BusinessMagazin

Tag: salariul minim

  • Jovan Radosavljevic, şeful Coca-Cola în România: Când cresc preţurile se vede că mulţi români trăiesc din salariul minim. „Oamenii trec pe apa de la robinet“

    ♦ Coca-Cola HBC România investeşte anual 25-40 mil. euro în România şi exportă în 15 ţări, fiind un important hub regional pentru gigantul din sectorul băuturilor răcoritoare.

    Jovan Radosavljevic, managerul care con­duce din 2018 Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, spune că producătorul investeşte anual 25-40 de milioane de euro în România, iar că investiţiile de anul trecut au ajuns la circa 30 de milioane de euro. Acestea au fost direcţionate către creşterea eficienţei energetice, dar şi în noi linii care reduc consumul de energie şi în tehnologii care ne ajută la reducerea deşeurilor din plastic.

    „Fabrica din Ploieşti este a doua cea mai mare fabrică din grupul Coca-Cola HBC. Şi fabrica din Timişoara livrează produse la export, iar din România exportăm în 15 ţări. Şi continuăm investiţiile şi luptăm pentru aceste investiţii. De aceea avem nevoie de predictabilitate pentru că toate ţările se luptă pentru bugete de investiţii de la sediul central“, a declarat Jovan Radosavljevic într-un interviu acordat Ziarului Financiar.

    Coca-Cola HBC are în România trei fabrici, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei. Fabrica din Ploieşti este a doua cea mai mare din grupul Coca-Cola HBC, prezent în circa 30 de ţări. Circa 10% din producţia Coca-Cola HBC România merge la export, compania fiind principalul exportator de băuturi nonalcoolice.

     Managerul spune că după creşterea preţurilor la energie, utilităţi şi materii prime, decizia guvernului de a creşte TVA de la 9% la 19% la băuturile cu zahăr de la 1 ianuarie a avut un impact foarte mare asupra industriei.

    „La nivel de industrie avem nevoie de predicta­bilitate, să fim consultaţi, să pregătim terenul pentru astfel de schimbări. În ianuarie, februarie deja piaţa scădea versus anul trecut în volum. Aşa cum vă imaginaţi, această decizie luată peste noapte a avut un impact foarte mare nu doar asupra noastră, ci şi asupra industriilor conexe. Într-adevăr, nici inflaţia nu a fost bună, dar aceste lucruri imprevizibile au fost şi mai negative pentru sectorul băuturilor“.

    Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

    Coca-Cola HBC este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni), şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni),  iar restul sunt acţiuni free floating.

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul precedent. Compania a raportat un profit net de 394 de milioane de lei, mai mare cu 32% faţă de rezultatul din 2021. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria companiei pe plan local, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al profitului.

  • Salariul minim a crescut cu 17,6% faţă de anul precedent – raport

    Salariul minim a crescut cu 17,6% faţă de anul precedent, arată raportul „OLX – Indexul Locurilor de Muncă 2022”. Chiar şi cu o creştere constantă a salariului minim în ultimii ani, acesta rămâne de 3 ori mai mic faţă de salariul minim din ţări precum Germania, Franţa şi Olanda. 

    Prin raport s-au relevat principalele concluzii în vederea evoluţiei salariului minim în contextul actual al inflaţiei în creştere, precum şi a pieţei locurilor de muncă din România.

    Datele sugerează o creştere a salariului minim, ce a fost majorat de la 2.550 de lei brut în 2022 la 3.000 de lei brut în 2023, majorare de care au beneficiat peste 2.1 milioane de salariaţi, potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii.

    Conform datelor Eurostat, anul trecut, România s-a clasat pe locul patru în topul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai mici salarii minime, după Bulgaria (unde salariul minim era de 1.785 de lei brut pe lună în al doilea semestru din 2022), Letonia (2.458 lei brut pe lună) şi Ungaria (2.479 lei brut pe lună).

    Chiar şi cu o creştere constantă a salariului minim în ultimii ani, acesta rămâne de trei ori mai mic, în comparaţie cu salariul minim din ţări precum: Germania, Franţa şi Olanda.

