BusinessMagazin

Tag: separatisti

  • Politica paşilor foarte mărunţi pentru Ucraina

    Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat că următoarea rundă de negocieri Rusia-Ucraina-UE pentru deblocarea livrărilor de gaze ruseşti ar putea avea loc la jumătatea lui iulie. Moscova a anunţat însă că discuţiile pot continua numai dacă Kievul îşi plăteşte datoria de 4,5 mld. dolari către Gazprom, iar drept concesie a acceptat reducerea preţului pentru gazele furnizate în aprilie şi mai de la 485 la 384,86 dolari/1.000 mc. Oficialii europeni au sugerat că Ucraina ar putea plăti gazul din asistenţa financiară de 1,6 mld. euro oferită de UE în acest an, din care până acum Kievul a primit 350 mil. euro.

    Puţini speră însă ca problema gazului să se rezolve înainte de 27 iunie, când Ucraina va semna partea economică a acordului de asociere cu UE. Preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că şi semnarea acordului va avea consecinţe imediate, afirmând că Rusia nu va mai putea să menţină tarifele vamale de import zero la produsele din Ucraina.

    Spre a mai linişti spiritele atât la Moscova, cât şi la Bruxelles în pregătirea evenimentului de la 27 iunie, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a enunţat un plan de pace pentru zonele separatiste, care promite “descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”. Poroşenko a nominalizat şi un nou ministru de externe, în locul lui Andri Deşciţa, care s-a remarcat prin faimoasa intervenţie în care l-a făcut “nenorocit” pe Vladimir Putin. Locul lui Deşciţa a fost luat de Pavlo Klimkin, diplomat de carieră, originar din oraşul rus Kursk şi cu studii la Moscova. Klimkin este din 2008 negociatorul-şef al Ucrainei pentru acordul de asociere cu UE.

    De partea cealaltă, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga), care va semna cu Poroşenko (foto dreapta) acordul, a cerut Rusiei să înceteze susţinerea cu armament a  separatiştilor din estul Ucrainei, dar s-a abţinut, în ultima sa intervenţie publică, de la orice referire la posibile noi sancţiuni UE contra Rusiei. În acelaşi timp, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind acordul de asociere cu Ucraina.

    Singurul care continuă ofensiva sancţiunilor rămâne Washingtonul, care a comunicat vineri că încă şapte oficiali din republicile separatiste Doneţk şi Luhansk au fost adăugate pe lista persoanelor care au interdicţie de circulaţie în SUA şi ale căror active din străinătate sunt îngheţate. SUA au acuzat, de asemenea, Rusia că mobilizează în continuare trupe la frontiera cu Ucraina, deşi iniţial anunţase că le retrage, şi au avertizat că nu vor accepta prezenţa forţelor militare ruse în estul Ucrainei.


     

  • Rămurele de măslin întinse către Moscova

    Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Deşciţa s-a declarat încrezător în posibilitatea de potolire rapidă a militanţilor separatişti dacă Rusia îşi va retrage sprijinul financiar şi tehnic pentru ei şi dacă va lua amploare, sub noua putere de la Kiev, “dialogul naţional” în toate regiunile privind reforma constituţiei, “autoadministrarea locală şi a economiei” şi reformele care să combată corupţia.

    Deocamdată, Rusia a început să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, într-un gest menit să arate că Moscova susţine crearea unor condiţii paşnice pentru derularea alegerilor, deşi cu câteva zile de scrutin, Comisia Electorală se îndoia că va putea instala secţii de votare în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul militanţilor, ceea ce ar însemna lipsa de acces la vot a 2 milioane din cei 36 de milioane de alegători ucraineni.

    Favoritul net în sondaje pentru preluarea preşedinţiei (în jur de 50% din intenţiile de vot), magnatul Petro Poroşenko, şi-a îndulcit şi el tonul faţă de separatişti şi mai ales faţă de Rusia, insistând că sub mandatul său nu se va organiza niciun referendum privind aderarea la NATO a Ucrainei (spre deosebire de contracandidata sa Iulia Timoşenko, care a promis că va organiza referendumuri penru aderarea la UE şi la NATO) şi că va semna doar un acord economic cu UE, nu şi în domeniul apărării şi al relaţiilor militare (mergând aici exact pe urmele lui Viktor Ianukovici). Chestiunea aderării la NATO şi prezenţa militară occidentală pe teritoriul ucrainean preocupă în cel mai înalt grad Rusia, Moscova fiind dispusă, în ultimă instanţă, să accepte orice fel de intervenţie occidentală economică sau politică a Vestului în ţara vecină, dar nu şi o aderare a acesteia la NATO.

