BusinessMagazin

Tag: salariati

  • Previziunile Comisiei de Prognoză pentru 2020: 5,26 milioane de salariaţi, o rată a şomajului de 3% şi un salariu mediu brut de 5.400 de lei, adică 3.159 lei net. Numărul de salariaţi va înregistra o creştere de circa 2% pe an şi va ajunge la aproape 5,6 milioane în 2023

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează că economia României a avut un număr de 5,17 milioane de salariaţi în 2019, cu 2% mai mulţi decât în 2018. În 2020, numărul de angajaţi va ajunge la 5,268 milioane, în creştere cu 1,9% comparativ cu 2019, conform previziunilor Comisiei Naţionale de Prognoză. Până în 2023, numărul de salariaţi din economia locală va ajunge la aproape 5,6 milioane.

    „Este foarte posibil să fi trecut pragul de 5 milioane de angajaţi în 2019. Este foarte interesant că în ultimii ani anumite comportamente de pe piaţă precum munca la negru au scăzut şi au dus cu sine şi la scăderea ratei şomajului. Angajatul a început să îşi cunoască drepturile şi să le ceară. De asemenea, în multe industrii precum HoReCa sau construcţii a crescut mult numărul de angajaţi, în mare parte şi datorită cadrului legislativ. Este foarte posibil să ajungem la 5.3 milioane de angajaţi în 2020, dar este greu de prognozat“, spune Florin Godean, country manager al Adecco România şi Ungaria, liderul pieţei locale de recrutare.

    Topul regiunilor cu cei mai mulţi angajaţi în 2019 a fost condus de regiunea Bucureşti – Ilfov cu 1,1 milioane de salariaţi, în creştere cu 2,3% comparativ cu 2018, conform estimărilor făcute de Comisia Naţională de Prognoză.

    Numărul de angajaţi din economie este important pentru creşterea populaţiei ocupate şi pentru creşterea ratei de activitate. România are doar circa 5 milioane de salariaţi la o populaţie de 20 de milioane de locuritori, în timp ce Bulgaria şi Cehia au o populaţie de 10 milioane de locuitori şi un număr de angajaţi similar cu al României. Creşterea numărului de angajaţi din economie aduce mai multe venituri la buget prin plata unor contribuţii sociale şi impozite mai mari şi încetineşte migrarea românilor peste hotare.

    „O altă componentă în creşterea numărului de angajaţi este efortul crescut al angajatorilor de a atrage mai mulţi angajaţi. Nu am văzut investiţii noi care să contribuie la creşterea numărului de angajaţi anul trecut, ci mai degrabă acum doi ani, în 2018. În 2019, extinderile unor companii mari deja existente pe piaţa locală au fost frânate de lipsa forţei de muncă“, adaugă Florin Godean.

    Noile angajări făcute în sectoarele construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, sănătate şi asistenţă socială, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, real estate şi IT&C au condus la creşterea numărului de salariaţi din economie cu 41.000 între septembrie 2018 şi septembrie 2019, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Rata şomajului va fi de 3% la sfârşitul anului 2020 şi va atinge 2,6% în 2023, conform sursei citate. Numărul de şomeri înregistrat la sfârşitul anului 2019 a fost de 287.000 de persoane, iar la sfârşitul anului 2020 va ajunge la 275.000. Până în 2023, rata şomajului va ajunge la 2,6%, iar numărul de şomeri va fi de 250.000, conform previziunilor CNSP. „Cred că şomajul va rămâne la o rată foarte mică. Oricum, nivelul şomajului din prezent nu este unul sănătos, este unul cauzat de deficitul de forţă de muncă de pe piaţă“, concluzionează Godean. Salariul mediu brut va fi de peste 5.400 de lei anul acesta, adică 3.159 lei net, în creştere cu aproape 10% comparativ cu anul precedent. În 2023, CNSP preconizează că angajaţii români vor primi un salariu mediu brut de 6.700 de lei. Cele mai mari salarii medii brute sunt cele ale angajaţilor din regiunea Bucureşti – Ilfov, cu o medie de 6.600 de lei în 2019 şi de aproape 7.200 previzionată pentru anul 2020.

     

    Florin Godean, country manager al Adecco România şi Ungaria:

    • Este foarte interesant că în ultimii ani anumite comportamente de pe piaţă precum munca la negru au scăzut şi au dus cu sine şi la scăderea ratei şomajului. Angajatul a început să îşi cunoască drepturile şi să le ceară.