    În contextul european, noua directivă aprobată de Parlamentul European încurajează dreptul salariaţilor la o viaţă decentă, în care, salariul oferit să acopere necesităţile zilnice, dar şi costul vieţii într-un mediu economic european. Pentru a respecta acest drept, statele membre ale Uniunii Europene sunt îndemnate să evalueze aplicabilitatea salariului minim în funcţie de ţară şi să ia măsurile necesare pentru a asigura corectitudinea acestuia. Astfel, statele au posibilitatea de a utiliza ca referinţă servicii la preţuri reale sau fixarea salariilor minime la procentul de 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut.

    Prin prisma climatului economic actual, cât şi a directivei europene aprobate în toamna anului trecut, este sugerată o posibilitate de creştere a salariului minim şi în anii următori.

    Pe baza statisticilor prelevate în cadrul raportului Locurilor de Muncă 2022, salariul minim brut pe lună, în valoare de 3000 lei, reprezintă 45% din nivelul salariului mediu la nivel naţional în 2023.

    Majorarea salariului minim poate reprezenta motivaţia necesară pentru o paletă mai extinsă de candidaţi, de a aplica în cadrul unui loc de muncă, în contextul deficitului de personal pe care îl resimt companiile din ţară.

  • Creşterea salariului minim la 3.000 de lei brut ar putea antrena creşteri salariale în valoare de cel puţin 1 miliard de euro anul viitor

    ♦ Peste 1,2 milioane de salariaţi câştigă în prezent salariul minim pe economie, iar cea mai mare parte a acestora încasează 2.550 de lei brut/lună ♦ Salariul minim pe economie ar putea creşte de la 2.550 de lei brut la 3.000 de lei brut începând din 2023, potrivit unei propuneri venite din partea PSD ♦ Majorarea salariului minim la 3.000 de lei brut ar antrena majorări salariale în valoare totală de cel puţin 1 miliard de euro în 2023, potrivit calculelor ZF ♦ Florin Godean, Adecco: „Circa 1.000 de angajaţi temporar din cadrul Adecco primesc salariul minim, dar companiile au sisteme de bonusare care duc la dublarea acestuia“.

    Peste 1,2 milioane de salariaţi câştigă în prezent salariul minim pe economie, dintre care circa 800.000 sunt plătiţi cu 2.550 de lei brut/lună, iar 400.000 cu 3.000 de lei brut pe lună (în construcţii, in­du­s­tria alimentară şi agricultură), arată da­tele obţinute de ZF de la Inspecţia Muncii.

    În această lună vor începe negocierile între guvern, patronate şi sindicate privind nivelul salariului minim de anul viitor, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, a spus că una dintre propuneri este de creştere a salariului minim până la 3.000 de lei brut pe lună, iar costul asociat creşterii – de 450 de lei – va fi împărţit între stat şi angajator.

    Un calcul ZF arată că, dacă salariul minim creşte cu 450 de lei pentru cei peste 800.000 de angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie de 2.550 de lei, atunci această măsură ar antrena o creştere a bugetelor de salarii de cel puţin 1 miliard de euro în 2023. Cele mai multe salarii minime sunt în sectorul privat, în comerţ şi în fabrici.

    „Din punctul meu de vedere, este bine că salariul minim creşte, dar modul în care se face această creştere este o „cârpeală“. Mi-ar plăcea să văd o strategie pe termen lung de creştere a salariilor, dar în acelaşi timp să existe o eficientizare a modului în care se cheltuiesc banii în sectorul bugetar, cu angajaţii de la stat. Salariile minime existente sunt extrem de mici, nu acoperă coşul minim de consum, ele trebuie să crească, dar trebuie dublată de eficientizarea aparatului de stat“, a explicat Florin Godean, country manager al Adecco România, companie de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar.

    La o creştere de 450 de lei a salariului brut, în condiţiile actuale de taxare, salariul mediu net ar ajunge la 1.774 de lei net, cu 250 de lei mai mare decât nivelul actual de 1.524 de lei net pe lună.

    În România există în prezent două niveluri ale salariului minim, unul de 2.550 de lei brut (echivalentul a circa 1.524 de lei net) şi unul de 3.000 de lei brut (echivalentul a 1.774 de lei net). Salariul minim de 3.000 de lei brut pe lună îl primesc, din 2019 încoace, angajaţii din sectorul construcţiilor, iar de la jumătatea acestui an de această facilitate beneficiază şi angajaţii din industria alimentară şi din agricultură.

