BusinessMagazin

Tag: semnare

  • Cine este tânărul care vrea să cucerească piaţa de cafenele din Cluj

    Bogdan Ciocian este fondator al lanţului de cafenele Meron, unde lucrează în prezent aproximativ 80 de persoane. Anul 2018 a fost unul promiţător pentru Meron prin extinderea businessului, prin creşterea lanţului de coffee shopuri la 11 unităţi.

    „În plus, anul trecut a venit şi cu perspective noi de business, iar cele 7 oraşe pe care le aveam în vedere pentru planul de extindere – Oradea, Timişoara, Sibiu, Bistriţa şi Bucureşti – s-au concretizat.” Tot anul trecut, compania a investit circa 500.000 de euro într-o prăjitorie proprie. „Un alt aspect important pe care am reuşit să îl dezvoltăm constă în lansarea platformei noastre de B2B. Aceasta oferă beneficii altor jucători mici din piaţa de specialty coffee care au nevoie de o cafea proaspăt prăjită şi care până acum recurgeau la diverse prăjitorii de pe piaţa internaţională”, adaugă antreprenorul.

    Planurile pentru extinderea internaţională au venit în mod firesc, spune antreprenorul, adăugând că priveşte către pieţe precum Londra, Amsterdam, Lisabona sau Barcelona. Una dintre cele mai semnificative decizii luate de Bogdan Ciocian a fost momentul în care a renunţat la continuarea studiilor, la facultate. „Acest gest îndrăzneţ şi poate, pe alocuri, privit cu neîncredere de cei din jur m-a ajutat să încep să învăţ cu adevărat şi să îmi creionez drumul. Astfel, am devenit mai independent, mai conştient de forţele proprii”, spune Ciocian.

    Profilul lui Bogdan Ciocian a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • STS a anunţat că a fost semnat contractul pentru modernizarea serviciului 112

    „În aplicarea măsurii 7 din Raportul preliminar privind Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU), întocmit de Comitetul interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112 înfiinţat prin Decizia prim-ministrului nr. 166/2019, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale anunţă semnarea în data de 09.08.2019 a Contractului de furnizare echipamente şi aplicaţii informatice pentru „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă”, cu Asocierea Orange Romania S.A. – Atos Convergence Creators S.R.L. a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare în urma procedurii de licitaţie deschisă”, informează STS, printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • “Coşmarul Brexit” se întoarce: ce se va întâmpla cu Marea Britanie dacă alege să nu semneze un acord cu Uniunea Europeană

    Scenariul unei ieşiri fără acord din Uniunea Europeană pare din aproape, iar companiile – atât cele din Marea Britanie, cât şi cele din restul Europei – se pregătesc pentru ce e mai rău, scriu cei de la Bloomberg.
     
    Deşi Theresa May explicase, în numeroase rânduri, că un Brexit fără acord ar dăuna tuturor părţilor implicate, Boris Johnson pare să fie de cu totul altă părere.
     
    Johnson este favorit să preia poziţia de prim ministru, iar viziunea sa este diametral opusă faţă de cea a fostului lider de la Londra.
     
    În prezent, variantele sunt ieşirea fără acord sau semnarea unei înţelegeri cu ceilalţi lideri europeni.
     
    În primul scenariu, legislatorii britanici ar trebui să modifice majoritatea normelor fiscale existente şi care funcţionează de mai bine de 46 de ani. Exporturile şi importurile ar fi taxate, accesul produselor pe piaţa unică europeană ar fi restricţionat (şi vorbim de o piaţă de sute de milioane de consumatori); preţurile produselor comercializate intern ar creşte în mod semnificativ, iar tarifele preferenţiale la anumite tipuri de servicii (vorbim în primul rând de telecomunicaţii) ar dispărea. Dincolo de economie, care va „încasa” cele mai puternice lovituri, există şi numeroase alte aspecte, precum cel social – oamenii nu vor mai putea circula liber în Europa, iar statutul britanicilor plecaţi să muncească în afara Regatului Unit ar fi unul incert.
     
    Una dintre cele mai importante probleme este graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Punctul vamal ar trebui instalat pentru că Irlanda de Nord ar ieşi din Uniunea Europeană, iar Irlanda ar rămâne.
     
    Şi chiar dacă Irlanda de Nord e parte a Regatului Unit al Marii Britanii iar Irlanda este un stat separat, numeroase familii de irlandezi sunt “împrăştiate” în cele două teritorii; apariţia unei graniţe închise ar fi o schimbare de neconceput pentru acestea.
     