    Campania lui Poroşenko s-a concentrat pe aspecte mai curând neutre din punct de vedere politic, cu promisiuni privind crearea de locuri de muncă şi ridicarea standardelor de viaţă, compatibile cu menţinerea unor relaţii bune atât cu Vestul, cât şi cu Estul. Şi chiar personalitatea lui Poroşenko, fost fondator al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, dar şi sponsor al “revoluţiei portocalii” din 2004, înalt demnitar sub guvernări de culori politice opuse şi industriaş prosper indiferent de regimul politic, pare o punte între două lumi.

    Pe locul al doilea, la mare distanţă de Poroşenko, este fosta stea a “revoluţiei portocalii”, Iulia Timoşenko, urmată de Serhi Tihipko, demisionar din Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, şi Mihail Dobkin (foto), candidat al acestui partid, ambii cu baza electorală în regiunile de est.
     

  • Soluţia rusească pentru Ucraina

    Iniţiativa de pace a lui Putin a eşuat – separatiştii vor ţine referendumul, iar Kievul a continuat acţiunile militare contra acestora – însă din punct de vedere diplomatic era obligatoriu ca ea să aibă loc. Kremlinul are tot interesul să ceară o amânare a referendumului, din raţiuni de simetrie cu atitudinea sa faţă de alegerile prezidenţiale din 25 mai, despre care a sugerat că ar trebui să fie amânate până la liniştirea ţării, pentru că nu poate recunoaşte rezultatul unui scrutin ţinut “când armata este desfăşurată contra populaţiei”, cum a spus ministrul de eterne Serghei Lavrov. O amânare a alegerilor (dacă nu şi a referendumului din Donbass) ar putea facilita obişnuirea treptată a Vestului cu ideea neclintită a Moscovei că soluţia pentru Ucraina este nu destrămarea teritorială, ci federalizarea.

    Oligarhul ucrainean Petro Poroşenko, favoritul net în sondaje pentru prezidenţiale, a avertizat însă că reprimarea separatiştilor va continua tocmai ca să se poată ţine scrutinul: “Sperăm să încheiem operaţiunile contra teroriştilor înainte de alegeri. Dacă nu, atunci vom înconjura fiefurile lor şi nu le vom permite să tulbure alegerile”.

    Poroşenko, 48 de ani, este unul dintre cei mai bogaţi oligarhi din Ucraina, cu o avere de cca 1,5 mld. dolari, proprietarul celui mai mare producător de dulciuri din ţară, grupul Roşen (de unde şi porecla de “regele ciocolatei”), precum şi al unui post de televiziune şi al unor uzine auto. A fost şef al consiliului Băncii Naţionale, ministru de externe în perioada când Iulia Timoşenko era prim-ministru, dar a fost şi ministru al dezvoltării economice în guvernul lui Nikolai Azarov, în 2012, sub regimul Ianukovici. A făcut parte din ambele părţi ale spectrului politic: a fost cofondator al Partidului Regiunilor, prorus, dar în 2005 s-a alăturat opoziţiei, susţinând “revoluţia portocalie”. În 2010 şi-a schimbat iar poziţia, trecând de partea regimului Ianukovici, pentru ca anul trecut să devină un finanţator al manifestaţiilor contra aceluiaşi regim.

    Acum, Poroşenko se prezintă drept cel mai proeuropean candidat, beneficiind ca atare de o cotă de 48,4% din intenţiile de vot. Boxerul Vitali Kliciko, unul dintre liderii Euromaidanului, a renunţat la propria sa candidatură la prezidenţiale ca să-l susţină pe Poroşenko. Miercuri, oligarhul a făcut deja o vizită la Berlin cancelarului Angela Merkel, cerând Vestului să impună o a treia rundă de sancţiuni contra Rusiei dacă referendumul din 11 mai are loc. El s-a declarat însă dispus să discute posibilitatea unei reforme constituţionale care să includă schimbări în legislaţia privind minorităţile şi chiar să accepte, însă numai după alegeri şi după ce situaţia se va fi stabilizat în şară, orice eventual referendum pentru deciderea viitorului anumitor regiuni.

    Cert e că atitudinea conciliantă a lui Putin, corelată cu decizia lui de a-şi retrage o parte din trupe de la graniţa cu Ucraina, le-a dovedit comentatorilor vestici că perspectiva unei intervenţii în forţă a Rusiei în ţara vecină se îndepărtează. Generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, a afirmat deja că Moscova ar putea să-şi atingă scopurile în Ucraina fără să recurgă la o invadare convenţională a ţării.