    Guvernul a oferit posibilitatea şi angajatorilor din celelalte sectoare să majoreze salariile angajaţilor în 2022: în perioada iunie-decembrie 2022, toţi angajatorii puteau mări salariile minime ale angajaţilor cu 200 de lei, neimpozabili. Nu se ştie însă câţi angajaţi beneficiază de această măsură în prezent, ZF nu a primit răspunsuri de la autorităţile publice în urma solicitărilor făcute în acest sens la Ministerul Muncii – Inspecţia Muncii şi la Ministerul Finanţelor.

    „Din totalul celor 4.500 de angajaţi temporar pe care îi avem în prezent, circa 1.000 au salariul minim pe economie. Însă angajatorii au tot felul de sisteme de bonusare care pot duce la dublarea salariului minim. În cea mai mare parte, aceste sisteme de bonusare recompensează prezenţa angajaţilor la muncă“, a mai spus Florin Godean.

    Într-adevăr, de câţiva ani, pentru a mai combate din efectele negative ale unei fluctuaţii mari de personal, unele companii din producţie acordă beneficii precum bonusul de prezenţă (oferit angajaţilor care nu lipsesc nemotivat, timp de o lună, de la muncă) sau chiar bonus de disponibilitate la ore suplimentare.

    Masa salarială din România, indi­ca­torul format din totalitatea  salariilor, a taxelor şi a contribuţiilor aferente acestora, a ajuns la un nivel-record de peste 91 de mi­liar­de de euro în 2021, în creştere cu aproape 5 miliarde de euro faţă de anul 2020. Dacă salariul minim va ajunge la 3.000 de lei brut anul viitor, cel puţin 1 m­i­liard de euro va fi adăugat la masa salarială din economie ca urmare a acestei măsuri.

  • Marcel Ciolacu, liderul PSD: Salariul minim ar putea creşte de la 2.550 la 3.000 de lei brut pe lună din 2023. Jumătate din costul asociat creşterii va fi suportat de stat

    Salariul minim pe economie ar putea creşte de la 2.550 la 3.000 de lei brut pe lună începând din ianuarie 2023, potrivit lui Marcel Ciolacu, liderul PSD. La o creştere de 450 de lei a salariului brut, în condiţiile actuale de taxare, salariul minim net ar ajunge la 1.774 de lei net, cu 250 de lei mai mare decât nivelul actual de 1.524 de lei net pe lună.

    ♦ Cei 1,5 milioane de salariaţi plătiţi la nivelul minim ar putea câştiga „în mână“ cu 250 de lei mai mult începând de anul viitor.

    Salariul minim pe economie ar putea creşte de la 2.550 la 3.000 de lei brut pe lună începând din ianuarie 2023, potrivit lui Marcel Ciolacu, liderul PSD. La o creştere de 450 de lei a salariului brut, în condiţiile actuale de taxare, salariul minim net ar ajunge la 1.774 de lei net, cu 250 de lei mai mare decât nivelul actual de 1.524 de lei net pe lună.

    „Este o discuţie. Avem acum salariul minim la 2.550 de lei brut pe lună şi vrem să mergem cu el până la 3.000 de lei brut pe lună, ca să fie ca în construcţii şi în agricultură. Dar trebuie să găsim o metodă prin care jumătate din această creştere să fie suportată de stat şi jumătate de angajator, ca să nu fie un efort prea mare pentru companii. Practic salariul minim brut să crească cu 450 de lei, dar angajatorul să suporte 200 sau 250 de lei din această creştere, iar statul să acopere restul, prin deduceri“, a spus pentru ZF Marcel Ciolacu, liderul PSD.

  • Opt modificări legislative cu impact pe piaţa muncii adoptate în 2022

    Guvernul şi Parla­mentul au ini­ţiat şi aprobat cel puţin opt mo­dificări legis­lative cu impact pe piaţa muncii în primele cinci luni din 2022, arată o sinteză realizată de ZF. Creşterea salariului minim cu 18%, până la 3.000 de lei pentru cei 300.000 de angajaţi din agricultură şi din industria alimentară, este una din­tre cele mai importante modifi­cări, care intră în vigoare astăzi, 1 iunie 2022. Totodată, începând de astăzi, angajatorii pot creşte, cu 200 de lei net, salariul angajaţilor încadraţi la nivelul minim, fără a plăti taxe suplimentare la stat până la finalul anului.

