BusinessMagazin

Tag: separatisti

  • Vladimir Putin acuză SUA că au ajutat separatiştii ruşi

    Putin a declarat că îşi bazează afirmaţiile pe interceptarea de către serviciile sale de informaţii a unor convorbiri telefonice între separatişti şi ofiţeri de informaţii americani. “Ei îi ajutau, chiar şi cu transport”, a declarat liderul rus, care nu a dezvăluit însă când au fost realizate aceste apeluri.

    Putin a declarat că a discutat despre această problemă cu preşedintele american de la momentul respectiv, George W. Bush, care i-a promis să îi admonesteze pe ofiţerii respectivi. În cele din urmă, a declarat Putin, serviciile ruse de informaţii FSB au primit o scrisoare din partea “omologilor lor americani”.

    Liderul rus susţine că ofiţerii americani şi-au asumat dreptul de a “sprijini toate forţele de opoziţie din Rusia”, inclusiv separatiştii islamişti din Caucaz.

    El şi-a exprimat temerea că Occidentul a vrut să facă rău Rusiei şi a reamintit cum unii lideri i-au spus că nu i-ar deranja o posibilă dezintegrare a ţării.

    Referindu-se la perioada celui de-al doilea război în Cecenia, el a declarat: “Omologii mei, mulţi preşedinţi şi prim-miniştri, mi-au spus ulterior că deciseseră că Rusia va înceta să mai existe. Singura întrebare era când se va întâmpla acest lucru şi cu ce consecinţe”.

    Putin a făcut aceste declaraţii în cadrul unui documentar ce urmează să fie difuzat de postul public de televiziune Rossiia-1 şi care este dedicat celor 15 ani petrecuţi la conducerea Rusiei.

  • REPORTAJ: Separatiştii din estul Ucrainei îşi aleg duminică Parlamentul şi preşedintele

    “Alegerile vor permite constituirea unui Guvern legitim”, a declarat “premierul” “Republicii Populare Doneţk”, Aleksandr Zaharcenko, a cărui victorie este aproape sigură. La Lugansk, o altă regiune separatistă, sediu al “Republicii Populare Lugansk”, “preşedintele” Igor Plotniţki ar urma să fie reconfirmat în funcţie.

    Cele două regiuni rebele din Donbas, bazin minier din estul Ucrainei, şi-au proclamat independenţa unilateral în aprilie, ceea ce a provocat un conflict sângeros cu forţele ucrainene care acuză Rusia că trimite armament şi militari pentru a ajuta separatiştii.

    “Aceste alegeri sunt indispensabile pentru a oferi mai multă legimitate regimurilor politice” din Doneţk şi Lugansk, apreciază analistul Konstantin Kalacev, din cadrul Grupului de expertiză politică.

    Pentru cele două republici separatiste, “este un nou punct de plecare (…), o cale către recunoaşterea lor, chiar dacă nu se ştie prea bine cine le va recunoaşte”, adaugă el.

    Campania electorală este redusă la minim la Doneţk – câteva afişe ale candidatului Zaharcenko pe străzi – şi pare total absentă în celelalte oraşe. Toţi candidaţii apără aceeaşi linie: independenţa faţă de Ucraina şi apropierea de Rusia.

    Numărul votanţilor este nesigur: din cele cinci milioane de alegători înscrişi pe listele electorale ucrainene înaintea conflictului, mulţi au părăsit regiunea din cauza luptelor.

    Autorităţile separatiste din Doneţk au anunţat posibilitatea de a vota prin Internet, dreptul de vot începând de la 16 ani şi posibilitatea de a participa la scrutin pentru voluntarii străini – numeroşi ruşi şi câţiva europeni – veniţi să lupte alături de rebeli. Niciun observator al vreunei organizaţii internaţionale nu este aşteptat. Doar câţiva deputaţi ruşi au anunţat că vor veni să observe desfăşurarea alegerilor.

    “Voi merge să votez dacă nu vor fi bombardamente în cartierul meu. Altfel, voi rămâne acasă”, a declarat pentru AFP Oksana Vasilievna, în vârstă de 62 de ani, care locuieşte în nordul oraşului Doneţk, afectat în mod periodic de tirurile de artilerie ale forţelor ucrainene.

    Cele şase luni de lupte între rebeli şi forţele ucrainene s-au soldat cu peste 3.700 de morţi şi au provocat distrugeri importante. Confruntările continuă sporadic în mai multe zone dar intensitatea lor s-a redus net după armistiţiul semnat la 5 septembrie la Minsk, sub auspiciile OSCE, în cadrul unui acord destinat deschiderii unui proces de pace.

