BusinessMagazin

Tag: salariul minim

  • Comisia Europeană lansează a doua etapă de consultări pe tema salariilor minime echitabile

    Comisia Europeană lansează a doua etapă a consultării cu sindicatele şi cu organizaţiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toţi lucrătorii din Uniunea Europeană. 

    Prima etapă s-a desfăşurat în perioada 14 ianuarie – 25 februarie 2020, Comisia primind răspunsuri din partea a 23 de parteneri sociali din întreaga UE. Pe baza răspunsurilor primite, Comisia a concluzionat că sunt necesare acţiuni suplimentare la nivelul UE.

    UE a fost deosebit de afectată de pandemia de coronavirus, cu efecte negative asupra economiilor statelor membre, asupra întreprinderilor şi asupra veniturilor lucrătorilor şi familiilor acestora, arată un comunicat al Comisiei. Asigurarea faptului că toţi lucrătorii din UE câştigă un trai decent este esenţială pentru redresare, precum şi pentru construirea unor economii echitabile şi reziliente, iar salariile minime joacă un rol important. Salariile minime sunt relevante atât în ţările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât şi în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.

    Salariile minime care sunt negociate în mod corespunzător cu partenerii sociali, respectate şi actualizate pot: să pună la dispoziţia lucrătorilor vulnerabili o rezervă financiară pentru perioade dificile, să creeze stimulente mai puternice pentru muncă, îmbunătăţind astfel productivitatea, să reducă inegalităţile salariale în societate, să sporească cererea internă şi rezilienţa economiei şi să contribuie la eliminarea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi.

    Comisia nu urmăreşte stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcţie de sistemele de stabilire a salariului minim şi de tradiţiile statului membru, cu respectarea deplină a competenţelor naţionale şi a libertăţii contractuale a partenerilor sociali.

    Documentul de consultare din a doua etapă stabileşte posibile căi de acţiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate şi că ele protejează toţi lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esenţial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu ocazia primei etape a consultării. Prin urmare, iniţiativa UE ar urmări să garanteze că: salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcţionează bine; cadrele naţionale permit stabilirea şi actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare şi stabile; partenerii sociali sunt implicaţi în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim; variaţiile salariului minim şi exceptările sunt eliminate sau limitate; cadrele naţionale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv şi că există mecanisme de monitorizare.

    Partenerii sociali sunt invitaţi să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020.

  • Este oficial, proiectul a fost adoptat: Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel în 2020

    Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel şi în anul 2020, după ce Proiect de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost adoptat vineri seară de Executiv.

    Documentul prevede ca salariul de bază minim brut pentru cei cu studii superioare să rămână la acelaşi nivel şi în anul 2020, adică la nivelul de 2.350 de lei.

    Proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fus pus în dezbatere publică în data de 3 decembrie.

    Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, au putut fi transmise la adresa de e mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro, până la data de 12.12.2019.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, va creşte la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră.

    Proiectul de hotărâre vine ca o oficializare a declaraţiilor făcute, cu puţin timp în urmă, de Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului în Guvernul Orban.

    În acest cotenxt “începând cu data de 1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se menţine la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră” scrie în documentul oficial.

    Pentru a intra în vigoare, documentul mai trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

     

  • Trei scenarii pentru creşterea salariului minim. Apar mecanisme de corecţie

    „Am încercat să căutăm o soluţie de creştere care să ţină într-o măsură cât mai mare de date obiective din economie. Încercăm să se facă pe baza unor indicatori economici, a unor date clare, care să ţină cont de realităţile economice şi să-şi atingă şi obiectivul de creştere. Nu a existat o regulă foarte precisă şi foarte clară în ultimii cinci ani, ci s-a făcut pe bază de voinţă din partea guvernului. Din punctul meu de vedere, creşterea salariului minim trebuie să aibă ca şi obiectiv ca cei care lucrează pe salariul minim să beneficieze de o creştere care să aibă la bază nişte elemente de care trebuie să ţinem cont, cum ar fi profitabilitatea firmelor…În ultimii ani politica economică s-a bazat pe o stilulare a creşterii economice pe consum prin creşterea artificală a cererii fără să existe o bază reală în creşterea volumului de produse şi servicii realizate pe piaţa internă”, a declarat premierul Ludovic Orban

    Primul scenariu ia în calcul majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.

    Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menţinere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflaţiei.

    A doua variantă precede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei, dar, în plus faţă de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice.

    Astfel, în cazul în care diferenţă dintre creşterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim şi cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creşterii economice, coeficientul de creştere fiind 0%; în cazul în care această diferenţă este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, fără a depăşi 1 punct procentual; în cazul în care această diferenţă este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, negociat, fără a depăşi 2 puncte procentuale.

    Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea şi se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situaţiei economice prin deteriorarea profitabilităţii firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariaţii să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare.

    În cel de-al treilea scenariu se iau în calcul majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie (3,4%) şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei, iar în plus faţă de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecţie în funcţie de rata şomajului, respectiv: coeficientul de corecţie este un procent din diferenţa dintre rata efectivă şi “rata naturală” a şomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.

    Pentru “rata naturală” a şomajului se foloseşte NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a şomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creşterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a şomajului se foloseşte cea determinată conform metodologiei BIM11

    Această metodă prezintă, în plus faţă de sustenabilitate şi majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ţine cont de poziţia ciclică a economiei şi contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situaţiei de pe piaţa muncii. În cazul în care rata şomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creştere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat şi în acest fel creşterea câştigului mediu brut este încetinită faţă de scenariul I, presiunile inflaţioniste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.

    O situare a ratei efective a şomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creşteri a salariului minim pentru angajarea de forţă de muncă şi diminuarea şomajului.

    Mecanismul de corecţie funcţionează şi ca un stabilizator al pieţei muncii. Pentru anul următor, mecanismul de corecţie nu va fi aplicat întrucât creşterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019.

    Guvernul spune că în ultimii 3 ani, majorarea salariului minim brut pe ţară a condus la majorarea costului unitar cu forţa de muncă şi la scăderea profitabilităţii firmelor din sectoarele industriei producătoare de bunuri de consum. Această evoluţie se înregistrează şi în acest an. În primul semestru al anului 2019, dinamica reală a costului cu forţa de muncă a fost de 10,6% iar dinamica reală a productivităţii de 4,7%. Se conservă un ecart din anii anteriori, chiar dacă acesta s-a mai redus, ceea ce arată că stabilirea salariului minim brut pe ţară, fără luarea în considerare a unor indicatori economici relevanţi, poate crea dezechilibru între muncă şi capital.

    În situaţia în care dinamica reală a productivităţii este sub dinamica reală a costului cu forţa de muncă, datorită majorării salariilor, firmele vor avea înclinaţia de a transmite consumatorilor costul bunurilor şi serviciilor vândute pentru a evita o scădere a profitului, ori îşi vor ajusta costurile, ceea ce pe termen scurt este mai puţin probabil. Pe ansamblu, trebuie reţinut că în situaţia în care dinamica reală a costului cu forţa de muncă este peste dinamica reală a productivităţii, datorită majorării salariilor în termeni nominali, atunci preţurile în piaţă vor creşte, ceea ce are un efect de compensare a salariilor în termeni reali.

  • Şeful Cancelariei prim-ministrului: Salariul minim va creşte anul viitor

    “Una dintre primele sarcini primite de la Prim-ministrul Ludovic Orban a fost identificarea unui mecanism de stabilire a salariului minim în funcţie de o serie de indicatori economici obiectivi pentru a elimina arbitrariul şi subiectivismul sau populismul politic în decizia de creştere a salariului minim. A fost constituit un grup de lucru interministerial cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Comisia de Prognoză, Statistica şi Direcţia de programe şi politici din SGG. (…) Concluzia finală este că salariul minim va creşte anul viitor şi sunt mai multe scenarii de majorare a salariului minim astfel încât să crească veniturile românilor fără a afecta mediul economic şi evoluţiile macroeconomice”, a scris, vineri, pe Facebook, Ionel Dancă.

    Dancă precizează că este pentru prima dată când are loc un de proces de fundamentare cu date economice a Hotărârii de Guvern privind stabilirea salariului minim.

