor printr-un spital de stat sau printr-un spital privat.“ Oferă din nou un exemplu rezultat al experienţei sale americane: în America, spitalele sunt majoritar private (90%) şi lucrează majoritar cu statul. ”|ntr-o ţară evoluată ca America, statul nu poate să susţină masa de pensionari care creşte şi speranţa de viaţă care creşte“, explică medicul.

    De altfel, şi în Europa se întâmplă la fel, spune el: există contracte prin casă prin care se fac operaţii pe cord, pe creier în privat fiindcă spitalele de stat din Italia, de exemplu, nu fac faţă; în Anglia, lista de aşteptare pentru bolile cronice la spitalele de stat este de 150 de săptămâni pentru o proteză de şold. ”Idealul românesc ar fi ca privatul să absoarbă ce nu poate face statul într-un timp util, dar acesta este un proces lung.“ El consideră că una dintre problemele spitalelor de stat se leagă de costurile mari care nu sunt în laborator, ci în spitalizările continue, ori atât timp cât statul nu acordă o decontare realistă, lucrurile se transformă într-o presiune uriaşă pentru pacient. ”|n prezent, pacientul nu poate aştepta decizii politice fiindcă el se confruntă cu o problemă de viaţă majoră şi atunci se caută de bani şi vine în privat, ceea ce pune un stres foarte mare pe pacient şi un stres la fel de mare pe doctori.“

    Palea consideră că mărirea salariilor medicilor trebuia să se întâmple şi este obligatorie, însă bugetul trebuie echilibrat: ”Şi spitalul de stat este o instituţie financiară care trebuie să aibă încasări şi costuri; dacă dă pe salarii 10 milioane, dar îi vin încasări de două milioane şi trebuie să suplimentăm bugetul cu 8 milioane, este incorect; asta se întâmplă peste tot în Est. Voi fi obligat să recunosc că actul medical costă de 10 ori mai mult, dar având un cost real, atunci spitalul va putea da zeci de mii de euro salarii pentru că încasează de la casă pe actul medical ceea ce este corect.“

    Totuşi, cea mai mare problemă din spitalele de stat şi din sistemul medical, în general, se leagă, potrivit specialiştilor Provita, de criza de personal. De altfel, acesta este şi motivul pentru care conceptul de multidisciplinaritate lipseşte din spitalele publice şi pentru faptul că pacienţii sunt puşi deseori în situaţia de a alerga de la un medic la altul. ”|n spitalele publice vorbim despre o lipsă de resursă – vorbim despre enorm de multe frustrări şi probleme, sunt alte lucruri de rezolvat. Un medic în spitalul de stat are extrem de mulţi pacienţi“, explică medicul neurochirurg Dorin Bica. Provocările de stat nu sunt străine pentru Bica; alături de neurochirurgul Ionuţ Gobej, şi-a anunţat recent plecarea de la spitalul Colentina din cauza managementului defectuos. A ajutat creşterea salarială în aducerea medicilor înapoi din străinătate? ”Vor pleca mai puţini, într-adevăr, deşi, din toate sondajele reiese că nu salariul era motivul principal de plecare“, spune medicul referindu-se la măririle salariale recente. Observă însă că o construcţie sănătoasă a sistemului medical se va face în 10-20 de ani de acum încolo. ”Ca să obţii o diferenţă de 1-2% în mortalitate, ai nevoie de investiţii de miliarde în sistem“, conchide Bica.