    „Am avut şi în perioada 2017- 2018 astfel de modificări care au făcut ravagii în toate domeniile, cum a fost transferul de contribuţii, creşterile de salarii minime, creşteri de salarii bugetare, iar unele nu au fost foarte inspirate. E acelaşi dezmăţ ca atunci. Majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei de acum mai mult încurcă decât să rezolve probleme, e o formă de a încerca majorarea salariului minim fără să fie obligatorie, iar de la finalul anului să se facă majorarea efectivă. Este şi discriminatorie, pentru că dacă ai 1 leu peste salariul minim, nu poţi beneficia de facilitate“, a spus consultantul fiscal Emilian Duca. ZF a realizat o sinteză a principalelor modificări legislative cu impact pe piaţa muncii care au intrat în vigoare în acest an.

    1. Iulie 2022: angajaţii au acces la Revisal pentru a-şi putea dovedi vechimea în muncă

    • Angajaţii şi foştii angajaţi au acces online la datele lor din registrul de evidenţă al salariaţilor, aflat pe portalul Revisal administrat de Inspecţia Muncii. Cu datele extrase din Revisal, aceştia pot dovedi vechimea în muncaă şi/sau specialitate, iar legea intră în vigoare pe 26 iulie 2022.

    • Act normativ: Legea nr. 144/2022 – modificare Codul muncii, Monitorul Oficial nr. 502/ 23 Mai 2022.

    2. Iunie 2022 – decembrie 2022: salariul minim creşte cu 18% în industria alimentară şi în agricultură

    • Salariul minim creşte de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună în perioada iunie- decembrie 2022 pentru circa 300.000 de salariaţi din industria alimentară şi din agricultură. În valori nete, salariile minime ale angajaţilor din aceste sectoare vor creşte cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net în prezent la 1.774 de lei net.

    Ca urmare a acestei majorări, angajatorii vor fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite, după modelul facilităţilor acordate anterior în construcţii.

    • Act normativ: Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 489/17 Mai 2022.

    3. Iunie – decembrie 2022: angajatorii pot creşte, voluntar, salariul minim cu 200 de lei neimpozitaţi

    • Angajatorii pot majora, voluntar, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 de lei, respectiv de la 2.550 de lei la 2.750 de lei (fără a include sporuri şi alte adaosuri). Prevederile nu se aplică în cazul personalului bugetar.

    • Act normativ: OUG nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modifi­carea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Monitorul Oficial nr. 494/18 Mai 2022.

    4. Mai 2022: Kurzarbeit a fost prelungit până la 31 decembrie 2022

    • Angajatorii afectaţi de criza economică internaţională, inflaţie şi războiul din Ucraina pot reduce în continuare timpul de muncă al angajaţilor dacă nu au comenzi, la fel ca în perioada pandemiei. Pentru angajaţi, măsura prevede acordarea în continuare a indemnizaţiei de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru în cazul celor afectaţi de reducerea timpului de muncă cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară. Pentru freelanceri (PFA, drepturi de autor etc.) este prelungită perioada de acordare a indemnizaţiei de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pentru profesioniştii prevăzuţi de Codul civil. Măsura face parte din schema de sprijin financiar pentru reducerea timpului de muncă (programul Kurzarbeit).

    • Act normativ: ordonanţă de urgenţă, 30 mai 2022 – urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

    5. Aprilie 2022: părinţii pot încheia contracte de muncă cu bonele

    • Părintele sau reprezentantul legal al copilului şi bona pot încheia un contract individual de muncă,  pe lângă modalităţile existente până în prezent (contract de muncă încheiat de bonă cu o persoană juridică sau desfăşurarea activităţii bonei ca persoană fizică autorizată). Părintele care a încadrat o bonă cu contract individual de muncă are obligaţia de a-i întocmi un dosar personal pe care să îl prezinte la solicitarea inspectorilor de muncă, în caz contrar fiind prevăzute sancţiuni. Conform datelor Inspec­ţiei Muncii, în august 2021, existau mai puţin de 15.000 de contracte de muncă înregistrate pentru ocupaţiile de bonă, baby sitter, îngrijitor de copii şi guvernantă.

