Tag: scriitori

  • Cum poţi să faci mii de euro din vânzarea de creioane: o antreprenoare de 25 de ani a construit un business cu produse vintage

    Aşa-numita mişcare a hipsterilor a readus în atenţia publicului un număr de produse, precum creioanele sau vinilurile; o tânără antreprenoare a profitat de asta şi a dezvoltat un business care produce mii de euro pe lună.

    Caroline Weaver, de 25 de ani, este proprietara magazinului CW Pencil Enterprise; ea comercializează creioane inspirate de modele ale unor scriitori celebri, precum John Steinbeck.

    “Este probabil cel mai cunoscut creion din America”, spune Weaver. “Chiar dacă trebuie să depui puţin efort ca să foloseşti un creion, mulţi oameni apreciază asta. Este acea conexiune între cât de des trebuie să ascuţi creionul şi volumul de muncă depus.”

    Chiar dacă cei mai mulţi clienţi ai ei sunt mileniali, aceştia nu sunt şi cei care aduc profitul. Comanda medie este de 50 de dolari online şi de 25 de dolari în magazin, iar cei care cheltuie sume mari au peste 50 de ani. Produsele sunt vândute la un preţ dublu faţă de cel de producţie.

    Weaver a investit 80.000 de dolari în afacere şi spune că aceasta îi aduce profit, fără a specifica exact marja.

  • Câţi bani a făcut Hitler din “Mein Kampf”

    Adolf Hitler, la fel ca şi scriitori noştri prolifici puşcăriaşi, a scris cartea “Mein Kampf” în timpul celor nouă luni petrecute la închisoare după ce a încercat să dea jos guvernul german în 1923, informează Business Insider.

    Iniţial, cartea lui Hitler nu a atras publicul german. ” S-au vândut aşa şi aşa”, săune Dr Pascal Trees, un cercetător în cadrul Insitutului de Istorie Contemporană.
    Cartea a fost publicată pentru prima dată în 1924 şi costa 12 mărci germane. Oportunitatea pentru a monetiza mai bine acest produs a apărut în 1933 când Hitler a fost ales drept cancelarul Germaniei.

    “Mein Kampf”, un cadou potrivit pentru nuntă? Aşa au crezut nazişti şi ofereau o copie a cărţii fiecărui cuplu proaspăt căsătorit. La vremea respectivă, Hitler câştiga10% din fiecare vânzare, ceea ce însemna undeva la 1 milion de dolari pe an, adică echivalentul a 12 milioane de dolari în ziua de azi.

    Până în 1939, cartea a fost tradusă în 11 limbi şi peste 5 milioane de copii au fost vândute în întreaga lume.

    Se pare că “Mein Kampf” încă reprezintă o atracţie pentru cititori deoarece cererea pentru prima ediţie a volumului “Mein Kampf” ce a fost tipărită într-o versiune adnotată este mare. Comenzile depăşesc de aproape patru ori tirajul ediţiei.

    Germanii au lansat o versiune reeditată de 2.000 de pagini a cărţii scrisă de Adolf Hitler, care cuprinde explicaţii şi comentarii pe marginea textului iniţial. Aceasta este prima ediţie republicată a cărţii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Financial Times.

    Insitutul de Istorie Contemporană din Munchen anunţă republicarea cărţii lui Hitler, cu 3.500 de adnotări, la care s-a lucrat timp de trei ani de către istorici.

    Drepturile de autor vor fi de domeniu public, începând cu anul 2016, odată cu împlinirea a 70 de ani de la moartea lui Adolf Hitler.

  • Românul s-a născut poet?

    “Nu cred ca talentul este un dar al popoarelor, ci un dar individual care, fireste, se dezvolta sau nu in cadrul unei tari sau comunitati. Nu cred ca romanii sunt mai talentati sau mai putin talentati decat ungurii, polonezii, rusii, bulgarii sau francezii. Sau, altfel spus, da, romanii sunt talentati. Ca si nemtii, francezii, americanii, rusii, bulgarii sau francezii”, crede Catrinel Plesu, directorul Centrului National al Cartii, institutie care se ocupa cu popularizarea si cu traducerile scriitorilor romani in strainatate. Acestea nu sunt atat de multe: 200 de carti au fost traduse de la infiintarea Centrului, insa urmeaza sa apara colectii de autori romani in Spania si Germania incepand cu 2011. Tendinta de recunoastere a scriitorilor romani este in crestere, apreciaza unanim scriitorii si criticii intervievati de BUSINESS Magazin, si asta din mai multe motive.