    Şi dezvoltarea Provita depinde, de altfel, de numărul personalului medical recrutat; anul trecut au angajat peste 20 de persoane, iar în 2018 şi-au fixat o ţintă asemănătoare. ”Cred că problema nu mai este aparatura în clipa de faţă, cumva te finanţezi, dar cum faci să ai un om care este alături de tine şi trage în aceeaşi direcţie cu tine? Aici este succesul nostru, faptul că avem oameni deosebiţi lângă noi“, subliniază Palea. ”Ideea a fost de a strânge în jurul meu câţi mai mulţi specialişti de care am nevoie ca să creez terapia durerii multidisciplinară – nu poţi face acest lucru fără specializări precum reumatologie, recuperare. Căutăm oricât de mulţi oameni; specialişti buni la toate nivelurile de complexitate şi de vârstă, fie că vorbim despre asistente şi infirmiere, fie despre medici.“ |n ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii în continuare, Palea spune că acestea nu vizează o extindere naţională. ”Motivul este legat de factorul uman: vrem un act medical perfect raportat la ce se întâmplă în Vest“.

    Spune că, fiind vorba despre o afacere formată dintr-o echipă de medici, nu funcţionează pe ţinte de business: ”Lucrurile se întâmplă oarecum natural. Rezultatele financiare sunt consecinţele actului medical, nu a unui plan de business; nu avem o ţintă de încasări fiindcă nu avem nevoie de compromisuri. Clinica este condusă şi manageriată de medici, viziunea şi vocaţia sunt dintr-o perspectivă medicală şi mai puţin financiară. Mai bine tratezi un pacient pe săptămână decât trei pe zi – un pacient operat bine îţi aduce încă un pacient săptămâna viitoare, unul operat prost te face să pierzi 10 potenţiali.“

    Piaţa serviciilor medicale private a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2008, la 7 miliarde de lei în 2016, potrivit estimărilor ZF şi este condusă de reţelele MedLife, Regina Maria, Medicover şi Sanador.

     

  • CNAS: Guvernul a aprobat contractul-cadru care reglementează serviciile medicale

    Potrivit noului contract-cadru, va exista o serie de prevederi care vizează creşterea accesului persoanelor asigurate la medicamente şi servicii medicale, debirocratizarea şi transparentizarea activităţii furnizorilor de servicii medicale, dar şi disciplina contractuală a acestora.

    “Actul normativ prevede că începând cu data de 1 iulie 2018 asiguraţii vor putea obţine medicamentele cu şi fără contribuţie personală de la oricare farmacie din ţară aflată în contract cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Actuala reglementare, conform căreia farmacia trebuie să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate ca şi medicul prescriptor, va mai fi aplicată doar pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat”, reiese dintr-un comunicat transmis de CNAS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele CNAS: Plătim contribuţii prea mici pentru serviciile medicale pe care ni le dorim

    “Avem, în România, asigurări de sănătate obligatorii. Dacă mă uit că sunt aproape cinci milioane de contributori pentru 19 milioane de persoane. Cred că e momentul să ne întrebăm dacă ne dorim asigurări de sănătate în România, dacă ne dorim un sistem bazat pe plată, cât ne dorim şi cine să suporte. Avem cele mai mici contribuţii pentru sănătate, pe care le plătesc aproape cinci milioane de persoane. În schimb, ne dorim servicii de calitate eurupeană, cei care plătesc mult mai mult. Să vedem ce ne dorim, ce suntem în stare să plătim şi cum vom ajunge acolo”, a declarat Laurenţiu Mihai, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veste bombă despre cardul de sănătate. Ce a decis Guvernul în şedinţa de azi

    Guvernul a adoptat azi o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin care utilizarea fără drept a cardului de sănătate devine infracţiune.

    “Avem o ordonanţă de urgenţă astăzi pentru a modifica Legea 95 în sensul alinierii prevederilor legii cu prevederile noului Cod fiscal. În acelaşi timp, reglementăm utilizarea cardului de sănătate şi definim faptul că utilizarea fără drept a cardului de sănătate constituie acum infracţiune”, a declarat Bodog la începutul şedinţei de Guvern.

    În Ordonanţa pusă în dezbatere pe site-ul ministerului Sănătăţii în data de 16 noiembrie se precizează ce anume va deveni infracţiune şi se va pedepsi conform prevederilor din Codul penal: reţinerea la nivelul furnizorilor de servicii medicale a unui card de sănătate şi utilizarea fără drept de către aceştia.