    • Act normativ: Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi com­pletarea Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă.

     

    6. Aprilie 2022: Diurnele şoferilor din transporturi internaţionale, scutite de taxe salariale în plafonul a 3 salarii

    • O modificare adusă Codului Fiscal „iartă“ companiile de transporturi şi de construcţii (cu activităţi în alte ţări) de amenzile Fiscului, care în ultimii ani ar fi reîncadrat diurnele angajaţilor din aceste sectoare  ca venituri salariale. De acum încolo, dacă diurna şoferului depăşeşte echivalentul a 3 salarii de bază, ce va fi încasat peste acest nivel va fi impozitat ca venit salarial.

    În sectorul transporturilor internaţionale lucrează peste 186.000 de şoferi, cu un venit mediu de 2.600 de euro brut pe lună, dar pentru care s-au plătit în ultimii ani taxe aferente salariului minim (de 480 de euro). Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF.

    • Act normativ: Legea nr. 72 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, Monitorul Oficial, 31 martie 2022.

     

    7. Ianuarie 2022: 100.000 de muncitori din state non-UE pot fi admişi pe piaţa muncii

    • Oficial, 100.000 de cetăţeni din state non-UE pot veni să lucreze în 2022 România, contingentul de muncitori străini care pot veni să lucreze fiind dublu faţă de anul 2021.

    • Act normativ:  Hotărâre de Guvern nr. 132/27.01.2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022, Monitorul Oficial nr. 90/28.01.2022

     

    8. Ianuarie 2022: Salariul minim a crescut cu 11%

    • Salariul minim brut a crescut de la 2.300 de lei brut în 2021 la 2.550 de lei brut pe lună în 2022, respectiv o creştere de 10,9%. Peste 1,2 milioane de salariaţi din România, adică un sfert din total, câştigă salariul minim pe economie.

    • Act normativ: Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 (Monitorul Oficial 950 din 5 octombrie 2021).

    Sursă: ZF, Ministerul Muncii, Tax Focus- Emilian Duca

  • Guvernul va majora salariul minim pe economie cu aproape 11% – surse

    Guvernul va majora salariul minim pe economie cu aproape 11%, ceea ce se traduce cu o creştere netă de 10 procente, iar majorarea se va aplica de la începutul anului viitor, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la discuţiile Consiliului Tripartit de luni.

    „În urma discuţiilor din cadrul Consiliului Tripartit, Guvernul va majora salariul minim pe economie cu aproape 11%, ceea ce se traduce cu o creştere netă de 10 procente”, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la şedinţa de luni a Consiliului Tripartit.

    Potrivit surselor citate, majorarea se va aplica de la începutul anului viitor.

    „Următorul pas va fi asigurarea predictibilităţii, adică stabilirea unei formule pentru creşterea salariului minim, până în 2024, printr-un proiect de lege în Parlament”, au mai afirmat sursele citate.

    Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern discutat, începând cu luna ianuarie 2022, salariul minim se va majora la 2.550 de lei brut lunar, de la 2.300 de lei brut lunar cât e acum, ceea ce înseamnă că un angajat va primi  un salariu minim net de 1.524 lei.

    Aproape 2 milioane de angajaţi vor avea salarii la nivelul salariului minim de 2.550 de lei brut.

  • Cea mai bună veste: Salariile românilor vor creşte

    Anul 2021 a adus cea mai simplă negociere a salariului minim pentru anul următor din ultimul deceniu: sindicatele vor o creştere a salariului minim cu 10%, patronatele cu 8%, iar premierul Florin Cîţu vrea chiar să devanseze majorarea salariului minim de la finalul acestui an

    ♦ Premierul se gândeşte să aplice majorarea chiar mai devreme, din noiembrie sau din decembrie 2021.

