BusinessMagazin

Tag: seceta

  • Seceta face prăpăd în România: 38 de judeţe sunt afectate

    Situaţia suprafeţelor calamitate pentru culturile de toamnă la care s-a încheiat raportarea pe 30 august 2022 şi pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor este finalizată la prefecturi.

    Suprafaţa totală afectată de secetă comunicată până la această dată este de 582.994 ha.

    38 judeţe au raportat culturi afectate de secetă. Este vorba despre Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi municipiul Bucureşti.

    Principalele culturi de toamnă afectate sunt orz, orzoaică, ovăz, secară – 29.708 ha, grâu, triticale – 189.265 ha şi rapiţă – 26.745 ha.

    Principalele culturi de primăvară afectate sunt porumb – 194.231 ha, floarea soarelui – 99.997 ha, soia – 15.045 ha şi plante furajere – 14.323 ha.

  • Anglia a avut cea mai fierbinte vară înregistrată până acum

    Anglia a avut cea mai fierbinte vară înregistrată până acum. Recordul a fost confirmat în condiţiile în care o mare parte a ţării se confruntă cu seceta, după luni de căldură sufocantă şi precipitaţii slabe, potrivit Sky News.

    Această vară a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Anglia, a anunţat Met Office.

    Cifrele provizorii arată că vara anului 2022, respectiv lunile iunie, iulie şi august, a avut o temperatură medie de 17,1C, fiind, la egalitate cu 2018, cea mai caldă din înregistrările din 1884.

    Aceasta înseamnă că patru din cele mai calde cinci veri înregistrate în Anglia au avut loc începând cu 2003, în condiţiile în care efectul schimbărilor climatice provocate de om se resimte asupra temperaturilor de vară din ţară, a precizat Met Office.

    Vara fierbinte a inclus căldura record din iulie, când temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius pentru prima dată în Marea Britanie, în condiţiile în care schimbările climatice determină valuri de căldură mai frecvente şi mai intense.

    Valul de căldură a declanşat un incident major în Londra, din cauza unui val uriaş de incendii care au distrus case şi au ars maşini.

    Anglia a avut, de asemenea, a şasea cea mai secetoasă vară înregistrată vreodată şi cea mai secetoasă din 1995 încoace, potrivit datelor Met Office, care datează din 1836.

    O mare parte a Angliei a fost afectată de secetă după luni de precipitaţii slabe, iar condiţiile de căldură şi uscăciune au secat râurile, au deteriorat culturile şi au alimentat incendiile care au distrus case şi terenuri.

    La începutul acestei săptămâni, Met Office a avertizat că verile din Anglia vor fi probabil mai lungi şi mai uscate ca urmare a schimbărilor climatice.

    Meteorologii au declarat că se aşteaptă ca condiţiile de vară să dureze mai mult timp şi că este probabil ca în viitor, în toamnă, în Anglia, să se înregistreze o reducere de 4 până la 12% a precipitaţiilor.

    Acest lucru vine în contextul în care Agenţia de Mediu a anunţat marţi că a fost declarată secetă pentru toată regiunea de sud-vest a Angliei.

    Aceasta înseamnă că 11 din cele 14 zone acoperite de Agenţia de Mediu din Anglia au fost declarate acum ca fiind afectate de secetă.

     

  • Cât va mai dura până când anunţarea unei secete globale va produce la fel de multă teamă ca o criză financiară mondială? Poate că de acum încolo băncile centrale va trebui să ia în calcul şi prognozele meteo

    Cu seceta prelungită n-a fost niciodată de glumit. În trecut, a adus foamete, boală, război şi chiar căderea unor civilizaţii. În era globalizării, când seceta afectează ţări precum SUA, China sau Germania, înseamnă blocaje în industrie şi tensiuni în comerţul cu alimente.

    Însă când toate aceste ţări, şi altele, sunt lovite în acelaşi timp înseamnă că seceta însăşi se globalizează şi că devine o forţă negativă de temut, aşa cum cum sunt, spre exemplu, crizele financiare.

    Dar, spre deosebire de un colaps al creditului, penuriile acute de apă pot duce la conflicte nu doar economice, ci şi militare între ţări mari cum sunt China şi India. China controlează o parte din cursurile superioare din Himalaya ale râurilor mari din Asia şi s-a lăsat pradă unei frenezii a construcţiei de baraje. India, cea mai mare democraţie din lume în funcţie de populaţie, se teme că ră­mâne fără controlul surselor de apă.