    În timp ce procesul pare să fi ajuns în prezent într-un punct mort, organizarea alegerilor în teritoriile separatiste a devenit un punct de fricţiune major între Kiev şi occidentali, pe de o parte, şi Moscova şi rebeli, pe de altă parte.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a denunţat “pseudoalegerile pe care teroriştii şi bandiţii vor să le organizeze în teritoriile ocupate”. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a apreciat că scrutinul va “afecta grav acordurile de la Minsk”, iar secretarul de Stat american John Kerry s-a declarat “îngrijorat” şi a adăugat că Washingtonul nu va recunoaşte rezultatele.

    Ca răspuns la declaraţiile occidentalilor, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat că Moscova va recunoaşte rezultatele alegerilor. “Sperăm că aceste alegeri vor avea loc aşa cum s-a prevăzut şi noi vom recunoaşte, bineînţeles, rezultatele”, a declarat el.

    “Aceste declaraţii ruse urmăresc să se joace cu nervii Kievului, deoarece Rusia nu a obţinut de la Ucraina ce voia: nici loialitate politică, nici capitularea publică a lui Poroşenko”, apreciază Kalacev.

    Conflictul din Ucraina, precedat de anexarea Crimeei de către Moscova, a provocat cea mai gravă criză dintre Rusia şi Occident de la sfârşitul Războiului Rece.

    Pe front, nu departe de Telmanove, la câţiva kilometri de liniile ucrainene, comandantul rebel “Starşina” (sergent) se vrea optimist: “Alegerile ne vor permite să demonstrăm că încet-încet ne construim propriul stat. Lent şi dificil, dar aceasta este de acum calea noastră, în afara Ucrainei”.

    “Nu avem electricitate, nu avem apă. Nu avem cum să vedem la televizor şi nicio modalitate de a urmări ştirile. Ce vreţi să vă spun despre aceste alegeri şi despre candidaţi, nu ştiu nimic”, declară Nikolai, în vârstă de 68 de ani, mult mai puţin optimist. Sprijinindu-se într-un baston, el îşi hrăneşte câinele pe strada Vzletnaia, în faţa aeroportului din Doneţk, o zonă devastată de cele patru luni de conflict.

  • Kievul propune alegeri la 7 decembrie în regiunile separatiste din estul Ucrainei

    Autorităţile de la Kiev doresc organizarea de “alegeri la nivel de districte, consilii municipale, consilii locale”, în “anumite districte din regiunile Doneţk şi Lugansk, duminică, 7 decembrie”, conform textului proiectului de lege.

    Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a prezentat marţi în Parlament un proiect de lege care garantează mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul rusofon, unde un armistiţiu fragil este în vigoare, în încercarea de a soluţiona conflictul violent.

    Acest proiect de lege privind un “statut special” pentru regiunile Doneţk şi Lugansk face parte din protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.

    Conform propunerilor dezvăluite de preşedinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcţiune odată cu adoptarea legii.

  • Ucraina: un război fără război

    Conform NATO, circa 3.000 de militari ruşi ar fi fost dislocaţi în Ucraina în ultimele luni, ajutându-i pe separatiştii de acolo să obţină victorii în faţa armatei ucrainene. Separatiştii au în continuare controlul în oraşele Doneţk şi Luhansk, însă Poroşenko a declarat că termenii armistiţiului prevăd conservarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că nu se pune nici problema federalizării, nici cea a secesiunii teritoriale, ceea ce Kievul oferă separatiştilor în schimb fiind un statut special, cu autonomie mai largă.

    Kievul şi Bruxellesul au convenit, vineri, ca o parte a acordului de asociere care a supărat Rusia să fie amânată până la finele lui 2015, spre a evita o nouă tensionare a situaţiei de la 1 noiembrie, când măsurile cuprinse în respectivul document ar fi intrat în vigoare. Este vorba de reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    “O amânare cu 14 luni a intrării în vigoare a acestei măsuri nu e sfârşitul lumii”, a spus Karel de Gucht, comisarul european în exerciţiu responsabil de comerţ, citat de Dow Jones Newswires. În ceea ce o priveşte, UE va respecta însă termenii acordului, adică va reduce tarifele vamale la mărfurile importate din Ucraina. Parcursul procedural al acordului de asociere va continua şi el, prin ratificarea documentului, săptămâna viitoare, de către parlamentele europene şi cel ucrainean.