    Anul 2021 a adus cea mai simplă negociere a salariului minim pentru anul următor din ultimul deceniu: sindicatele vor o creştere a salariului minim cu 10%, patronatele cu 8%, iar premierul Florin Cîţu vrea chiar să devanseze majorarea salariului minim de la finalul acestui an. Indiferent de cât va fi creşterea salariului minim, de 8 sau de 10%, nivelul acestuia va ajunge la circa 1.500 de lei net, într-un context în care inflaţia a ajuns în august la 5,25%.

    Chiar dacă premierul Cîţu a spus că se gândeşte la o creştere a salariului minim cu 8% încă din acest an, unii lideri sindicali nu sunt de acord cu o astfel de abordare.

    „Ideea de a creşte salariul minim de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie are două deficienţe. În primul rând, dacă ne uităm la evoluţia inflaţiei şi dacă luăm în calcul faptul că va ajunge probabil la 7%, o creştere cu 8% a salariului minim abia dacă acoperă inflaţia şi, oricum, noi plecăm în 2022 cu inflaţia calculată decembrie la decembrie, nu mai devreme. În al doilea rând, o creştere în avans ar tulbura apele în sectorul privat, pentru că firmele nu vor avea cum să-şi rezolve atât de rapid creşterile de costuri din buget. Noi am propus un acord pe trei ani pentru creşterea salariului minim, în contextul unei politici de predictibilitate care să îi ajute pe operatorii economici să îşi facă planurile de business“, a explicat Bogdan Hossu, liderul Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.

    Creşterea semnificativă a salariului minim din ultimul deceniu a fost cel mai puternic instrument de politică economică, dar, din cauza politicii fiscale şi a faptului că angajaţii nu mai beneficiază de efectele contractelor colective de muncă, ponderea angajaţilor prost plătiţi din economie a crescut. Statisticile arată că aproape unu din trei angajaţi din România (29%), adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie. În 2011, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim.

    „Nivelul salariului minim este un subiect de mare interes pentru toţi partenerii sociali, sindicate, patronate şi autorităţi.  Rezultatul negocierilor pe aceasta temă va avea un impact semnificativ pentru toate companiile (publice şi private) din România. În aceste condiţii, considerăm că este necesar să existe o predictibilitate cât mai mare în ceea ce priveşte decizia de modificare a salariului minim, pentru ca angajatorii să poată planifica şi bugeta cheltuieli pe unul sau mai mulţi ani. Mediul de business a subliniat în repetate rânduri nevoia de predictibilitate legislativă pentru a crea un context favorabil investiţiilor în ţara noastră“, a explicat Mădălina Racoviţan, tax partner, head of people services în cadrul firmei de consultanţă şi audit KPMG.

    Bogdan Hossu de la Cartel Alfa a spus că, la ultimul Consiliu Tripartit, unii lideri din patronate – din partea investitorilor străini – au solicitat o creştere a salariului minim de 8% pentru anul viitor, iar reprezentanţii patronatelor care apără interesele companiilor mici au solicitat o majorare a salariului minim cu 200 de lei, sumă suplimentară, care să nu fie impozabilă (adică impozitarea salariului minim să rămână la nivelul actual al salariului minim, de 2.300 de lei brut pe lună).

    „Trebuia să avem săptămâna trecut CNT (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social- n.red.), dar nu s-a făcut, ni s-a răspuns că vom fi convocaţi la o dată următoare. Cred că până la alegerile din PNL nu se va face niciun CNT, deşi premierul s-a angajat ca până la sfârşitul lunii octombrie să scoată hotărârea de Guvern privind salariul minim de anul viitor“, a mai spus Bogdan Hossu.

    Cu un salariu minim brut de 467 de euro (280 de euro net), angajaţii români au salarii minime cu o treime mai mici decât cei polonezi şi câştigă de 3,4 ori mai puţin decât germanii plătiţi la nivelul minim pe economie.

    „În ceea ce priveşte nivelul salariului minim în România în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană, încă ne situăm pe ultimele locuri şi, în acelaşi timp, avem printre cele mai mari niveluri de impozitare a salariului minim din UE“, a mai spus Mădălina Racoviţan de la KPMG.

  • Ministrul Muncii iniţiază discuţii despre creşterea salariului minim pe economie

    La discuţiile care vor începe în septembrie vor participa reprezentanţii Ministerului Muncii, sindicalişti şi membri ai patronatelor.