    “În paralel, la ministerul Muncii, Violeta Alexandru a avut întâlniri şi consultări cu partenerii sociali care au făcut mai multe propuneri privind nivelul şi metodologia de stabilire a salariului minim. Urmare a acestui proces de consultare şi fundamentare tehnică, suntem pregătiţi ca la începutul săptămânii viitoare să prezentăm public mai multe formule economice de creştere a salariului minim pentru anul viitor”, a mai spus acesta.

    Şeful Cancelariei premierului Ludovic Orban notează că la baza acestor calcule au fost luate în considerare “mai multe date economice precum nivelul inflaţiei, creşterea productivităţii, evoluţiile macroeconomice sau tensiunile din piaţa muncii şi impactul acestei decizii în diverse sectoare economice, dintre cele mai expuse la o astfel de măsură”.

    “În acest fel, creşterea salariilor nu va fi aruncată pe creşterea preţurilor şi nu se va întoarce împotriva mediului de afaceri. O guvernare liberală creşte veniturile oamenilor fără a afecta puterea lor de cumpărare şi sprijină o dezvoltarea economică sănătoasă care să producă bunăstare pentru toti”, a conchis Ionel Dancă.

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat, miercuri, că Guvernul va lua săptămâna viitoare o decizie în ceea ce priveşte creşterea salariului minim, însă, a refuzat să avanseze un procent, aşa cum a făcut premierul Ludovic Orban, care a lansat un procent de 7,2%.

  • Cât va fi punctul de amendă auto în 2018, după ce salariul minim va creşte la 1.900 de lei

    În prezent, valoarea punctului de amendă în circulaţia rutieră este de 10% din salariul minim brut pe economie (1.450 de lei), adică este de 145 de lei, iar după 1 ianuarie 2018, odată cu majorarea salariului minim la 1.900 de lei, valoarea punctului de amendă ar fi trebuit să urce la 190 de lei.

    „În ultimii ani, valoarea punctului-amendă a crescut astfel: 67 de lei în anul 2011, apoi 70 de lei în anul 2012, 75 de lei în 2013, 85 de lei în anul 2014, 97,5 lei în anul 2015 şi 125 de lei în anul 2016. În prezent, având în vedere prevederile HG 1/2017 pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, un punct amendă are valoarea de 145 de lei”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului citat.

    „Având în vedere că salariul minimn este stabilit la 1.900 de lei, este necesar ca în cursul anului 2018 să fie luată o măsură temporară de stabilire a unei valori fixe a punctului-amendă (…) Se propune ca valoarea fixă a punctului-amendă pentru amenzile contravenţionale prevăzute de OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice să fie menţinută, în cursul anului 2018, la cuantumul din prezent, respectiv 145 de lei”, arată iniţiatorii proiectului.

     

  • Guvernul discută astăzi, în ultima şedinţă din 2015, majorarea salariului minim

    Executivul a avut, în ultimele două săptămâni, mai multe runde de consultări cu sindicatele pe tema majorării salariului minim. Ultimele discuţii au avut loc marţi după-amiază, în cadrul Consiliului Economic şi Social.

    Sindicatele au cerut, în şedinţa CES, creşterea salariului minim la 1200 de lei de la 1 ianuarie sau la 1275 de lei de la 1 mai, în timp ce patronatele şi Guvernul au susţinut majorarea salariului la 1250 de lei începând cu luna mai, a declarat, marţi, preşedintele CES, Florian Costache.

    ”Partea patronală a votat pentru 1 mai, aşa cum este HG, 1250 de lei (salariul minim pe economie-n.r.), solicitând ca până atunci să avem o întâlnire, să găsim soluţii de micşorare a taxelor şi impozitelor pe salarii, care la ora actuală sunt foarte mari. Partea guvernamentală, normal, a votat pentru, iar avizul sindicatelor (a fost ) negativ (…), menţinându-şi propunerile de la început”, a declarat preşedintele Consiliului Economic şi Social (CES), Florian Costache, la finalul şedinţei plenului acestui for, care a discutat marţi proiectul de Hotărâre a Guvernului privind creşterea salariului minim.