    • O altă componentă în creşterea numărului de angajaţi este efortul crescut al angajatorilor de a atrage mai mulţi angajaţi. Nu am văzut investiţii noi care să contribuie la creşterea numărului de angajaţi anul trecut, ci mai degrabă acum doi ani, în 2018. În 2019, extinderile unor companii mari deja existente pe piaţa locală au fost frânate de lipsa forţei de muncă

  • Studiu: În 2020, numărul salariaţilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane

    Piaţa muncii din România a suferit modificări notabile în ultimele trei decenii. Agricultura şi industria extractivă au suferit “depopulări” masive, în timp ce comerţul, sănătatea sau construcţiile au înregistrat creşteri notabile, arată un studiu al agenţiei de recrutare Adecco.

    În 2019, jumătate din activităţile economice din România au declarat mai puţine locuri de muncă vacante decât în 2018. Domeniile în care s-au declarat mai multe locuri vacante decât anul trecut au fost comerţul, construcţiile şi HORECA. Domeniile în care s-au declarat mai puţine locuri vacante decât în anul 2018 au fost: industria prelucătoare, învăţământul şi sănătatea.

    Pentru anul 2020, dacă se păstrează tendinţele actuale (rata şomajului, scăderea ritmului de creştere a salariilor şi evoluţia poziţiilor vacante), se prevede că tot mai multe proiecte punctuale vor fi gestionate cu muncitori străini.

    Cele mai mari creşteri salariale din 2019 s-au înregistrat în domeniul construcţiilor. Acestea au fost cu 30% mai mari ca în anul precedent.

    Alte domenii cu creşteri notabile au fost învăţamântul, transporturile şi sănătatea.

    În 2020, studiul estimează o scădere a ritmului de creştere, mai ales în sectorul de stat. Estimările evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) sunt în scădere, lucru care va avea impact în evoluţia salariilor din mediul privat.

    Luna mai a acestui an a fost prima lună când rata şomajului a scăzut sub 3%. Evoluţia lunară a şomajului a urmărit sezonalitatea activităţilor din economia românească.

    Pentru 2020, sursa citată precizează că media anuală să va păstra în jurul valorii de 3%, fiind mai mare în lunile ianuarie-martie.

    În ultimii trei ani s-au înregistrat din ce în ce mai puţine contracte noi de muncă, chiar dacă numărul angajaţilor se află în continuă creştere.

    Aceşti indicatori sunt validaţi de toate tendinţele menţionate în evoluţiile anterioare: şomaj în scădere, locuri de muncă vacante mai puţine, migraţie masivă.

    Angajatorii au preferat să îşi restructureze poziţiile actuale, să angajeze mai puţine persoane, iar pe cei aflaţi în condiţii de muncă temporară să îi interiorizeze pentru consolidarea retenţiei (scăderea în acest tip de contracte fiind mare – 22% în anul curent faţă de anul trecut).

    Toate aceste tendinţe vor determina însă tot mai multe proiecte punctuale gestionate cu muncitori străini. Treptat, dar sigur, în 2020 numărul salariaţiilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane, notează studiul.

    Totodată, pe un parcurs de 60 de ani, România va pierde 33% din populaţie. Aceasta previziune va sta în picioare doar dacă tendinţele actuale se păstrează.

    De asemenea, România are una dintre cele mai atrăgătoare legislaţii pentru încurajarea natalităţii din lume (subvenţii pentru mame şi perioadă pentru concediu maternal).

    “Pentru stimularea natalităţii, această legislaţie trebuie să fie complementară cu un sistem medical performant, acces facil la educaţie preşcolară şi şcolară de calitate. Responsabilitatea pentru acest fenomen cade atât pe sistemul de stat, cât şi pe cel privat. O altă metodă de combatere a declinului demografic este atragerea de imigranţi competenţi şi complementari cu nevoile economiei româneşti din anii ce urmează”, mai transmite sursa precizată.

    În 2049, 3% din populaţia activă va lucra în locuri de muncă “verzi” şi 2% în locuri de muncă încă inexistente, relevă analiza.

    Potrivit acesteia, “înverzirea” locurilor de muncă existente se va întâmpla pe măsură ce procesele corporative de producţie şi operaţie devin mai eficiente şi mai sustenabile din punct de vedere ecologic.