    Cât despre liderii UE, aceştia s-au liniştit de fapt de tot, în ciuda avertismentelor lor continue privind noi sancţiuni dacă referendumul de duminică va avea loc. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga) s-a declarat deschis unei a doua runde de negocieri la Geneva pentru pace în Ucraina cu participarea Rusiei, în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso (foto dreapta), s-a limitat la promisiuni că UE va susţine securitatea energetică a Ucrainei.

  • Băsescu: Evenimentele de la Odessa pot declanşa “un război civil masiv” în Ucraina

    Evenimentele de la Odessa devin periculoase şi se pot constitui în elementul de declanşare a unui război civil masiv, crede Băsescu. “În mod categoric, guvernul legitim de la Kiev are obligaţia să menţină funcţionarea şi funcţionalitatea instituţiilor statului. În acelasi timp, numărul mare de victime ridică problema profesionalismului cu care se fac aceste intervenţii”, a spus şeful statului.

    Circa 46 de oameni au murit şi peste 200 au fost răniţi la Odessa, în sudul Ucrainei, după ce o defilare pentru unitatea ţării a susţinătorilor autorităţilor de la Kiev a fost atacată, vineri de militanţi proruşi. Ulterior, proruşii s-au baricadat în Casa Sindicatelor, iar susţinătorii guvernului interimar de la Kiev au asediat-o şi i-au dat foc.

    “Propunerea pe care o fac în numele României este ca Moscova şi Washingtonul să-şi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti. Dacă între cele două părţi nu incepe un dialog, riscul de război civil este major, iar România, ca vecin al Ucrainei, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple”, a continuat Traian Băsescu.

    El a furnizat în acelaşi timp un mesaj liniştitor pentru populaţie, afirmând că “România nu are sentimentul că va fi atacată de Federaţia Rusă şi nu are niciun element care să ne îndrepte către o astfel de întâmplare, către un astfel de risc”. Despre o posibilă rechemare a rezerviştilor, Băsescu a spus că “nu numai România a făcut acest lucru, ci toate statele membre NATO. Sunt destul de mulţi rezervişti în Spania şi Italia. Nu ne punem problema rechemării, deocamdată avem evaluări. Nu există un pericol ca un stat membru NATO să fie atacat. Dar evaluările se fac, şi confom legii române, şi conform procedurilor NATO”.

    Preşedintele l-a contrazis pe premierul Victor Ponta, care dăduse de înţeles, sâmbătă, că România trebuie să sprijine integritatea Republicii Moldova în contextul conflictului din Ucraina. “România nu are planificată în niciun fel apărarea Republicii Moldova prin mijloace miltare. Şi asta plecând chiar de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru. Atâta timp cât suntem o ţară democrată trebuie să respectăm statutul constituţional al unui vecin, chiar dacă acest vecin este Republica Moldova.”

  • MAE condamnă violenţele de la Odessa, soldate cu 46 de morţi

    “Ministerul Afacerilor Externe  este în legătură permanentă cu Consulatul General al României de la Odessa şi monitorizează situaţia etnicilor români din regiune. Potrivit informaţiilor deţinute până la acest moment, printre victimele violenţelor din 2 mai nu se numără membri ai comunităţii româneşti”, se afirmă în comunicat.

    Mai multe persoane au murit vineri, la Odessa, în sudul Ucrainei, după ce o defilare pentru unitatea ţării a susţinătorilor autorităţilor de la Kiev a fost atacată de militanţi proruşi înarmaţi cu bâte de baseball, lanţuri metalice şi pistoale. Ulterior, proruşii s-au baricadat în Casa Sindicatelor, care a luat foc în circumstanţe neelucidate în timp ce era asediată de susţinătorii guvernului interimar de la Kiev.

    Procurorul regiunii Odessa, Igor Borşuliak, a declarat sâmbătă că în urma incendiului şi a luptelor de vineri au fost ucise 46 de persoane, iar 200 au fost rănite.

    Serviciul ucrainean de securitate (SBU) l-a acuzat pe preşedintele demis Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia, de organizarea violenţelor, despre care spune că au fost provocate de grupări paramilitare din Transnistria, în colaborare cu grupuri ruse. Poliţia regională din Odesa a comunicat că printre decedaţi se numără cinci locuitori ai regiunii separatiste moldovene Transnistria şi 15 cetăţeni ruşi.