    El a explicat că avizul Consiliului este consultativ, astfel că deşi sindicatele nu sunt de acord în totalitate cu acest proiect, acesta va intra în forma actuală în şedinţa de miercuri a Executivului.

    La rândul său, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale ”Cartel Alfa”, Liviu Apostoiu, a declarat că mediul privat are nevoie de creşterea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, afirmând că salariile în acest sector sunt ”de mizerie”, în contextul în care în sectorul bugetar au fost creşteri salariale.

    ”Noi ne dorim ca 1 ianuarie să fie data de aplicare (a creşterii salariului minim pe economie-n.r.). Nu putem să aşteptăm până în luna mai, pentru că în sectorul privat este nevoie de această creştere a salariului minim, atâta timp cât în partea bugetară s-a acţionat la creşterea de salarii, în sectorul privat salariile sunt de mizerie şi sectorul privat trebuie să beneficieze de la 1 ianuarie de 1200 de lei, aşa cum, de fapt, am stabilit cu mai multă vreme înainte când s-a stabilit creşterii de salariul minim de Guvernul anterior”, a declarat Apostoiu.

    Sindicatele cer ca, în situaţia în care salariul minim va fi majorat de la 1 mai, acesta să fie de 1275 de lei şi nu 1250 lei, aşa cum Guvernul a propus.

    ”Susţinem în continuare şi cerem ca 1 ianuarie să fie data (creşterii salariului minim pe economie-n.r.) şi dacă este 1 mai, atunci (salariul minim-n.r.) trebuie să fie 1275 de lei ca să acopere fix faptul că în luna ianuarie, februarie, martie şi aprilie nu se acordă o creştere de salarii”, a explicat Liviu Apostoiu.

    Întrebat dacă sindicatele vor protesta dacă nu le va fi respectată solicitarea, el a afirmat că rămâne de văzut care va fi poziţia sindicatelor după ce Hotărârea de Guvern va fi adoptată în şedinţa Executivului de miercuri.

    ”În şedinţa de Guvern de mâine se va discuta, probabil că ea va fi aplicată, 1250 de lei, începând cu luna mai. Nu are nicio raţiune (suma de) 1250 de lei şi nici (aplicarea din) luna mai. Ca să mai faci anumite teste pe suportabilitate oamenilor din sectorul privat pentru noi nu mai este de acceptat. O să vedem ce vom face, o să ne vedem după ce se discută mâine în Guvern”, a spus Liviu Apostoiu.

    Pe de altă parte, preşedintele CNS ”Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a anunţat, în prima parte a zilei de marţi, că Guvernul a înaintat un proiect de hotărâre privind creşterea salariului minim la 1.250 de lei, începând din 1 mai, dar şi indexarea automată care va ţine cont de coşul minim şi de inflaţie, propunere cu care sindicate sunt de acord. Liderul sindical a precizat că Guvernul a înaintat proiectul de hotărâre care prevede această majorare marţi dimineaţă, iar această propunere este agreată de sindicalişti pentru că se recuperează parţial pierderea din primele patru luni ale anului în care salariul minim la rămâne la 1.050 de lei.

    El a mai spus că proiectul prevede şi indexarea automată care va ţine cont de coşul minim de consum, de inflaţie şi de parametrii generali, ceea ce permite un mecanism de creştere în perioada următoare.

    Dezbaterile legate de majorarea salariului minim au început după ce preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut premierului Dacian Cioloş ca Guvernul să transmită când şi cu cât va fi majorat salariul minim pe economie înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2016, precizând că este o “solicitare fermă” a formaţiunii sale.

  • SALARIUL MINIM va creşte la 1.250 de lei de la 1 mai

    Liderul sindical a precizat că Guvernul a înaintat proiectul de hotărâre care prevede această majorare marţi dimineaţă, iar această propunere este agreată de sindicalişti pentru că se recuperează parţial pierderea din primele patru luni ale anului în care salariul minim va rămâne la 1.050 de lei.

    Bogdan Hossu a mai spus că proiectul prevede şi indexarea automată care va ţine cont de coşul minim de consum, de inflaţie şi de parametrii generali, ceea ce permite un mecanism de creştere în perioada următoare.