    Pro şi contra

    Unul ar fi primul Premiu Nobel pentru Literatura castigat de un scriitor roman în 2009, de Herta Müller. Un alt motiv ar fi ca romanii, ca natie de poeti, au poate o mai mare sansa acum, cand “limbajul vesticilor s-a rigidizat foarte mult, iar usurinta in exprimare a romanilor ne face mai lirici decat alte popoare”, dupa cum spune un poet roman. Pana la urma, cu greu se pot gasi instrumente de masurare a talentului unui popor, iar premiul Nobel poate fi sau nu un criteriu, dupa cum spune criticul literar Alex Goldis: “Nu stiu daca Nobelul e o garantie absoluta a valorii, de vreme ce criteriile social-politice le oculteaza adesea pe cele valorice. Pana la urma, Proust, Joyce, Kafka, V. Woolf, L-F. Cèline, Musil, Borges sau Cortázar nu au luat premiul Nobel”.

    “Nu, nu cred ca romanii sunt mai talentati, dar cred ca sunt la fel de talentati ca alte popoare care si-au creat o literatura scrisa destul de tarziu si care au avut nevoie de aparitia unui mare poet pentru a-si fixa limba literara”, crede Matei Visniec, unul dintre cei mai importanti dramaturgi contemporani. Visniec este stabilit in Franta si scrie in special in limba franceza, facand parte dintr-o elita a scriitorilor romani care traiesc si creeaza in afara tarii, de cele mai multe ori in alta limba decat romana. Din cauza faptului ca Romania “nu are o infrastructura care scoate elitele in evidenta si nu le permite sa intre intr-un circuit in care sa fie valorizate de public”, sociologul Alfred Bulai considera ca romanii nu prea exista in cultura universala. Tocmai de aceea cei mai cunoscuti si cei mai tradusi romani in strainatate sunt asa-zisii “scriitori exportati”. Unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani in strainatate, despre care se spune ca va fi propus si pentru premiul Nobel, este Norman Manea. Scriitorul, care traieste in SUA din 1986, este reprezentat de una din cele mai puternice agentii literare din lume, Wylie, si scrie inca in limba romana.

    Vorba ca “romanul s-a nascut poet” ii apartine lui Vasile Alecsandri si marcheaza, neoficial, aparitia unor generatii de scriitori care au construit literatura romaneasca. Generalizarile sunt insa periculoase, dupa cum spune Horia Garbea, presedintele Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, filiala a Uniunii Scriitorilor, iar Catrinel Plesu considera ca zicala s-a fixat atat de bine in mentalul colectiv din cauza altor “calitati” ale romanilor: “Poate ca din fudulie sau, mai curand, din auto-ironie, ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”.

    Un alt scriitor roman, Alex Serbanescu, considera ca romanii au cateva dintre componentele talentului: dorinta de a comunica, imaginatie, nevoia de a sarbatori-consacra ceea ce li se intampla. Horia Garbea surprinde asadar ca “romanii sunt poate mai inclinati sa scrie ca amatori, asa cum italienii sa cante ca amatori. Dar profesionistii se aleg, dupa ce au talent, in masura in care au cultura, tenacitate, inteligenta”. 

  • J.K. Rowling, pe primul loc în topul celor mai bogaţi scriitori din Marea Britanie

    Astfel, celebra autoare a romanelor din franciza literară “Harry Potter” are o avere de 850 de milioane de lire sterline (1,1 miliarde de euro).

    Scriitoarea Barbara Taylor Bradford, ale cărei romane de dragoste s-au vândut în peste 30 de milioane de volume în lumea întreagă, ocupă locul al doilea, cu o avere de 149 de milioane de lire sterline (202 milioane de euro).

    Poziţia a treia este ocupată de scriitorul Jeffrey Archer, cu o avere de 140 de milioane de lire sterline (190 de milioane de euro).

    Scriitoarea E.L. James, autoarea trilogiei erotice “Fifty Shades of Grey”, se află pe locul al patrulea, cu o avere de 100 de milioane de euro.