    Actualul val de caniculă şi secetă a afectat cultura de porumb a SUA, aproape că a blocat circulaţia barjelor cu minereuri şi cărbune de pe secţiunea germană a Rinului şi a secat lacuri de acumulare din China, unde hidrocentralele nu mai pot produce energie.

    De la Toyota la Foxconn, nume grele ale industriei globale şi-au închis fabrici şi-au redus producţia din China din cauza raţio­nalizării energiei. Cotele apelor fluviului Yangtze sunt la minime record. În Vietnam, civilizaţia apelor, Delta Mekongului suferă schimbări nemaivăzute din cauza încălzirii globale şi lipsei de precipitaţii. În multe zone, culturile de orez, care au nevoie de multă apă, s-au uscat. Mâlul se strică deoarece nivelul scăzut al râului per­mite intarea apelor sărate din mare adânc în zona con­tinentală.

    În Delta Mekongului tră­iesc 20 de milioane de oameni. În Maroc, ţară din Africa, seceta a pârjolit terenuri altfel fertile şi i-a forţat pe mulţi fermieri să renunţe la activitate şi afaceri. Agricultura reprezenta în vremurile bune 14% din PIB-ul ţării. Nici celor care s-au mutat la oraşe nu le este uşor deoarece şi aprovizionarea cu apă de băut a devenit o problemă.

    Iar Marocul nu este cea mai săracă economie din regiune. Foametea şi războiul fac deja de mulţi ani ravagii în Yemen. Lipsa de apă a avut şi ea un rol în haosul de acolo. În Europa, seceta a scos la lumină splendori istorice, dar şi înspăimântă.

    În Spania, lacul de acumulare Valdecanas este plin doar în proporţie de 28% din capa­citate, ceea ce înseamnă că porţiuni întinse ale rezervorului sunt secate. Pe un mal a răsărit din apă ceea ce este cunoscut ca Stonehenge al Spaniei, un monument străvechi care a mai fost văzut de doar 4 ori din 1963, când a fost inundat la ordinul dictatorului Franco.

    Dunărea s-a retras şi ea şi a lăsat să se vadă pe malul sârbesc o moştenire din al Doilea Război Mondial, peste 20 de nave de război germane scufundate. Unele sunt încă încărcate cu obuze. În cel mai mare râu din Italia, Po, a fost descoperită o bombă de sute de kilograme. Mii de per­soane au fost forţate să-şi părăsească locuinţele până când aceasta a fost extrasă din mâlul râului secat şi dusă departe.

    Rinul a expus „pie­trele foamei“, roci pe care sunt marcate nive­lurile minime istorice an­te­rioare. În Franţa, râul Tille nu mai curge. Auto­rităţile iau în considerare săparea de canale pentru a ajuta peştii să ajungă în alte râuri. Dar nici acelea nu mai au apă suficientă.

    În Polonia, Oderul încă mai are apă, însă din cauza nivelului redus are o concentraţie mai mare de substanţe toxice şi mortale pentru peşti.

    Dunărea, Rinul, Po, Oder sunt arterele fluviale ale Europei. Dacă ele se blochează, se poate produce un stop cardiac economic. Circa 30% din cărbunele, petrolul şi gazele Germaniei sunt transportate cu barja pe râuri. Pentru că este penurie de apă, agricultorii nu mai au cu ce-şi uda sau iriga culturile.

    Recoltele de porumb şi de floarea-soa­relui, plante furajere, din Europa se anunţă a fi semnificativ mai mici. Fermierii se pregă­tesc deja să cumpere furaje pentru animalele lor din alte părţi, dacă găsesc, la preţuri mai mari.

    În caz de secetă globalizată sau alte calamităţi, pe pieţe apar adevărate războaie comerciale pentru achiziţii de cereale şi plante furajere pentru animale, aşa cum este cel de acum pentru gaze naturale. Când cere­rea e mare şi oferta e mică, preţurile explo­dează, impactul afectând, prin inflaţie, inclu­siv politicile monetare ale băncilor centrale şi cursul monedelor.

    BCE s-a plâns că nu a putut să prevadă că actualul val de inflaţie durează atât de mult din cauza unor factori imprevizibili precum războiul gazelor. Poate că de acum încolo băncile centrale va trebui să ia în calcul şi prognozele meteo.

    Sincopele de pe lanţurile de aprovizionare apărute în timpul pandemiei, când fabricile au fost închise pentru a proteja angajaţii de coronavirus, stau la baza actualului val de inflaţie deoarece reluarea activităţii a fost lentă.