    Preşedintele Cartel Alfa a mai spus că documentul transmis de Guvern, spre deosebire de anii anteriori, nu mai face discriminare pentru sectorul bugetar, în sensul că salariul minim garantat în plată reprezintă salariul de bază minim plătit fiecărui salariat bugetar şi nu salariul de încadrare.

    Consiliul Economic şi Social (CES) a fost convocat marţi după-amiază pentru a aviza proiectul de hotărâre de Guvern.

    Reprezentanţii Guvernului au propus, în discuţiile de luni seară din Consiliul Naţional Tripartit, majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 mai, motivând că este necesar un studiu de impact, însă sindicatele s-au opus, cerând ca majorarea la 1.200 de lei să se facă de la 1 ianuarie.

    Consiliul Naţional Tripartit, la care participă reprezentanţi ai Guvernului şi liderii confederaţiilor sindicale şi patronale, s-a întrunit luni seară, de la ora 17.00, la Ministerul Muncii, pentru a discuta despre salariul minim pe economie în 2016, în condiţiile în care până joi trebuie luată o decizie legată de oportunitatea majorării acestuia.

    Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ana Costea, declara, săptămâna trecută, că Guvernul va lua o decizie privind salariul minim până în 31 decembrie, însă o eventuală majorare trebuie analizată atent pentru a nu face mai mult rău decât bine.

    Ministrul Muncii a explicat că în discuţiile cu sindicatele acestea au propus majorarea salariului minim la 1.200 de lei din 1 ianuarie.

    “Au fost două propuneri: sindicatele au propus majorarea la 1.200 lei din 1 ianuarie şi a doua propunere a venit de la patronate, 1.200 lei cu blocarea impozitării pentru un timp normal de lucru de opt ore, la 1.050 lei. Comisia de dialog social a luat act de propuneri, iar în momentul de faţă analizează variantele. (…) Decizia aparţine Guvernului, care va decide acest lucru până în 31 decembrie”, a afirmat ministrul.

    Potrivit reprezentanţilor Inspecţiei Muncii, în 11 decembrie erau 1.402.329 de angaţi cu salariu minim de 1.050 de lei şi 129.950 cu salariul de 1.200 de lei.

    Premierul Dacian Cioloş declara, după prezentarea finală a bugetului pentru 2016, că Guvernul va trebui să ia până la sfârşitul acestui an o decizie legată de salariul minim pe economie, precizând că va convoca comisia tripartită pentru o discuţie în acest sens. Decizia a venit după ce preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ca Guvernul să transmită când şi cu cât va fi majorat salariul minim pe economie înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2016, precizând că este o “solicitare fermă” a formaţiunii sale.

  • Dragu: Salariul minim nu creşte de la 1 ianuarie la 1.200 lei. Trebuie realizat un studiu de impact

    “Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din câte ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României”, a declarat Dragu vineri seara, la o întâlnire cu jurnaliştii.

    Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii “sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme”.

    Astfel, salariul minim nu va creşte de la 1 ianuarie, întrucât Guvernul nu poate realiza estimarea impactului asupra economiei într-un timp aşa scurt, astfel că majorarea nu este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor.

    “Degeaba vrem noi să impulsionăm economia cu un pachet atât de generos fiscal, pe care am făcut eforturi semnificative să-l introducem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul privat, impactul ar putea fi pe zona privată”, a spus Dragu.

    Ministrul a subliniat că există riscul unui impact asupra economiei “albă-gri-neagră”, astfel că pot exista migrări ale angajatorilor către zonele pieţei gri şi negre.

    “Nu avem un impact direct pe cheltuieli în proiectul de buget (al majorării salariului minim – n.r.), pentru că în zona salariilor bugetarilor, datorită creşterilor aprobate în acest an – sănătate 25%, asistenţă socială 25%, la instituţiile locale 12% şi încă 10% la anul – au acoperit creşterea salariului care, de la 1.050 lei la 1.200 lei era de 14% şi, practic, nu mai avem impact direct pe cheltuieli. Iar alte drepturi nu mai sunt legate de salariul minim”, a explicat la rândul său Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabilă de Buget.