    Poziţia a cincea este împărţită de scriitorii Jackie Collins şi Ken Follett, care au fiecare o avere de 88,3 milioane de euro.

  • Scriitori din zece ţări, pe lista nominalizaţilor la Man Booker International Prize

    Zece scriitori – dintre care patru provin din ţări africane – se află în cursă pentru câştigarea premiului Man Booker Internaţional, un trofeu literar atribuit alături de un cec în valoare de 60.000 de lire sterline (81.400 de euro). Scriitori din şase ţări apar pentru prima dată pe lista celor zece finalişti: Libia, Mozambic, Guadelupa, Ungaria, Africa de Sud şi Congo-Brazzaville.

    Lista celor zece romancieri selecţionaţi pe lista scurtă pentru Man Booker International Prize a fost comunicată marţi, de preşedintele juriului, Marina Warner, profesor la Universitatea Cape Town din Africa de Sud.

    Cei 10 finalişti sunt: Cesar Aira (Argentina), Hoda Barakat (Liban), Maryse Conde (Guadelupa), Mia Couto (Mozambic), Amitav Ghosh (India), Fanny Howe (Statele Unite ale Americii), Ibrahim al-Koni (Libia), Laszlo Krasznahorkai (Ungaria), Alain Mabanckou (Congo-Brazzaville ) şi Marlene van Niekerk (Africa de Sud).

    Niciunul dintre finalişti nu a fost nominalizat anterior la acest trofeu literar.

    Câştigătorul va fi anunţat la Londra, pe 19 mai.

    Man Booker International Prize, care se acordă o dată la doi ani, este considerat versiunea internaţională a celui mai prestigios premiu literar britanic – Man Booker Prize.

    Man Booker International Prize se acordă unui autor în viaţă, care a publicat lucrări de ficţiune în limba engleză sau ale cărui opere au fost traduse deja în engleză. Spre deosebire de Man Booker Prize, care se acordă unei singure opere literare, versiunea internaţională a acestui premiu onorează întreaga creaţie a unui autor.

    Laureaţii din anii precedenţi au fost Lydia Davis (Statele Unite, 2013), Philip Roth (Statele Uite, 2011), Alice Munro (Canada, 2009), Chinua Achebe (Nigeria, 2007) şi Ismail Kadare, scriitorul albanez care a câştigat acest premiu în 2005, la ediţia inaugurală.

  • Târgu Jiu, recompensat cu trofeul Pomme d’Or

    Distincţia recompensează anual una sau mai multe destinaţii ori personalităţi din această industrie, pentru contribuţia la dezvoltarea şi promovarea turismului.

    Târgu Jiu e atestată documentar din 1406 dar celebritatea localităţii a fost dată în timpurile moderne de Complexul Monumentul Eroilor, creat de Constantin Brâncuşi. Artistul este considerat a fi cel mai important sculptor al secolului 20 şi unul dintre cei mai valoroşi ai tuturor timpurilor. La Târgu Jiu, Brâncuşi a creat singurul său ansamblu sculptural în aer liber, unic în România dar şi în lume. Construit între 1937-1938, acesta  reuneşte Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără de sfârşit (Coloana Infinitului).

    Brâncuşi  (1876-1957) se trage dintr-o familie de ţărani din Hobiţa (în apropiere de Tg. Jiu). El a urmat Şcoala de Meserii din Craiova (1894-1898) şi Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti (1898-1902), În 1904 a plecat la Paris. În 1937, Brâncuşi a revenit în România şi, la solicitarea “Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj” – o Societate importantă pentru promovarea culturii şi industriei din regiune -, realizează un amplu proiect în memoria celor care au murit în luptele de la Tg. Jiu, din Primul război mondial.

    Cea mai “fotogenica” dintre opere – “Coloana infinitului” – are o înălţime de 29 de metri şi este alcătuită din module sub formă de clepsidră din bronz.

    Aflat la Târgu Jiu pentru a decerna trofeul, preşedintele Comisiei speciale FIJET pentru acordarea trofeului „Mărul de Aur”, Plamen Starev, ne-a declarat în exclusivitate: „Noi avem un comitet pentru acordarea trofeului „Mărul de Aur”, iar comitetul a primit un dosar cu numeroase propuneri din 5 ţări. În final au fost selectate doar 3.