    Potrivit Notei de fundamentare a ordonanţei, “se reglementează în mod expres faptul că, cardul naţional este un card electronic, personal şi netransmisibil, iar reţinerea la nivelul furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale a cardurilor naţionale şi/sau utilizarea de către aceştia fără drept, în scopul raportării şi validării unor servicii medicale/medicamente/dispozitive medicale constituie infracţiune şi se pedepseşte conform prevederilor din Codul penal”, scrie realitatea.net

  • E corect? Salariaţii din România vor suporta serviciile medicale pentru asistaţi sociali, preoţi, şomeri, pensionari, acuză sindicatele

    „Prin proiectul OUG de modificarea a Codului Fiscal, lansat ieri în consultare publică, Ministerul Finanţelor Publice propune modificarea categoriilor de contribuabili la sistemul de asigurări de sănătate.Ca urmare, ÎNCEPÂND DE LA 1 IANUARIE 2018: pensionarii, şomerii, persoanele asistate social, persoanele aflate în concediu medical, persoanele aflate în concediu de creştere copil, personalul monahal, persoanele aflate în detenţie sau străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării,

    VOR BENEFICIA CU TITLU GRATUIT DE SERVICII MEDICALE, TOŢI FIIND ASIGURAŢI AI SISTEMULUI PUBLIC DE SĂNĂTATE, FĂRĂ OBLIGAŢIA DE PLATĂ A CONTRIBUŢIEI DE SĂNĂTATE. PENTRU EI, SERVICIILE MEDICALE VOR FI DECONTATE DE SALARIAŢI!

    În prezent, conform art 153, alin (1), lit. h) – o), Codul Fiscal, o serie de instituţii publice sunt contribuabili ai sistemului public de asigurări de sănătate, pentru persoanele ce beneficiază de diverse prestaţii sau indemnizaţii asigurate de instituţiile în cauză, respectiv:

    pentru şomeri – plata contribuţiei pentru asigurări de sănătate este asigurată de către ANOFM, din fondul de şomaj;
    pentru pensionari, dar şi pentru cei aflaţi în concediu medical, ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională – plata contribuţiei pentru asigurări de sănătate este asigurată de către CNPP, din bugetul asigurărilor sociale;

    pentru persoanele asistate social – plata contribuţiei pentru asigurări de sănătate este asigurată de către ANPIS, din bugetul de stat;
    pentru personalul monahal – plata contribuţiei de asigurări de sănătate este asigurată de către Secretariatul de Stat pentru Culte, din bugetul de stat;
    pentru persoanele aflate în penitenciare – plata contribuţiilor de asigurări de sănătate este asigurată de către Ministerul Justiţiei, din bugetul de stat.

    În 2017, pentru 9 luni, suma contribuţiilor plătite de instituţiile publice mai sus menţionate, pentru aceste categorii de persoane, a fost de 574 milioane lei. Majorarea pensiilor ar fi ridicat considerabil această sumă.

    De la 1 ianuarie 2018 Ministerul Finanţelor Publice propune ca nici una din instituţiile mai sus menţionate să nu mai asigure contribuţiile de sănătate pentru persoanele pe care le asistă.

    Ca urmare, ÎNCEPÂND DE LA 1 IANUARIE 2018:

    – pensionarii,

    – şomerii,

    – persoanele asistate social,

    – persoanele aflate în concediu medical,

    – persoanele aflate în concediu de creştere copil,

    – personalul monahal,

    – persoanele private de libertate,

    – străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării,

    VOR BENEFICIA CU TITLU GRATUIT DE SERVICII MEDICALE, TOŢI FIIND ASIGURAŢI AI SISTEMULUI PUBLIC DE SĂNĂTATE, FĂRĂ OBLIGAŢIA DE PLATĂ A CONTRIBUŢIEI DE SĂNĂTATE. PENTRU EI, SERVICIILE MEDICALE VOR FI DECONTATE DE SALARIAŢI!