  • Scrisoare deschisă: Creşterea salariului minim – o măsură anti-economică şi anti-socială

    Semnatarii îşi argumentează poziţia în primul rând prin faptul că “salariul minim” instituie o prohibiţie: îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane.

    În scrisoare se menţionează că rata şomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de 6,7%), iar “munca la negru” a luat proporţii îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariaţi lucrează “la negru”

    Semnatarii mai arată, printre altele, că prin creşterea salariului minim de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent şi la 1050 lei în 2015, nivelul acestuia se va majora cu peste 50% în doar câţiva ani, în timp ce creşterea Produsului Intern Brut (PIB) este estimată la 9%.

    În sprijinul solicitărilor este citat şi unul dintre cele mai apreciate manuale universitare moderne de economie, cel al profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, care se referă explicit la această problemă, menţionând că 79% dintre economişti sunt de părere că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate.

    Cei 33 de semnatari solicită în final abandonarea măsurii de creştere a salariului minim şi concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi productivitatea.

    Redăm scrisoarea în forma integrală:

    Creşterea salariului minim – o măsură anti-economică şi anti-socială

    În atenţia doamnei ministru Rovana Plumb
    Spre ştiinţa domnului Prim-Ministru Victor-Viorel Ponta
    Spre ştiinţa Domnului Preşedinte ales Klaus Werner Iohannis

    Stimată doamnă ministru,

    Suntem un grup de cadre didactice, economişti, antreprenori şi manageri preocupaţi de politicile publice care afectează climatul de afaceri şi bunăstarea populaţiei şi dorim să atragem atenţia asupra proiectului de Hotărâre de Guvern privind creşterea salariului minim în anul 2015.

    Intuim raţiunile politice şi totodată constrângerile bugetare care ar justifica o astfel de decizie. Totuşi, considerăm oportun să ne exprimăm un punct de vedere care, sperăm, într-o primă fază va determina reconsiderarea acestei decizii, iar ulterior va constitui o temă de discuţie şi un punct de plecare pentru formularea unor politici sănătoase de natură să sprijine bunul mers al economiei.

    Măsura creşterii salariului minim pe care o doriţi implementată în 2015 este distructivă pentru economie şi afectează bunăstarea celui mai sărac segment al forţei de muncă.

    Argumentăm în primul rând prin considerentul că “salariul minim” instituie o prohibiţie: îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane.

    Cei afectaţi se împart în două categorii: (1) întreprinzătorii şi companiile care oferă de lucru oamenilor fără calificări deosebite şi care vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi menţine activitatea, putând induce şi o creştere a preţurilor care îi va afecta în primul rând tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor; (2) persoanele cu slabă calificare sau fără experienţă, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale.

    Aşa cum atestă studiile ştiinţifice, economiştii, în marea lor majoritate, s-au declarat de-a lungul timpului împotriva instituirii salariului minim sau a creşterii acestuia, exact din motivele enumerate mai sus. Poate cel mai apreciat manual universitar modern de economie, cel al profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, se referă explicit la această problemă, menţionând că 79% dintre economişti sunt de părere că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate.

    După cum bine ştiţi, în România rata şomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de 6,7%), iar „munca la negru” a luat proporţii îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariaţi lucrează “la negru”: “La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,57 milioane de salariaţi, patroni şi întreprinzători individuali neînregistraţi, «la negru», reprezentând aproximativ 27,7% din totalul salariaţilor, patronilor şi întreprinzătorilor individuali din economie”. Aceeaşi sursă menţionează că evaziunea fiscală din “munca la negru” s-a dublat faţă de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuală a impozitelor pe venit şi a contribuţiilor pe care întreprinzătorii refuză să le achite ajungând la 3,7 miliarde de euro.

    În ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis să oferi locuri de muncă a tot crescut, de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent. Cu majorarea preconizată în 2015, la 1050 lei, salariul minim ar putea înregistra o creştere de 50% în doar câţiva ani, interval în care producţia (PIB) se estimează a creşte doar cu 9%.