    Oraşul lui Constantin Brâncuşi a primit voturile acestui Comitet pentru ca FIJET să-i atribuie acest prestigios premiu. Am văzut un film, am văzut documentarea, le-am studiat şi eu cred că acest oraş românesc, cu tot patrimoniul său cultural şi spiritual, merită această distincţie. Sunt convins, după cum am discutat în aceste zile, că autorităţile locale vor continua să se implice la fel de serios în creşterea acestei destinaţii turistice excepţionale”.

  • ANUNTUL făcut de Vodafone: Biblioteca Digitală pentru 30.000 de elevi din România

    Biblioteca Digitală oferă opere ale unor autori precum I.L. Caragiale, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Alphonse Daudet, Jules Verne şi Virginia Woolf. Până în prezent, elevii din România au realizat peste 11.000 de descărcări, cele mai căutate titluri fiind “Gramatica limbii engleze”, “Hărţi Judeţe în România” şi “1001 de nopţi”.

    Programul este valabil în două de licee din Bucureşti, Sibiu, Focşani, Ploieşti, Timişoara, Bacău, Iaşi, Alba Iulia şi Arad. Vodafone intenţionează să extindă proiectul Biblioteca Digitală pentru a include alte şapte oraşe, printre care se numără Braşov şi Constanţa.

    În categoria liceelor care au primit acces la program sunt incluse şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, Colegiul Naţional I. L. Caragiale, Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza, Colegiul Naţional Iulia Haşdeu, Şcoala Centrală şi Colegiul Naţional Ion Creangă.

    Iniţiativa lansată de Vodafone în parteneriat cu BookLand şi McCann Erickson România conţine o sută de titluri din categoriile Beletristică, Dezvoltare personală, Istorie şi Mitologie, Limbi străine, Ştiinţă, Teatru, Poezie şi Artă.

    Vodafone România, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a înregistrat în primul semestru al anului fiscal 2013-2014 (perioada aprilie-septembrie) venituri din servicii de 352,9 milioane euro, în scădere cu 3,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

  • Scriitorii fac un apel la Preşedinţie, Guvern şi Primăria Capitalei să cumpere Casa Monteoru, fostul sediu al USR

     Tribunalul Bucureşti a decis, în aprilie 2010, ca sediul Uniunii Scriitorilor din România (USR) – Casa Monteoru să fie restituit în natură moştenitorilor familiei Monteoru, respectiv Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru. Casa Monteoru, situată pe Calea Victoriei nr. 115 din Bucureşti, este clasată ca monument istoric de interes naţional în Lista Monumentelor Istorice din România.

    Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Pe 1 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul ca nefondat, decizia fiind irevocabilă. Astfel, până pe 15 aprilie 2013, Uniunea Scriitorilor trebuia să evacueze Casa Monteoru, lucru care deja s-a întâmplat. Potrivit unui anunţ de pe site-ul USR, începând din 30 martie, uniunea are sediul în clădirea din spatele Casei Vernescu, tot pe Calea Victoriei, dar la nr. 133.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERVIU – Moştenitoarea Casei Monteoru: Vom transforma imobilul într-un centru multicultural

     Tribunalul Bucureşti a decis, în aprilie 2010, ca sediul Uniunii Scriitorilor din România – Casa Monteoru să fie restituit în natură moştenitorilor familiei Monteoru, respectiv Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru. Casa Monteoru, situată pe Calea Victoriei nr. 115 din Bucureşti, este clasată ca monument istoric de interes naţional în Lista Monumentelor Istorice din România.

    Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Pe 1 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul ca nefondat, decizia fiind irevocabilă. Astfel, până pe 15 aprilie 2013, Uniunea Scriitorilor trebuie să evacueze Casa Monteoru.