    Având în vedere că de la 1 ianuarie 2018 salariaţii vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurări de sănătate, ei vor fi cei ce vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, şomeri, asistaţi sociali, personal monahal, deţinuţi, etc.

    Nu numai că Guvernul a eliberat angajatorul de toată responsabilitatea finanţării colective a sistemului de securitate socială, acum statul s-a eliberat pe el însuşi de obligaţiile sociale, a considerat că e prea mult. Şi atunci, le-a transferat cuiva care are prea puţină forţă pentru a reacţiona faţă de astfel de decizii.

    Probabil în perioada următoare vom primi de la Ministerul Sănătăţii Publice completarea acestui ”cadou”, LISTA PRESTAŢIILOR MEDICALE CE NU VOR MAI FI ACOPERITE DE ASIGURAREA MEDICALĂ.

    În rest, nu ne rămâne decât să le urăm tuturor salariaţilor din România un weekend plăcut”, se arată în comunicatul emis de Blocul Naţional Sindical.

  • Servicii medicale ca în Evul Mediu. Femeia transportată cu o dubă la spitalul din Craiova a murit. Primarul: Am sunat la spital, dar ne-au spus că nu au voie să trimită medic

    Purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj, Cătălin Dochia, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că poliţiştii au întocmit iniţial, pe numele şoferului autocarului care o lovise pe femeie pe o trecere de pietoni, un dosar de cercetare penală pentru vătămare corporală din culpă, urmând ca încadrarea juridică să fie schimbată în ucidere din culpă.

    ”La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, unde i s-au acordat îngrijiri medicale de specialitate, i s-a stabilit diagnosticul preliminar traumatism cranio-cerebral grav. În cursul nopţii, din cauza complicaţiilor survenite, victima a decedat”, a declarat Dochia.

    Femeia a fost lovită, marţi, în timp ce traversa strada pe trecerea de pietoni, de un autocar înmatriculat în Franţa şi condus de un cetăţean bulgar. Victima a fost transportată în stare de inconştienţă, de rude şi localnici, la spital, cu o dubă, deoarece niciuna dintre cele trei ambulanţe din Filiaşi nu era disponibilă, potrivit martorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tratament personalizat pentru medici

    “Pacienţii sunt tot mai sofisticaţi şi mai pretenţioşi, astfel că nevoia de servicii private de top va creşte. Datorită acestora, medicii simt din ce în ce mai mult nevoia să se profesionalizeze şi să aibă cabinete dotate la standarde internaţionale. Acest aspect, cât şi evoluţia galopantă în medicină contribuie la schimbarea atitudinii medicilor faţă de credite“, declară Ionela Mişculescu, director de dezvoltare a Diviziei pentru Medici din cadrul Băncii Transilvania. Deşi a existat o reticenţă a medicilor faţă de finanţarea activităţii prin împrumuturi bancare, în ultimii ani această atitudine a început să se schimbe, spune reprezentanta BT.

    Divizia pentru Medici este un model de business cu activitate de 10 ani pe piaţa bancară locală şi oferă consultanţă în cele opt sedii din ţară, prin intermediul unei echipe formate atât din specialişti în domeniul bancar, cât şi medical. Prin această divizie, medicilor le este facilitat accesul la finanţare pentru proiectele profesionale sau personale ale acestora, indiferent de forma de organizare juridică, iar iniţiativa este susţinută de Colegiul Medicilor din România. ”Mai mult, sunt medici care au ales să rămână în ţară pentru că au putut să ia credite de la Divizia pentru Medici, pentru un cabinet sau pentru dotarea corespunzătoare, la standarde internaţionale“, adaugă Mişculescu.