    Din 2007-2008 încoace salariul minim a crescut permanent mai repede decât salariul mediu; dacă înainte de 2009 acest prag era fixat la mai puţin de 30% din salariul mediu, acum reprezintă 40%. Nu este de mirare atunci că o parte atât de mare din forţa de muncă, aproape un milion şi jumătate de salariaţi, sunt remuneraţi cu salariul minim. Dacă fenomenul va continua, România riscă să ajungă o ţară de angajaţi “pe minim”, cu o vastă economie informală, cu sute de mii de oameni care nu îşi găsesc o slujbă sau care nu intră sub umbrela sistemelor de asigurări sociale.

    Vă amintim că nivelul de trai nu sporeşte prin decrete guvernamentale, ci datorită creşterii productivităţii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri şi servicii să fie obţinute cu preţul aceluiaşi efort depus.
    Creşterea salariului minim impune o povară suplimentară firmelor existente, şi aşa decapitalizate de criza economică, şi descurajează iniţierea de noi afaceri. Creşterea salariului minim este în mod fundamental o măsură anti-socială, lovind exact în populaţia săracă: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul şomerilor!), tineri fără experienţă, categorii sociale defavorizate sau discriminate.

    Din câte înţelegem, dumneavoastră şi guvernul din care faceţi parte aveţi drept obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale românilor. În acest caz, este necesară abandonarea măsurii creşterii salariului minim şi concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi productivitatea.

    Cu deosebită consideraţie,


    Bogdan Glăvan, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană
    Cristian Păun, profesor universitar, Academia de Studii Economice
    Octavian Bădescu, antreprenor, Sameday Courier
    Florin Cîţu, economist
    Felix Pătrăşcanu, antreprenor, CEO Fan Courier
    Dragoş Anastasiu, antreprenor, General Manager Eurolines
    Radu Nechita, conferenţiar doctor, preşedinte CISED
    Mircea Tudor, antreprenor, Preşedinte MBTelecom
    Adrian Stanciu, antreprenor şi profesor, Erudio, Maastricht School of Management Romania
    Mihai Matei, antreprenor, Country Manager Syericycle Romania
    Alexandru Ghiţă, antreprenor, Preşedinte Educativa Group
    Cristian Nicolae, antreprenor şi manager, Softexpert Mobility, John Maxwell Team
    Claudiu Năsui, economist, preşedinte SOLIB
    Adrian Mitroi, analist economic
    Ovidiu Neacşu, antreprenor
    Gabriel Mursa, conferenţiar universitar, Institutul Hayek România
    Radu Muşetescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice
    Vlad Topan, lector universitar, Academia de Studii Economice
    Costea Munteanu, profesor universitar, Academia de Studii Economice
    Vlad Mureşan, lector universitar
    Gabriel Staicu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice
    Ion Radu Zilişteanu, analist economic
    Radu Cujba, antreprenor
    Victoria Burton, antreprenor
    Cosmin Marinescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice
    Valentin M. Ionescu, consultant
    Cristina Chiriac, antreprenor
    Gabriel Biriş, avocat
    Mihaela Ifrim, lector universitar, Institutul Hayek România
    Romeo Vatra, antreprenor
    Emanuel Mihail Socaciu, lector universitar, Universitatea din Bucureşti
    Marius Cristian Pană, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice
    Octavian-Dragomir Jora, lector universitar, Academia de Studii Economice, jurnalist economic

  • Salariul de bază minim brut a crescut de la 850 la 900 de lei

    De majorarea cu 50 de lei a salariului de bază minim brut pe ţară vor beneficia 966.405 salariaţi, dintre care 281.542 bugetari şi 684.863 din sectorul concurenţial.

    Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată era 850 de lei din 1 ianuarie, când a crescut cu 50 de lei.

    În ianuarie, salariul de bază minim brut pe ţară a crescut cu 50 de lei pentru 804.225 de salariaţi, dintre care 238.143 din sectorul bugetar şi 566.112 din sectorul concurenţial.

    Şi în 2013, salariul de bază minim brut a crescut în două etape, la 750 de lei din 1 februarie şi la 800 de lei de la 1 iulie.