    În China, fabricile sunt din nou închise sau îşi reduc activitatea pentru că guvernul a raţionalizat electricitatea, prioritatea fiind populaţia. Se vor produce noi blocaje. În provincia Sichuan, 80% din energia consumată este produsă de hidrocentrale. Acolo, nici şoferii de maşini electrice nu mai au acces la electricitate. În Mexic, primăria oraşului de graniţă Tijuana cumpără apă de râu din SUA mai multă ca niciodată în ultimii cinci ani. Ce se întâmplă acum cu râurile şi apa de ploaie ar putea fi parte a unei tendinţe de durată. World Economic Forum avertizează că secetele se înrăutăţesc.

     

  • Tanczos Barna: Nu putem folosi în această perioadă apa potabilă pentru irigat

    „Apa potabilă trebuie folosită pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă câteodată nu ne place, trebuie să avem grijă ca această apă tratată, obţinută prin proceduri scumpe şi după investiţii de milioane de lei sau de euro in anumite zone, să nu se ducă pe altceva, mai ales în aceste zone şi în aceste perioade de restricţie. Pe româneşte, nu putem folosi în această perioadă apa potabilă pentru irigat, chiar dacă nu suntem confortabili cu această chestiune”, spune ministrul Mediului, Pădurilor şi Apelor, Tanczos Barna.

    El afirmă că măsurile de prevenire a schimbărilor climatice şi de prevenire a secetei nu se pot remzuma doar la dezvoltarea sistemelor de irigaţii.

    „Asta facem de ani de zile, asta s-a făcut şi în perioada comunismului. dacă noi nu plantăm păduri, dacă nu refacem echilibrul ecologic, mai ales în zonele de sud din România, aceste situaţii se vor repeta. Statistic, în 100 de ani am ajuns de la un an secetos din zece la cinci ani secetoşi din zece. Această tendinţă este una extrem-extrem de îngrijorătoare. Irigaţiile rezolvă problema de moment, tratează efectul. Cauza poate fi tratată doar prin refacerea echilibrului ecologic”, conchide ministrul Mediului.

  • Secetă în Europa: 64% din teritoriu se află sub avertizare sau alertă

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pe 47 % din teritoriul UE încă se îndeplinesc condiţii de avertizări meteo, ceea ce înseamnă că precipitaţiile au fost mai mici decât de obicei, iar umiditatea solului este deficitară, iar 17 % din UE este în stare de alertă, ceea ce înseamnă că şi vegetaţia şi culturile prezintă efectele negative ale secetei.

    „Cumulativ, 64% din Europa se află sub avertizare sau alertă, ceea ce contribuie, de asemenea, la extinderea pe scară largă a zonelor aflate în pericol de incendiu, în întreaga UE”, arată Comisia Europeană.

    Stresul cauzat de lipsa apei şi de căldură accentuează perspectivele negative privind randamentul culturilor de vară.

    CE susţine că previziunile actuale privind randamentul la nivelul UE pentru porumbul boabe, boabele de soia şi floarea-soarelui sunt următoarele: cu 16 %, 15 % şi 12 % sub media pe 5 ani.

    „Deficitul grav de precipitaţii a afectat aproape toate râurile din întreaga Europă, cu un impact negativ asupra sectorului energetic, atât asupra hidrocentralelor, cât şi asupra sistemelor de răcire ale altor tipuri de centrale electrice, precum şi asupra transportului fluvial. Mai multe state membre ale UE au luat măsuri de restricţionare a aprovizionării cu apă, deoarece aprovizionarea cu apă încă poate fi compromisă în săptămânile următoare”, se arată în comunicat.

    Conform acestuia, până în noiembrie 2022, în regiunea euro-mediteraneeană de vest este probabil ca vremea să fie mai caldă şi mai uscată decât de obicei. În ultimele zile, precipitaţiile au atenuat condiţiile de secetă în unele regiuni ale Europei, dar au adus noi provocări deoarece, în unele zone, s-au manifestat sub forma unor furtuni severe.

    „Potrivit experţilor JRC, seceta actuală pare să fie în continuare cea mai gravă din ultimii cel puţin 500 de ani. Datele finale de la sfârşitul sezonului vor confirma această evaluare preliminară”, arată CE.

  • Suprafaţa de culturi afectată de secetă a trecut de 413.000 de hectare

    Suprafaţa de culturi afectată de seceta din această vară a trecut de 413.000 de hectare, a anunţat marţi Ministerul Agriculturii.