    Medicii care apelează la acestă divizie a băncii, spune reprezentanta BT, au acces la consiliere din partea unei persoane ce se află permanent la dispoziţia lor; în plus, echipa din acest departament ”vorbeşte pe limba medicilor, având chiar doctori în echipă“. De altfel, din 2007 până în prezent, ”mii de medici“ au luat credite prin Divizia pentru Medici, iar conform Ionelei Mişculescu unii le rambursează şi îşi iau altele, ”atunci când trec peste acele reţineri de început“. De menţionat este, printre altele, că nu îi costă nimic rambursarea anticipată din surse proprii, precizează reprezentanta băncii. Divizia pentru Medici oferă credite imobiliare pentru cei care doresc să îşi facă un cabinet sau un nou sediu, credite de investiţii pentru amenajări sau dotare cu aparatură medicală, credite pentru maşini, nevoi diverse şi credite pentru achiziţie de Praxis, pentru medicii de familie.

    În cele mai multe cazuri, medicii care iau credite de la BT investesc în aparatură medicală, dar şi în sedii sau în formarea profesională, deoarece ”medicii învaţă toată viaţa, iar cursurile şi congresele naţionale sau internaţionale costă“, explică reprezentanta BT. Tot ea mai spune că stomatologii, în principal, ”au cel mai mare apetit pentru finanţare, mai mult decât medicii din alte specializări“. În ceea ce ţine de valorile sumelor contractate, Divizia pentru Medici este o divizie ”transversală“, aşa încât serveşte orice entitate medicală, fie ea un cabinet medical individual sau un spital mare; astfel, valoarea împrumuturilor acoperă o plajă largă: de la 50.000 de lei la milioane de euro. Pe de altă parte, dobânzile depind de tipul finanţării şi de perioada de acordare, iar intervalul de rambursare este între 5 – 25 de ani. BT şi-a extins acest proiect prin intermediul unei platforme online, pentru ca viitorii lor clienţi să cunoască paşii necesari unui parcurs antreprenorial. De aici medicii pot afla informaţiile de bază de care ar avea nevoie pentru a obţine finanţare – de la detaliile în funcţie de organizare la autorităţile care eliberează certificatele necesare sau condiţii pentru colaborarea cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Tot prin intermediul acestei platforme, medicii pot comanda aparatură medicală la preţuri promoţionale, oferite de furnizorii de echipamente medicale cu care BT colaborează“, completează Ionela Mişculescu.

    Banca Transilvania a încheiat primul semestru al anului cu un profit net de 496 milioane lei, cu circa 8% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, în timp ce grupul Banca Transilvania a raportat un profit net de 513 milioane lei, cu 6% mai mare decât cele raportate în iunie 2016. Activele Grupului BT au ajuns la valoarea de 53,4 miliarde lei, din care banca deţine 53,2 miliarde lei, potrivit raportului finaciar al băncii. Grupul Banca Transilvania are activităţi în domenii ca bancar, leasing şi credite de consum, credite IMM-uri.

    Clasamentul băncilor comerciale locale după active nu s-a schimbat semnificativ anul trecut, Banca Transilvania fiind singura care a făcut excepţie. În 2016, cele mai mari zece bănci controlau peste 82% din activele totale în valoare de 393,6 miliarde de lei, faţă de un procent de 81% anul anterior, conform Ziarului FInanciar. Singura schimbare notabilă la vârful clasamentului din sistemul bancar este trecerea Băncii Transilvania pe locul secund, poziţie ocupată în mod tradiţional de BRD SocGen. La finalul anului trecut, BT avea o cotă de piaţă de peste 13%, echivalentul unor active în valoare de 51,77 miliarde de lei, faţă de o cotă de piaţă de 12,6% în 2015, conform zf.ro. Trecerea băncii de la Cluj în faţa BRD s-a produs pe seama creşterii creditării, dar şi a preluării Volksbank. Banca Transilvania este, de altfel, cel mai mare câştigător al ultimului deceniu în sistemul bancar local, instituţia de credit fondată de Horia Ciorcilă, în  prezent preşedinte al băncii, majorându-şi cota de piaţă de 2,4 ori în perioada 2007-2016.