    Ministerul Afacerilor Externe face apel la detensionarea situaţiei din regiunea Odessa şi din întreaga zonă de est şi sud a Ucrainei, “unde actul ilegal de anexare a peninsulei Crimeea la Federaţia Rusă a fost urmat de o serie de acţiuni separatiste ilegale marcate de violenţe nejustificate”. MAE consideră că “detensionarea situaţiei este absolut necesară pentru a permite organizarea în bune condiţii a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, cu participarea tuturor cetăţenilor ucraineni”.

  • Cine poate apăra Ucraina de haos

    Bruxellesul a aprobat un credit de cca 1 mld. euro pentru susţinerea balanţei de plăţi a Ucrainei şi a dispus scăderea tarifelor vamale pentru importurile ucrainene în UE până în noiembrie, măsură cu un efect estimat de 500 mil. euro. Ca prim pas spre diminuarea dependenţei Ucrainei de livările ruseşti de gaze, compania germană RWE a început livrările de gaz spre Ucraina, în baza unui acord-cadru din 2012 ce prevede posibilitatea unor livrări de până la 10 mld. mc de gaz pe an (faţă de un necesar al Ucrainei estimat la 55 mld. mc) şi care a stârnit la vremea respectivă protestul Rusiei, pe motiv că Germania ar putea folosi astfel gaz livrat de Rusia spre a-l reexporta spre Ucraina.

    În acelaşi timp însă, statul ucrainean trebuie să facă faţă ieşirilor de capital şi retragerilor de depozite: banca centrală de la Kiev a crescut dobânzile interbancare cu 3%, respectiv 7%, în condiţiile în care din băncile ucrainene au plecat de la începutul anului 10% din depozitele în grivne şi 14% din cele în valută. Vineri, banca centrală a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maximă care poate să fie retrasă zilnic de la băncile din ţară.

    Pe plan diplomatic, premierul interimar Arseni Iaţeniuk încearcă să se menţină cât mai conciliant, spre a convinge UE că noile autorităţi de la Kiev nu sunt nişte monştri extremişti care oprimă minorităţile, aşa cum îi prezintă mediile de informare ruseşti. În efortul lui Iaţeniuk contează atât reuşitele sale retorice (“Rusia a decis să ridice un nou zid al Berlinului”), cât şi încercările de a rezolva situaţia din teren altfel decât prin reprimarea separatiştilor. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov l-a lăudat pe Iaţeniuk că a decis să înceapă negocieri cu separatiştii din sud-est, în pregătirea unei reforme constituţionale menită să satisfacă revendicările minorităţii rusofone.

    Până acum, în încercarea de a-i potoli pe separatişti, guvernul interimar de la Kiev a acceptat să ofere, în cadrul reformei constituţionale, o descentralizare “care va conferi largi prerogative regiunilor”, va acorda un statut special limbii ruse şi garanţii pentru protejarea dreptului de folosire a limbii ruse. Rămâne de văzut însă cât de profundă va fi această reformă: poziţia Rusiei este că Ucraina nu va avea pace decât dacă se transformă într-un stat federal – de unde şi referirile în presa rusă la separatiştii rusofoni drept “federalişti”.
     

  • Forţele speciale din Ucraina au lansat operaţiuni împotriva militanţilor proruşi. Victime de ambele părţi

    “Un agent al Serviciului ucrainean de securitate (SBU) a fost omorât, iar alţi cinci membri ai forţelor de ordine au fost răniţi”, a precizat Avakov, citat de AFP. “În rândul separatiştilor există un număr necunoscut de victime”, a adăugat ministrul.

    Atacurile grupurilor proruse în oraşele din estul Ucrainei poartă “semnele implicării Moscovei”, apreciază Samantha Power, ambasadorul american la Naţiunile Unite, ameninţând cu noi sancţiuni, informează AFP.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Noul favorit al Kremlinului pentru alegerile din Transnistria

    Deputatul rus Maksim Misenko a exprimat clar această idee. Candidatura lui Anatoli Kaminski la alegerile prezidenţiale din decembrie a fost înaintată de partidul Obnovlenie la un congres la care au participat doi reprezentanţi ai partidului Rusia Unită, Valeri Bogomolov şi Ghenadi Bukaev, care au aprobat candidatura.

    Născut în 1950 în regiunea Chita din Federaţia Rusă, fost inginer în industria alimentară, Anatoli Kaminski este începând din 2000 vicepreşedinte al Sovietului Suprem al Transnistriei. El s-a declarat mândru că a fost propus pentru această funcţie, mai ales că are deja acordul Moscovei ca în campania electorală să folosească imaginea premierului rus, Vladimir Putin.