    Graniţa în cauză a fost şi un punct fierbinte în timpul negocierilor dintre guvernul May şi reprezentanţii Uniunii. Variantă agreată a fost ca graniţa să rămână deschisă pentru o perioadă chiar şi după Brexit, găsindu-se ulterior soluţii pentru a securiza frontiera blocului comunitar.
     
    Cea de-a doua variantă, care propune un acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană, ar însemna păstrarea unor norme europene şi, cel mai important, dreptul de liberă circulaţie pentru restul europenilor în Marea Britanie.

  • Una dintre cele mai importante clădiri din Bucureşti a fost cumpărată

    Pre-contractul de vânzare-cumpărare reprezintă a doua etapă a procesului de achiziţie, ca urmare a semnării scrisorii de intenţie neangajante de către cele două companii, în februarie 2019.

    În acest moment, AFI Europe derulează operaţiunile de diligenţă, pe care le va încheia în septembrie 2019. În condiţiile finalizării cu succes a operaţiunilor de diligenţă şi a îndeplinirii anumitor condiţii, cele două companii vor avansa către etapa finală a procesului de achiziţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Iranul va creşte concentraţia uraniului îmbogăţit peste limita permisă în Acordul Nuclear

    Abbas Araqchi, adjunct al ministrului iranian de Externe, a transmis în cadrul unei conferinţe de presă că Iranul va începe să îmbogăţească uraniul la o concentraţie mai mare de 3,67%, cea prevăzută în Acordul Nuclear semnat cu marile puteri, pentru a produce combustibil pentru centrala nucleară Bushehr.
     
    Astfel, Iranul ar urma să îmbogăţească uraniul la o concentraţie de aproximativ 5%, cu aproape două procente peste limita admisă.
     
    Araqchi a transmis că Administraţia de la Teheran va înceta să respecte câte o prevedere a Acordului Nuclear la fiecare 60 de zile, dacă ţările semnatare nu iau măsuri pentru protejarea Iranului de sancţiunile impuse de Statele Unite.
     

  • Care sunt cele mai mari companii antreprenoriale din România

    Viitorul României va avea înfăţişarea pe care noi o gândim şi o creionăm astăzi. Nu trebuie să-l privim ca pe o necunoscută, ci ca pe un rod al viziunii şi faptelor noastre de azi”, spunea Dragoş Pavăl, fondator al Dedeman Bacău, cea mai mare companie antreprenorială din România, într-un mesaj transmis României la 1 decembrie 2018.

    Viziunea şi investiţiile fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl au transformat reţeaua de magazine Dedeman din Bacău în cel mai mare business antreprenorial din România după cifra de afaceri, într-un angajator care a creat peste 10.000 de locuri de muncă într-una dintre cele mai profitabile zece afaceri din economia românească.

    Dedeman Bacău, reţeaua de magazine de bricolaj controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl, este cel mai mare business antreprenorial din România, cu afaceri de 7,2 mld. lei în 2018, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, cu un profit net de peste 1 mld. lei şi 10.000 de angajaţi. Dedeman conduce detaşat de mai mulţi ani în topul celor mai mari afaceri dezvoltate de antreprenori, iar în 2018 a devenit şi primul business antreprenorial care raportează un câştig net de 1 mld. lei. Pe locul secund în topul companiilor antreprenoriale a urcat în 2018 Fildas Trading, compania de distribuţie de medicamente a grupului Fildas-Catena, dezvoltat de Anca Vlad. Fildas, cu afaceri de 3,6 mld. lei în 2018 (creştere de 36%) ia faţă retailerului electro-IT Altex (Dan Ostahie) şi a companiei telecom RCS&RDS (Zoltan Teszari).

    Mai mult, farmaciile Catena, al căror business nu este însă consolidat pe o singură entitate fiscală, au trecut în 2018 de pragul de 4 mld. lei cifră de afaceri, potrivit datelor din anuarul Cei mai mari jucători din economie, realizat de Ziarul Financiar. Clasamentul nu include însă businessul Catena, care pe o singură firmă nu intră în top 20 afaceri antreprenoriale.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 20, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2018 o cifră de afaceri de 1,2 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a spart şi ea pragul cu vânzări de 1 mld. lei, în creştere cu 9% faţă de 2017.

    Oltchim cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) şi producătorul de băuturi răcoritoare şi bere Romaqua (Octavian Creţu, Nicolae Palfi) sunt singurele trei companii cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    Treisprezece companii din top 20 au activităţi de comerţ.