    Anunţul a fost făcut miercuri de Raluca Turcan care i-a îndemnat pe parteneri să se pregătească pentru negocieri.

    Ministrul Turcan a mai spus că suma de 2.300 de lei este mică şi că România se confruntă cu un fenomen de „muncă nedeclarată sau muncă subdeclarată” ceea ce în privează pe oameni de anumite drepturi.

    De asemenea, creşterea salariului minim trebuie să se facă echilibrat astfel încât să nu ducă la concedieri, a precizat Raluca Turcan.

  • Florin Cîţu, despre ministrul de Finanţe: Era optimist. Vedea în viitor cât o să fie salariul minim

    Şeful Executivului a declarat că valoarea salariului minim spusă de ministrul Finanţelor, respectiv 1.600 de lei, va fi atinsă atunci când „economia o va permite”.

    „Domnul ministru al Finanţelor era optimist, vedea în viitor cât o să fie salariul minim pe economie. (…) A fost o gafă. Cu siguranţă, astăzi aţi discutat foarte mult despre acest lucru. A fost deliciul presei, dar în acelaşi timp, astăzi, au fost anunţate nişte lucruri foarte importante pentru economie pe care ar trebui să le repete şi o să-i spun să le repete.”, a spus Florin Cîţu, marţi, la Parlament, după şedinţa Coaliţiei.

    De asemenea, premierul Cîţu a justificat şi motivul pentru care nu a ştiut preţul la pâine.

    „Într-o economie de piaţă, şi asta e partea cea mai frumoasă, oferta este abundentă. Nu suntem ca în comunism, cu un singur preţ la pâine. De aceea pâinea are mai multe preţuri, ca orice alte produse. Eu am fost foarte onest şi v-am spus despre mine”, a spus şeful Executivului.

    Ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu, întrebat fiind care este salariul minim net în România, a afirmat că „este în jur de 1.600 de lei”. În realitate, salariul minim pe economie este de 1.386 de lei.

     

  • Raluca Turcan, ministrul Muncii, anunţă că va continua discuţiile cu sindicatele pentru creşterea salariului minim

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, anunţă că vor fi noi discuţii cu sindicaliştii despre salariul minim pe economie, astfel încât acesta să crească în următorii ani. De asemenea, demnitarul promite ajutoare pentru categoriile profesionale afectate de criză şi soluţii pentru vaccinarea salariaţilor.

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunţat că va stabili un calendar de discuţii cu partenerii sociali, pentru adoptarea unui mecanism de creştere predictibilă şi sustenabilă a salariului minim. Anunţul a fost făcut la finalul discuţiei de marţi pe care ministrul a avut-o cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”.

    Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Muncii, în timpul discuţiilor, Turcan le-a spus liderilor sindicali că „propunerea Executivului privind majorarea salariului minim, de la 1 ianuarie 2021, este o formă care poate fi acceptată, având în vedere că mai sunt doar câteva zile până la finalul anului şi ar fi fost imposibil de stabilit un calcul predictibil pentru o perioadă mai mare de timp.”

    Totodată, ministrul le-a propus reprezentanţilor „Cartel Alfa” să participe la discuţii astfel încât până la jumătatea anului viitor să se ajungă la o soluţie privind creşterea treptată a salariului minim.

    „Până la jumătatea lunii ianuarie stabilim un calendar de întâlniri şi apoi vom propune un moratoriu prin care, după şase luni, să ajungem la o înţelege între sindicate, patronate, Guvern, astfel încât calculul salariului minim să aibă o formulă clară şi sustenabilă. Vreau ca în şase luni să facem câte consultări va fi nevoie ca să avem un cadru cu tot ce înseamnă creşterea salariului minim, astfel încât să ajungem la o formulă predictibilă şi sustenabilă care să ducă în final la creşterea calităţii vieţii”, a declarat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale.

    Raluca Turcan a mai spus că va propune ca toţi salariaţii din linia întâi, indiferent de domeniul de activitate, să să aibă prioritate în etapa a doua a campaniei de vaccinare. De asemenea, sindicaliştii au fost invitaţi să propună soluţii pentru utilizarea fondurilor europene alocate pentru ajutorarea categoriilor afectate de criza Covid-19.