    Potrivit Ministerului Agriculturii, au fost întocmite procese-verbale de constatare a pagubelor pentru o suprafaţă afectată de secetă de 413.145 de hectare.

    Este vorba de culturi din 34 de judeţe: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Iaşi, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.

    Sunt afectate culturi de grâu, triticale (206.794 ha), orz, orzoaică, ovăz, secară (33.250 ha), rapiţă (31.714 ha), porumb (74.973 ha), soia (5.213 ha), mazăre (870 ha), floarea soarelui (37.539 ha), plante furajere (7.652 ha) şi alte culturi (8.987 ha).

  • Rezerva de apă în scădere, dar suficientă. Circa 700 de localităţi se alimentează restricţionat

    Rezerva de apă este în scădere, dar suficientă pentru marile aşezări urbane, iar aproape 700 de localităţi se alimentează în continuare restricţionat, anunţă, marţi, Administraţia Naţională „Apele Române”.

    „La această oră, în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă) administrate de Administraţia Naţională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica, avem disponibil un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Chiar dacă rezerva de apă este în scădere, aceasta este suficientă pentru localităţile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă. Coeficientul de umplere este de 70,04%, fiind în scădere faţă de începutul lunii iulie, când se situa în jurul valorii de 80%. Estimăm că, la sfârşitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom reuşi să menţinem un coeficient de umplere de peste 62%”, anunţă, marţi, Administraţia Naţională <Apele Române>.

    Potrivit sursei citate, ]n acest moment, din cele 120 de secţiuni de monitorizare ale secetei hidrologice, în 24 dintre acestea s-au inregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor de apă sub aspect cantitativ.

    `În aceste secţiuni, nu poate fi asigurat simultan necesarul de apă pentru toate folosinţele. De aceea, este necesară aplicarea Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioade deficitare. Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (Vezi „Caseta tehnică”). În prezent, se aplică cu precădere Planul de restricţii pentru folosinţe piscicole şi irigaţii, în special pe sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomiţa şi Dobrogea-Litoral. Pentru râurile interioare, se aplică Planul de restricţii în special pentru folosinţele piscicole din bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Administraţia Naţională „Apele Române” face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim raţional resursele de apă în direcţia economisirii acestora. Pentru activităţile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelaţi la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor. Nu uitaţi de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei”, potrivit comunicatului de presă.

    Administraţia Naţională „Apele Române” precizează că în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă şi că cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderenţă din puţuri sau foraje.

    La nivel naţional, sunt 668 de localităţi care se alimentează cu program restricţionat, respectiv 252 de localităţi (din 22 judeţe) Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinţi, Bihor, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj şi Bihor) care dispun de sisteme de alimentare cu apă şi 416 de localităţi din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel naţional care sunt la această oră (parţial) secate.

    În toate aceste localităţi, necesarul de apă este asigurat cu restricţii din sursa de apă subterană.

    Debitul Dunării, mai puţin de jumătate faţă de media multianuală a lunii august

    Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere, având valoarea de 1800 mc/s, fiind mai puţin de jumătate din media multianuală a lunii august (4300 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere pe sectoarele Gruia – Calafat, Tr. Măgurele – Zimnicea şi Isaccea – Tulcea, staţionare pe sectoarele Bechet – Corabia, Giurgiu – Olteniţa şi la Galaţi şi în scădere pe sectorul Călăraşi – Brăila. La staţia hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcţionarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,57 metri (= 57 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare). Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere şi va ajunge până la valoarea de 2600 mc/s până la sfârşitul lunii august.

    Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în creştere datorită precipitaţiilor căzute în interval şi propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii şi inferioare ale Argeşului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului şi Ialomiţei şi râurile din Dobrogea unde au fost, în general, staţionare.

  • Germania este lovită în plin de secetă: Celebrul râu Rin seacă, ceea ce determină stoparea transportului maritim de mărfuri, cu consecinţe directe asupra economiei

    Nivelul râului Rin al Germaniei scade semnificativ, strângând lanţurile de aprovizionare şi creând mai multe probleme pentru economia sa aflată în dificultate, raportează CNN.

    Apa din râu a coborât la niveluri „excepţional de scăzute” în unele zone, perturbând transportul pe cea mai importantă cale navigabilă interioară a ţării, au declarat vineri oficiali germani pentru CNN.

    Lipsa precipitaţiilor din ultimele luni îndeamnă navele de marfă să transporte acum încărcături mai uşoare, costurile de transport crescând, iar riscurile economice şi de alimentare cu energie devenind din ce în ce mai severe.