    Poroşenko a cerut însă din nou ca Ucraina să fie primită ca aliat al NATO, fără statut de membru, “în viitorul apropiat”, chestiune despre care intenţionează să discute în cursul vizitei sale la Washington de săptămâna viitoare. El a promis că, în pofida situaţiei actuale de pe teren, “Crimeea se va întoarce la noi – şi nu va fi nevoie ca asta să se facă prin mijloace militare”, fără a detalia însă subiectul.

    O încheiere a conflictului militar cu separatiştii, chiar şi fără ca Kievul să-şi fi realizat planul iniţial de nimicire a rebelilor, devenise imperios necesară, având în vedere situaţia economică gravă a Ucrainei, care nu-şi mai putea permite să suporte costul unei prelungiri a operaţiunilor militare, în condiţiile în care FMI cere în continuare adoptarea de măsuri de austeritate, iar estimările iniţiale ale Fondului că PIB va scădea numai cu 5% în acest an au fost deja depăşite, astfel încât analiştii vorbesc acum de o scădere cu 8%.

    Estimări ale unor economişti locali citaţi de Financial Times susţin că numai pierderea Crimeii ar fi tăiat dintr-un foc 3,7% din PIB anual, iar conflictul cu separatiştii a afectat tocmai funcţionarea bazei industriale din provinciile Doneţk şi Luhansk, care furnizează singură cca 16% din PIB şi un sfert din exporturile de bunuri şi servicii industriale ale Ucrainei.
     

  • HARTA conflictului din Ucraina: O altă zonă “crucială” ar putea fi ocupată de separatiştii proruşi – FOTO

    Estul Ucrainei se află momentan într-un armistiţiu şubred, dar ştiri despre civili şi militari morţi contiuă să apară. Dacă această nouă hartă este corectă, atunci discuţia s-ar putea muta asupra oraşului Mariupol, vizat de o posibilă ocupare de către separatişti, informează Business Insider.

    Harta a fost făcută publică de către Centrul de Informare şi Analiză al Consiliului de siguranţă şi apărare din Ucraina, pe site-ul mediarnbo.org.

    “Consiliul de securitate al Ucrainei recunoaşte în sfârşit că rebelii au preluat controlul asupra zonei de graniţă până spre Marea Azov”, potrivit jurnalistuluo Alec Luhn, care a analizat harta.

    Rusia are în continuare 1.000 de soldaţi în Ucraine, potrivit NATO. Orice atac în Mariupol ar duce conflictul într-o fază şi mai periculoasă. Odată ce controlul separatist ar fi instaurat în Mariupol, Rusia ar obţine o legătură strategică între un Doneţk controlat de rebeli în nord, Marea Azov în sud şi drumul terestru spre Crimeea, anexată de Rusia în martie, mai comentează Business Insider.

    Noi sancţiuni economice împotriva Rusiei sunt foarte aproape de a deveni realitate. Potrivit unor surse europene, statele membre UE au ajuns joi la un acord pentru ca noile sancţiuni economice împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri.

  • Cum a ajuns oficial Ucraina în pragul destrămării teritoriale

    Dacă înainte şi imediat după alegerile prezidenţiale din mai din Ucraina, efortul diplomaţiei ruse urmărea să-i convingă pe liderii noii puteri de la Kiev că soluţia cea mai bună este federalizarea ţării, iar în presa rusească separatiştii rusofoni din est erau denumiţi “federalişti”, situaţia s-a schimbat pe măsură ce noul regim de la Kiev a refuzat negocierile cu separatiştii şi a continuat acţiunile militare în Doneţk şi Luhansk, iar de partea cealaltă, separatiştii n-au renunţat la ideea de a-şi impune prin forţă controlul total asupra regiunilor respective. În presa rusească, separatiştii au început să fie numiţi “forţe de autoapărare”, iar liderii lor au ieşit cu interviuri unde au afirmat că nu doresc autonomie, ci separare teritorială, cu crearea unui stat nou – faimoasa “Novorossia” la care în ultimele zile s-a referit pasager şi liderul de la Kremlin.