    În acest context, Ioana Angelescu, moştenitoarea familiei Monteoru, a acordat un interviu agenţiei de presă MEDIAFAX în care spune că îşi doreşte să salveze Casa Monteoru, care, în ultimii 70 de ani de exploatare, nu a fost niciodată reabilitată. Ulterior, Ioana Angelescu vrea să transforme Casa Monteoru într-un centru multicultural, în care vor fi bineveniţi şi scriitorii, după cum spune aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Somnul raţiunii naşte monştri

    Inainte de orice, puţină istorie neştiută. Să spunem că la un moment dat apare, de niciunde, ideea unei crize nemaipomenite. Savanţi, apoi politicieni, scriitori sau personalităţi publice o îmbrăţişează imediat, relatările media abundă, ajunge în manualele şcolilor şi în universităţi. Nu este vorba de vreo teorie a crizelor economice, nici de încăl-zirea globală, nici măcar de contraterorism; ce povestesc s-a întâmplat cu multe zeci de ani în urmă.

    Teoria în cauză a fost susţinută de preşedinţii americani Woodrow Wilson şi Theodore Roosevelt, dar şi de premierul britanic Winston Churchill, de scriitorul HG Wells, de George Bernard Shaw, dramaturgul, de economistul John Maynard Keynes sau de laureatul premiului Nobel Linus Pauling. Au fost construite institute de cercetare, universităţile occidentale s-au implicat, au fost emise legi speciale legate de această criză, iar prestigioase asociaţii medicale s-au pronunţat asupra sa. Totul a durat câteva zeci bune de ani.

    Trebuie să fie o chestie a naibii de importantă, veţi spune, de ce nu am auzit aşa ceva?
    Pentru că nu se vorbeşte. Este vorba despre eugenie, teoria creată de un savant pe nume Galton care credea că fondul genetic uman se deteriorează, iar rasa umană va degenera din cauză că persoanele superioare nu se înmulţeau la fel de repede cum o făceau cei de rang inferior – emigranţi, evrei, degeneraţii, cei cu mintea slabă. Lumea vorbea de „un val de imbecili în continuă creştere„ care polua partea bună a umanităţii sau de „un balast de deşeuri umane„ – scriitoarea Margaret Sanger, de „roiuri needucate de cetăţeni inferiori„ – HG Wells. 29 de state americane au emis legi care permiteau sterilizarea, iar California s-a situat pe un loc fruntaş în această activitate.

    Pe urmă au mai apărut nişte inşi, de cealaltă parte a oceanului, care au preluat ideile şi le-au dus la un nou nivel. Inşii în cauză se numeau Hitler, Goebbels sau Himmler şi au început prin gazarea persoanelor internate în spitalele psihiatrice. Ulterior, în război, au apărut sistemul de lagăre de exterminare, cunoscute, nu insist.

    După şase ani de război toată lumea s-a lepădat de eugenie, văzând grozăviile care s-au comis. Biografii au pasat discret perioada, istoricii au acoperit-o, scriitorii şi dramaturgii au schimbat macazul, iar politicienii nici usturoi n-au mâncat.

    Dar milioane de oameni au murit şi alte milioane nu şi-au câştigat dreptul de a exista. Pentru că au fost socotiţi de rang inferior. În actuala criză economică am văzut apărând, din nou, acest tip de discurs – grecii cei leneşi, românii cei hoţi, proştii de pe internet, mai nou ciprioţii cei oricum or fi ei, dedaţi ruşilor sau incorecţi, şi mi se pare un mare pericol. Noua politică totalitară europeană, ascunsă sub o mască de democraţie calpă, cultivă o egalitate raportată la mărimea bugetului şi a contribuţiilor, la gradul de sprinteneală a hormonilor şi la, eufemistic vorbind, amplitudinea răcnetelor scoase.

    Taxarea economisirii (n-or fi în băncile acelea cipriote numai banii mafiei ruseşti şi, chiar dacă ar fi aşa, sunt alte instituţii şi alte legi care se ocupă de acest tip de ilegalităţi), alianţe împotriva naturii, exhibări de putere inadmisibile, separări pe tipuri de cetăţeni europeni – cei muncitori şi cei leneşi, cei vrednici şi cei nevrednici, din nord şi din sud, impuneri absurde şi replici imbecile.

    Cea mai bună ilustraţie pentru acest text mi s-a părut a fi Goya, cu o gravură – „Somnul raţiunii naşte monştri„. Goya, bătrânul genial, surd şi nebun, care a intuit mai bine decât cei întregi la minte, cu ochi şi cu urechi. Un soi de degenerat.