    “România are un potenţial energetic considerabil, o economie dinamică în curs de dezvoltare şi o şansă să creeze multe locuri de muncă verzi aliniate la nevoile viitorului. Ingineri de maşini electrice, energeticieni eolieni şi marini sau specialişti forestieri sunt câteva din locurile de muncă care vor apărea şi se vor dezvolta în România în următorii 5-10 ani. În 2049, în România, speranţa de viaţă va ajunge la 86 de ani. Tendinţa de creştere a speranţei de viaţă este generală în toată Uniunea Europeană. Descoperirile medicale şi creşterea standardului de viaţă vor avea un impact major în acest fenomen”, se mai scrie în studiu.

    Conform acestuia, anul 2049 este unul de referinţă pentru o Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2. Noua legislaţie a Uniunii Europene privind consumul de combustibil şi emisiile de CO2 a intrat în vigoare în 2019.

    Aceasta va genera o mai mare transparenţă şi responsabilitate şi, în cele din urmă, soluţii de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil fosil.

    România a înregistrat scăderi semnificative începând cu 1989, iar estimările ne duc spre o valoare de 1.2 tone metrice de CO2 per cap de locuitor în 2049.

    La nivel global, 18 milioane de locuri noi de muncă (aprox. cât populaţia actuală a României) vor fi generate de economia verde până în 2030. Cea mai mare creştere se observă în meseriile solare, urmate de locurile de muncă din zona biomasei şi a energiei eoliene.

    Citiţi mai multe pe www.zf.rohttp://www.zf.ro.

     

     

  • Studiu: În 2020, numărul salariaţilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane

    Piaţa muncii din România a suferit modificări notabile în ultimele trei decenii. Agricultura şi industria extractivă au suferit “depopulări” masive, în timp ce comerţul, sănătatea sau construcţiile au înregistrat creşteri notabile, arată un studiu al agenţiei de recrutare Adecco.

    În 2019, jumătate din activităţile economice din România au declarat mai puţine locuri de muncă vacante decât în 2018. Domeniile în care s-au declarat mai multe locuri vacante decât anul trecut au fost comerţul, construcţiile şi HORECA. Domeniile în care s-au declarat mai puţine locuri vacante decât în anul 2018 au fost: industria prelucătoare, învăţământul şi sănătatea.

    Pentru anul 2020, dacă se păstrează tendinţele actuale (rata şomajului, scăderea ritmului de creştere a salariilor şi evoluţia poziţiilor vacante), se prevede că tot mai multe proiecte punctuale vor fi gestionate cu muncitori străini.

    Cele mai mari creşteri salariale din 2019 s-au înregistrat în domeniul construcţiilor. Acestea au fost cu 30% mai mari ca în anul precedent.

    Alte domenii cu creşteri notabile au fost învăţamântul, transporturile şi sănătatea.

    În 2020, studiul estimează o scădere a ritmului de creştere, mai ales în sectorul de stat. Estimările evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) sunt în scădere, lucru care va avea impact în evoluţia salariilor din mediul privat.

    Luna mai a acestui an a fost prima lună când rata şomajului a scăzut sub 3%. Evoluţia lunară a şomajului a urmărit sezonalitatea activităţilor din economia românească.

    Pentru 2020, sursa citată precizează că media anuală să va păstra în jurul valorii de 3%, fiind mai mare în lunile ianuarie-martie.

    În ultimii trei ani s-au înregistrat din ce în ce mai puţine contracte noi de muncă, chiar dacă numărul angajaţilor se află în continuă creştere.

    Aceşti indicatori sunt validaţi de toate tendinţele menţionate în evoluţiile anterioare: şomaj în scădere, locuri de muncă vacante mai puţine, migraţie masivă.

    Angajatorii au preferat să îşi restructureze poziţiile actuale, să angajeze mai puţine persoane, iar pe cei aflaţi în condiţii de muncă temporară să îi interiorizeze pentru consolidarea retenţiei (scăderea în acest tip de contracte fiind mare – 22% în anul curent faţă de anul trecut).

    Toate aceste tendinţe vor determina însă tot mai multe proiecte punctuale gestionate cu muncitori străini. Treptat, dar sigur, în 2020 numărul salariaţiilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane, notează studiul.

    Totodată, pe un parcurs de 60 de ani, România va pierde 33% din populaţie. Aceasta previziune va sta în picioare doar dacă tendinţele actuale se păstrează.

    De asemenea, România are una dintre cele mai atrăgătoare legislaţii pentru încurajarea natalităţii din lume (subvenţii pentru mame şi perioadă pentru concediu maternal).