    În ultima săptămână, diplomaţia nemţească a părut că începe să producă surprize. Cancelarul german Angela Merkel a vizitat Kievul şi i-a spus preşedintelui Petro Poroşenko că Ucraina este liberă să se integreze în Uniunea Eurasiatică, a subliniat că Germania vrea să aibă relaţii bune cu Rusia şi a vorbit despre premisele unei detensionări a conflictului ruso-ucrainean, bazată inclusiv pe acceptul Kievului de a lua anumite măsuri de “descentralizare” a puterii în beneficiul etnicilor ruşi. Evenimentul urma semnării de către firma germană RWE a contractului de vânzare a unei subsidiare de petrol şi gaze, Dea, către compania rusească LetterOne, într-o tranzacţie în valoare de 5,1 mld. euro.

    A venit apoi reuniunea Belarus-Kazahstan-Rusia-Ucraina de la Minsk, la care au participat oficiali de la Bruxelles în frunte cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. Poroşenko s-a întâlnit în premieră cu liderul rus Vladimir Putin, după care a promis o “foaie de parcurs” către o încetare bilaterală a focului de către Kiev şi separatişti. La rândul lui, Putin a afişat o atitudine conciliantă şi a declarat că au fost încheiate “unele acorduri” cu liderul ucrainean. Ulterior, preşedintele Poroşenko a anunţat şi că negocierile UE-Rusia-Ucraina pe tema plăţii gazelor ruseşti de către Kiev ar urma să se reia, după ce au eşuat în iunie, şi că a convenit cu Angela Merkel să-şi coordoneze demersurile la Consiliul European din 30 august.

    După numai o zi însă, situaţia s-a deteriorat radical, odată cu extinderea bruscă a luptelor pe un nou front la sud de Doneţk. Un lider al separatiştilor a recunoscut, în premieră, la o televiziune rusă de stat că între 3.000 şi 4.000 de voluntari din Rusia, mulţi dintre ei rezervişti sau militari activi aflaţi în concediu, luptă deja de mult de partea lor, în virtutea frăţiei slave exprimate ca în anii ’90 în conflictul din fosta Iugoslavie. Acelaşi lider a afirmat, iarăşi în premieră, că scopul separatiştilor nu este federalizarea, ci desprinderea de Ucraina a teritoriilor cu populaţie rusofonă semnificativă.

    Ambasadorul SUA la Kiev a acuzat imediat Rusia că a trimis în Ucraina trupe militare regulate şi sisteme antiaeriene noi ca să combată armata guvernamentală, Departamentul de Stat al SUA a vorbit despre o “contraofensivă condusă de Rusia”, preşedintele Poroşenko despre o “invazie”, iar premierul ucrainean în exerciţiu Arseni Iaţeniuk a cerut convocarea Consiliului de Securitate al ONU, a cerut ajutorul militar al UE, a cerut îngheţarea tuturor activelor ruseşti de către SUA, UE şi G7 şi a dat ca sigură intenţia Moscovei de a întrerupe la iarnă livrările de gaze către Europa.

    Toate acestea au loc cu câteva zile înainte de reuniunea NATO din Ţara Galilor din 4 septembrie, de la care Polonia, ţările baltice şi România aşteaptă unda verde pentru instituirea unei prezenţe militare permanente a organizaţiei pe teritoriile lor, spre a contracara ameninţarea rusească. Marea Britanie susţine ideea, pe care Germania, Franţa, Italia şi Spania au dezavuat-o.

    Deocamdată, Europa a amânat o reacţie la problema ucraineană: la Consiliul European de sâmbătă de la Bruxelles, liderii UE au dat un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancţiuni pe linia celor adoptate până acum (vizând sectorul energetic, bancar şi de apărare). Soluţia înarmării Ucrainei de către statele UE, susţinută de preşedintele Traian Băsescu sau de preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, a fost însă respinsă de cancelarul Angela Merkel, care a explicat că furnizarea de armament european către Kiev ar crea impresia falsă că există o soluţie militară la conflictul din estul Ucrainei.

     

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.
     

  • Haos la locul prăbuşirii avionului: Rebeli beţi caută obiecte de valoare şi trag focuri de avertisment (FOTO)

    Malaezia avertizează că dovezi esenţiale în cazul prăbuşirii avionului în estul Ucrainei au fost distruse de insurgenţi, considerând că acesta este un “act de trădare” faţă de cele 298 de persoane decedate.

    Insurgenţi proruşi aflaţi în stare de ebrietate trag focuri de armă în aer, blochează accesul experţilor internaţionali la locul prăbuşirii avionului şi sustrag obiecte ale pasagerilor decedaţi, afirmă surse locale, citate de Kyiv Post.

    Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a anunţat că echipele sale au reuşit să ajungă la locul prăbuşirii avionului, dar nu pot securiza perimetrul pentru că sunt oprite de separatişti.

    Potrivit unor surse, rebelii proruşi fură din bagajele victimelor avionului, iar unii insurgenţi în stare de ebrietate trag focuri de armă în aer cu mitraliere AK47.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

     

  • Ce au discutat la telefon Băsescu şi Poroşenko

    Petro Poroşenko i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru sprijinul constant acordat de România în această perioadă dificilă pe care o traversează statul şi poporul ucrainean şi l-a informat pe preşedintele român despre operaţiunea antiteroristă desfăşurată de trupele ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk şi despre transferul de armament greu şi combatanţi dinspre Federaţia Rusă.

    Şeful statului român l-a felicitat pe omologul său ucrainean pentru succesele obţinute de armata ucraineană în efortul de lichidare a teroriştilor din estul ţării şi a condamnat ferm atacul nejustificat cu rachete GRAD asupra trupelor şi cetăţenilor ucraineni.

    “România este alături de Ucraina în efortul de stabilizare şi combatere a separatismului. România înţelege şi susţine politic lupta armatei şi a poporului ucrainean pentru integritatea teritorială a ţării. România este îngrijorată de concentrarea unităţilor militare ruse la frontiera estică a Ucrainei şi de alimentarea cu armament greu şi combatanţi a forţelor separatiste proruse din regiunile Doneţk şi Lugansk”, precizează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Băsescu l-a asigurat pe Poroşenko de faptul că “România înţelege şi susţine deplin acţiunile legitime ale autorităţilor pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că apreciază restabilirea păcii şi securităţii Ucrainei ca fiind un element de securitate naţională inclusiv pentru România”.

    La final, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Petro Poroşenko pentru informarea completă pe care i-a făcut-o premergător Consiliului European de la Bruxelles care va avea loc la 16 iulie.
     

  • Băsescu a pledat la Bruxelles contra unui armistiţiu unilateral al Kievului în estul ţării

    “Noi am avut o contribuţie deosebită în ceea ce s-a adăugat la concluziile iniţiale, adică susţinerea mea a fost: o simplă încetare a focului de 72 de ore, fără a spune că, în cazul în care nu se întâmplă ceva din partea rusă, nu are niciun efect, dimpotrivă, generează un plus de victime atâta timp cât separatiştii nu au agreat încetarea focului, ar fi fără rost. De aceea, Consiliul a adoptat propunerea şi s-a dus pe un sistem în care ceva se va întâmpla după aceste 72 de ore”, a declarat preşedintele Traian Băsescu după lucrările Consiliului European.

    Potrivit lui Băsescu, în urma acestei discuţii a fost introdusă în concluziile Consiliului o listă de solicitări pe care Petro Poroşenko să le impună separatiştilor ruşi spre a fi îndeplinite în cursul celor 72 de ore de prelungire a armistiţiului. Acestea sunt: stabilirea acordului pentru instituirea unui mecanism de verificare a încetării focului nu numai de către autorităţile de la Kiev, ci şi de către separatişti, şi a controlului la frontiere sub monitorizare OSCE; restabilirea controlului guvernamental ucrainean asupra celor trei puncte de control la frontieră ocupate de separatişti (Izvarino, Doljanski şi Krasnopartizansk); eliberarea ostaticilor, inclusiv a observatorilor OSCE; lansarea de negocieri substanţiale pentru punerea în aplicare a planului de pace al preşedintelui Poroşenko.

    “Legat de aceste patru puncte, se cere Federaţiei Ruse, care are sub control acţiunile separatiştilor şi aprovizionarea cu armament, dar şi cu oameni, a conflictului, să se implice şi să ajute la rezolvarea acestor patru puncte”, a explicat Băsescu. Consiliul pentru Afaceri Externe al UE va face luni o analiză a îndeplinirii celor patru puncte, iar dacă se constată că nu s-au făcut progrese, va fi convocat Consiliul European, care va analiza situaţia şi va decide înăsprirea sancţiunilor contra Rusiei.

    UE a semnat vineri Acordul de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, trei foste republici sovietice care vor să apropie de Europa de Vest, în pofida presiunilor exercitate de către Rusia. Acordul angajează aceste trei ţări la standarde europene, inclusiv noi reglementări vamale, controale de calitate şi competiţie pe piaţa liberă.