    Cel mai mare salt realizat de o companie antreprenorială de top îi aparţine constructorului Bog’Art, controlat de Raul Doicescu. Compania de construcţii a raportat în 2018 o cifră de afaceri de 926 mil. lei, în creştere cu 90% faţă de 2017, rezultat cu care intră pentru prima dată între cele mai mari 20 de firme deţinute de antreprenori. Sunt trei companii nou intrate în 2018, respectiv Bog’Art, Romaqua Group şi Macromex.

    Clasamentul celor mai mari afaceri antreprenoriale include pentru prima dată în 2018 15 entităţi fiscale cu vânzări de cel puţin un miliard de lei, faţă de numai 12 în urmă cu un an, iar în 2019 numărul companiilor care ajung la acest nivel s-ar putea apropia de 20.

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România, iar astăzi grupul pe care îl controlează rulează afaceri cumulate de 7,7 miliarde de lei.
    Munca a început-o încă din timpul liceului, când lucra într-un laborator de chimie, înlocuindu-i pe laboranţii care plecau în concediu, iar apoi „ca orice ASE-ist care vrea un bănuţ, a lucrat ca şi ghid la mare. Tot în timpul facultăţii a început să facă şi traduceri pentru Camera de Comerţ, specializându-se pe prospecte medicale şi medicamente. Acela a fost primul contact cu industria de medicamente, domeniu în care avea să-şi dezvolte mai târziu afacerile. După ce a terminat facultatea a primit repartiţia în Bucureşti, la actualul producător de mobilă Silvarom. A lucrat apoi ca reprezentant naţional pentru compania Beecham (ulterior GSK), iar apoi a trecut la businessul propriu. În 1993 a pus bazele Fildas Trading, în 1999 a apărut şi Catena, astăzi lider detaşat pe piaţa de retail farmaceutic din România. „Eu am ţinut foarte mult să avem sediul în România, să fim firmă românească”, povestea Anca Vlad într-un interviu acordat ZF în numărul aniversar – „20 de ani de capitalism.”

    Matematica bricolajului. Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău alături de fratele său Adrian Pavăl

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au intrat în afaceri în 1992 cu un magazin de 16 metri pătraţi, iar în prezent deţin cea mai mare companie antreprenorială din România după cifra de afaceri. Au pornit de la zero în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul actual al reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de peste 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate.

    „În Austria am văzut primul magazin mare de bricolaj, în anul 1995, şi mi-am spus că într-o zi vom ajunge şi noi acolo”, povestea Dragoş Pavăl pentru ZF. Trecerea la un format mare de magazine s-a realizat abia în 2002, când fraţii Pavăl au accesat pentru prima dată un credit de peste un milion de euro de la o bancă străină, ABN Amro.

    De atunci au mers doar înainte, chiar şi în anii de criză, când marii investitori puneau pe hold proiectele din România, când piaţa pe care activau se contracta cu 25%. Iar pariul lor este câştigător.

    Dedeman Bacău este lider pe piaţa de bricolaj, are o reţea de 49 de magazine, peste 10.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 7,2 mld. lei (peste 1,5 mld. euro) în 2018, cu un profit net de un miliard de lei. Fraţii Pavăl nu s-au oprit însă aici, iar în ultimii ani şi-au extins aria de activitate, în producţie, energie, şi în sectorul imobiliar. Dedeman este acţionar în Cemacon (materiale de construcţie), Conpet (transportator de ţiţei prin conducte), Electrica, Transelectri-ca (energie) şi Alro (producţie de aluminiu).

    În 2018 acţionarii Dedeman au cumpărat proiectul de birouri The Bridge din Bucureşti, iar în mai 2019 şi-a extins portofoliul imobiliar prin achiziţia proiectului The Office din Cluj-Napoca. În primăvara acestui an au intrat pe piaţa de logistică cu un parteneriat într-un proiect în Chitila.

    Tot în această primăvară, Adrian şi Dragoş Pavăl au creat fondul de investiţii Equiliant Capital, orientat spre investiţii în firme mici şi mijlocii (IMM-uri), care îşi propune ca într-un interval de 3-5 ani să investească aproximativ 60 de milioane de euro în circa 8-10 firme.