  • Medicover achiziţionează reţeaua medicală Iowemed din Constanţa

    Prezentă în Constanţa de zece ani, reţeaua Medicover işi extinde amprenta locală  prin achiziţia reţelei Iowemed. Activităţile reţelei sunt complementare celor ale Medicover, iar tranzacţia reuneşte peste 21 de ani de excelenţă internaţională în servicii medicale şi antreprenori cu experienţă extinsă la nivel local, pentru a promova standardele medicale înalte. 

    „Suntem onoraţi să întâmpinăm Iowemed în familia Medicover. Suntem întotdeauna în căutare de parteneri care ne împărtăşesc valorile în ceea ce priveşte grija pentru pacienţi şi putem afirma cu încredere că Iowemed ne va ajuta să aducem standardele Medicover mai aproape de mai mulţi pacienţi din judeţul Constanţa, o regiune foarte importantă pentru noi”, a declarat Adrian Peake, director general Medicover România. „Aşadar, vom colabora îndeaproape cu noii noştri colegi, pentru a facilita schimbul de cunoştinţe, experienţă şi tehnologie. Avem planuri de dezvoltare locală, atât în ceea ce priveşte gama de servicii medicale, cât şi echipa, şi suntem încântaţi să le implementăm alături de o companie locală recunoscută şi apreciată, cum este Iowemed.”

    Iowemed este unul dintre cele mai importante branduri medicale la nivel local, cu o echipă de peste 150 de medici şi asistenţi, ce oferă peste 30 de specialităţi medicale , atât pentru pacienţi individuali, cât şi pentru angajaţii din companii. Iowemed oferă, de asemenea, servicii de edicină maritimă, pentru cei care au nevoie de certificate medicale specifice pentru activităţile de navigaţie.

    „Suntem încântaţi că am găsit un partener care apreciază cu adevărat munca şi dedicarea noastră din ultimii 20 de ani faţă de pacienţii din Constanţa. Ne alăturăm acum unei reţele medicale internaţionale prestigioase, ca Medicover, şi suntem încrezători că acest pas va pune la dispoziţia pacienţilor noştri mult mai multe variante de tratament şi îngrijire, inclusiv spitalizare premium în Bucureşti”, a spus dr. Ionica Ciortan, coproprietar Iowemed.

  • Creditinfo România – piaţa serviciilor medicale stomatologice a ajuns la 1 miliard de lei

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din ţara noastră este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România.  Este vorba de peste 4.300 de companii care au aproape 10 mii de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet.

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din Capitală

    În Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unitati. Doar în ultimii doi ani au intrat pe piaţă aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. Anul 2016 a înregistrat creşteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice din Capitală, comparativ cu anul 2015. Clinicile şi cabinetele stomatologice au înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei  un profit de aproape 70 de milioane de lei. 

    Distribuţia cifrei de afaceri şi a profitului pe judeţe

    În ţară, cea mai dezvoltată piaţă stomatologică este în judeţul Timiş, unde sunt înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri care depaseste 53 milioane de lei, un profit de peste 12  milioane lei şi peste 400 de angajaţi. Topul judeţelor este completat de Cluj (peste 50 milioane de lei cifră de afaceri, peste 9 milioane de lei profit, peste 500 de angajaţi, la aproximativ 220 de firme), Argeş (aproximativ 47 milioane de lei cifră de afaceri, 8,5 milioane de lei profit, peste 450  angajaţi, la aproximativ 150 de companii) şi Braşov (46 milioane de lei cifră de afaceri, 8,3 milioane lei profit, peste 420 de angajaţi, la aproximativ 170 de companii), se arată în raportul Creditinfo România.

    „Potrivit cifrelor noastre, domeniul companiilor stomatologice a înregistrat în 2016 o creştere de aproximativ 38%, faţă de 2015, şi aproape că s-a dublat comparativ cu anul 2014, când piaţa înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 560 de milioane de lei. Anul 2016 a însemnat şi intrarea pe piaţa serviciilor medicale din România a peste 500 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete stomatologice”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO, Creditinfo România.

    Costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.