    Luna trecută, Institutul Federal de Hidrologie din Germania a avertizat că debitele de apă la gabaritul Kaub, situat la vest de Frankfurt, erau deja la doar 45% din nivelurile medii pentru această perioadă a anului. Agenţia a spus că această situaţie a creat „obstacole frecvente” pentru nave.

    Acum, nivelul apei este de aşteptat să scadă şi mai mult înainte de a creşte „foarte uşor” în săptămânile următoare, a declarat vineri Autoritatea pentru căile navigabile şi de transport maritim ale Rinului.

    Situaţia aminteşte de 2018, când probleme similare legate de nivelul fluviului au dus la „oprirea transportului de marfă”, reducând creşterea economică a Germaniei cu aproximativ 0,2%, potrivit economiştilor Deutsche Bank.

    În prezent, autoritatea germană de transport maritim nu impune restricţii asupra traficului pe Rin din cauza nivelului scăzut al apei.

    Părţi mari ale Europei au suferit valuri de căldură extreme şi secetă. Izvorul emblematicului râu Tamisa din Londra a secat şi s-a mutat la aproximativ cinci mile în aval.

    Temperaturile ridicate ale râurilor din Franţa au împiedicat funcţionarea unor centrale nucleare. Şi în nordul Italiei, fermierii se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani, afectând sever creşterea culturilor de plante.

  • Seceta face ravagii în Polonia, accelerează scumpirile

    Seceta afectează sever Polonia, cea mai mare economie est-europeană. Scăderea nivelului apelor de suprafaţă a dus la creşterea concentraţiei de metale toxice în unele lacuri şi râuri. Peştii mor. În unele regiuni, cum este Podkarpacie, seceta a distrus 60% din culturile agricole, scrie The Warsaw Voice.

    Cele mai afectate sunt porumbul, fructele de pădure şi legumele. Pe marile râuri s-au emis avertismente hidrologice.

    Mai multe hidrocentrale riscă să rămână fără apă suficientă pentru a le permite funcţionarea. Industria se teme de pene şi penurii de electricitate. „În ultimele zile a crescut riscul pentru toate culturile agricole. Lipsa de precipitaţii loveşte o suprafaţă din ce în ce mai mare a ţării şi un număr în creştere de localităţi“, spune Andrzej Doroszewski, specialist în secetă la o facultate agricolă. Înrăutăţirea rapidă a situaţiei râurilor şi lacurilor i-a luat prin surprindere până şi pe specialişti. 

     

  • Seceta afectează economia germană. Nivelul Rinului a scăzut, transporturile au fost restricţionate

    Nivelul fluviului Rin a scăzut vineri la un nou nivel minim din cauza secetei din Germania şi din alte părţi ale Europei, restricţionând şi mai mult distribuţia de cărbune, benzină, grâu şi alte produse de bază, pe fondul unei crize energetice iminente.

    Nivelul apei la Kaub, în apropiere de Frankfurt, un punct de trecere cheie, unde şenalul navigabil este mai puţin adânc decât în alte locuri, a scăzut vineri după-amiază sub 40 cm, nivel la care nu mai este indicat pentru multe barje să tranziteze zona, conform The Guardian.

    Potrivit unui buletin zilnic al Administraţiei Federale a Căilor Navigabile şi a Transportului Naval din Germania, nivelul apei pe această cale navigabilă cheie se afla la un nivel neobişnuit de scăzut pentru acest moment al anului şi se estimează că va scădea cu încă 10-15 cm în următoarele trei sau patru zile.

    Deşi prognozele meteorologice pe 14 zile prevăd o creştere a nivelului apei începând cu mijlocul săptămânii viitoare, administraţia a declarat că este puţin probabil ca acest lucru să aibă un impact semnificativ.

    Marile companii germane, precum BASF şi ThyssenKrupp, se bazează pe Rin pentru aprovizionarea cu combustibil, iar navele de pe fluviu transportă, de asemenea, cărbune către centralele electrice pe care guvernul a ales să le folosească mai intensiv ca răspuns la faptul că Rusia a redus livrările de gaze naturale prin conductele sale.

    Deşi navele au putut încă să circule pe Rin săptămâna trecută, companiile au fost nevoite să îşi reducă încărcătura, iar capacitatea de a schimba transportul pe calea ferată sau pe şosea este limitată. Un vas fluvial poate transporta, de obicei, aproximativ 1.000 de tone de grâu, de exemplu, ceea ce ar necesita aproximativ 40 de camioane pentru a transfera aceeaşi cantitate de bunuri.