    Un televizor. Milioane de televizoare. Dan Ostahie, fondator al Altex

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second-hand din Elveţia, o activitate despre care spunea anterior că era „sport naţional pentru că televizoarele color nu existau, iar cele de la noi erau foarte scumpe.” A început cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, şi de acolo a construit o companie cu afaceri de 3,5 mld. lei şi peste 3.000 de angajaţi. Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%, iar al doilea a fost provocat de criza financiară care a lovit puternic în piaţa de electro-IT, un sector care abia în 2016 a reuşit să revină la valoarea de 2,5 mld. euro atinsă înainte de criză.

    În ciuda crizei şi a unei pieţe în suferinţă, Dan Ostahie a fost o prezenţă constantă în ultimii ani în topul celor mai mari companii antreprenoriale raportat la cifra de afaceri, iar brandurile create de el în zona de retail – Altex şi Media Galaxy – rămân printre cele mai puternice mărci construite în capitalism.

    Un top de 40 de miliarde de lei

    Notă: topul include doar entităţi fiscale aşa cum sunt ele înregistrate la Registrul Comerţului şi nu ia în calcul grupuri de firme dacă bilanţul lor nu este consolidat pe o singură companie. Clasamentul ia în calcul doar companiile şi nu include bănci sau companii de asigurări
    Sursa: Registrul Comerţului. Topul include companiile al căror bilanţ a ajuns la Registrul Comerţului până În
    15 iunie 2019 în baza unui acord cu Ministerul Finanţelor
    *nu era în top 20

    Cele mai mari 20 de companii antreprenoriale din România au avut în 2018 o cifră de afaceri cumulată de 40 de miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2017. Top 20 numără 50.000 de salariaţi şi un profit net de 1,6 mld. lei. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Top 20 cele mai mari companii antreprenoriale în 2018 (clasament realizat după cifra de afaceri pe entităţi fiscale)
    Care sunt cele mai mari firme controlate de antreprenori români după cifra de afaceri din 2018 şi cum arată bilanţurile lor financiare în ultimii trei ani.
     

  • A fost semnat proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport

    Ministrul a afirmat că „nu se pune problema finanţării, banii există” iar constructorul poate începe lucrările cât mai repede. Deşi perioada de proiectare este de două luni, ministrul se aşteaptă ca procedura să fie finalizată în maxim 3 săptămâni, întrucât constructorul a specificat că proiectul tehnic este gata şi necesită doar avizarea şi autorizaţia de construire din partea Ministerului Transporturilor.

    Lucrarea va avea în total 3,95 kilometri şi este împărţită în trei zone: teresamentul, care va avea 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri. Proiectul include staţia Otopeni şi intereferează viitoarea construcţie a unei linii de metrou.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost semnat proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport

    Ministrul a afirmat că „nu se pune problema finanţării, banii există” iar constructorul poate începe lucrările cât mai repede. Deşi perioada de proiectare este de două luni, ministrul se aşteaptă ca procedura să fie finalizată în maxim 3 săptămâni, întrucât constructorul a specificat că proiectul tehnic este gata şi necesită doar avizarea şi autorizaţia de construire din partea Ministerului Transporturilor.

    Lucrarea va avea în total 3,95 kilometri şi este împărţită în trei zone: teresamentul, care va avea 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri. Proiectul include staţia Otopeni şi intereferează viitoarea construcţie a unei linii de metrou.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Huawei a declarat că e dispus să semneze un acord privind spionajul pe telefoanele mobile

    Huawei a declarat, de asemenea, că este independentă de guvernul chinez, dar unele ţări i-au blocat accesul la reţelele 5G din motive de securitate naţională. Cu toate acestea, un raport recent a sugerat că Marea Britanie ar putea permite echipamentelor de telecomunicaţii ale Huawei să facă parte din reţelele 5G ale ţării, cu anumite limitări.

    „Suntem dispuşi să semnăm acorduri referitoare la spionaj cu guvernele, inclusiv cu guvernul britanic, pentru a ne angaja să facem echipamentul să îndeplinească standardele de a nu prezenta riscuri de securitate”, a declarat Liang Hua prin intermediul unui interpret la o conferinţă de afaceri de la Londra.

    Huawei este cel mai mare producător de telecomunicaţii din lume şi se confruntă cu o reacţie din ce în ce mai puternică din partea ţărilor occidentale privind preocupările legate de securitatea produselor sale utilizate în reţelele de generaţie viitoare, de generaţie 5G.

    Australia şi Noua Zeelandă au blocat utilizarea dispozitivelor Huawei în reţelele mobile de 5G, iar SUA au restricţionat agenţiile federale de la utilizarea produselor Huawei şi a exercitat presiuni asupra aliaţilor pentru a le evita.