    “Pentru stimularea natalităţii, această legislaţie trebuie să fie complementară cu un sistem medical performant, acces facil la educaţie preşcolară şi şcolară de calitate. Responsabilitatea pentru acest fenomen cade atât pe sistemul de stat, cât şi pe cel privat. O altă metodă de combatere a declinului demografic este atragerea de imigranţi competenţi şi complementari cu nevoile economiei româneşti din anii ce urmează”, mai transmite sursa precizată.

    În 2049, 3% din populaţia activă va lucra în locuri de muncă “verzi” şi 2% în locuri de muncă încă inexistente, relevă analiza.

    Potrivit acesteia, “înverzirea” locurilor de muncă existente se va întâmpla pe măsură ce procesele corporative de producţie şi operaţie devin mai eficiente şi mai sustenabile din punct de vedere ecologic.

    “România are un potenţial energetic considerabil, o economie dinamică în curs de dezvoltare şi o şansă să creeze multe locuri de muncă verzi aliniate la nevoile viitorului. Ingineri de maşini electrice, energeticieni eolieni şi marini sau specialişti forestieri sunt câteva din locurile de muncă care vor apărea şi se vor dezvolta în România în următorii 5-10 ani. În 2049, în România, speranţa de viaţă va ajunge la 86 de ani. Tendinţa de creştere a speranţei de viaţă este generală în toată Uniunea Europeană. Descoperirile medicale şi creşterea standardului de viaţă vor avea un impact major în acest fenomen”, se mai scrie în studiu.

    Conform acestuia, anul 2049 este unul de referinţă pentru o Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2. Noua legislaţie a Uniunii Europene privind consumul de combustibil şi emisiile de CO2 a intrat în vigoare în 2019.

    Aceasta va genera o mai mare transparenţă şi responsabilitate şi, în cele din urmă, soluţii de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil fosil.

    România a înregistrat scăderi semnificative începând cu 1989, iar estimările ne duc spre o valoare de 1.2 tone metrice de CO2 per cap de locuitor în 2049.

    La nivel global, 18 milioane de locuri noi de muncă (aprox. cât populaţia actuală a României) vor fi generate de economia verde până în 2030. Cea mai mare creştere se observă în meseriile solare, urmate de locurile de muncă din zona biomasei şi a energiei eoliene.

    Citiţi mai multe pe www.zf.rohttp://www.zf.ro.

     

     

  • Este oficial, proiectul a fost adoptat: Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel în 2020

    Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel şi în anul 2020, după ce Proiect de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost adoptat vineri seară de Executiv.

    Documentul prevede ca salariul de bază minim brut pentru cei cu studii superioare să rămână la acelaşi nivel şi în anul 2020, adică la nivelul de 2.350 de lei.

    Proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fus pus în dezbatere publică în data de 3 decembrie.

    Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, au putut fi transmise la adresa de e mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro, până la data de 12.12.2019.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, va creşte la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră.

    Proiectul de hotărâre vine ca o oficializare a declaraţiilor făcute, cu puţin timp în urmă, de Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului în Guvernul Orban.

    În acest cotenxt “începând cu data de 1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se menţine la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră” scrie în documentul oficial.

    Pentru a intra în vigoare, documentul mai trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

     

  • Pentru că cei 1,3 mil. angajaţi plătiţi cu salariul minim lucrează în privat şi nu ies în stradă, guvernul PNL oferă o creştere de numai 83 lei, chemând tinerii şi femeile să iasă la muncă. Dacă cei plătiţi cu salariul minim ar fi fost de la stat, cu proteste în faţa Palatului Victoria, creşterea ar fi fost exponenţială, ca la PSD, şi nu s-ar mai invoca productivitatea

    Orice guvern, fie că este de la PNL, PSD sau tehnocrat, mai întâi are grijă de sectorul public, de întreprinderile, companiile de stat şi regiile de stat.

    Nu contează productivitatea sau serviciile oferite societăţii. Asta apropos de testele PISA: salariile din învăţământ au crescut cu mult peste creşterea salariului minim pe economie, dar rezultatele sunt tot mai proaste. Asta ca să nu mai vorbim de sectorul medical, unde salariile au crescut cu 80% numai într-un an, dar de unde lumea fuge din cauza condiţiilor şi organizării oferite publicului.

    Deşi angajaţii de la privat plătesc taxe pentru sănătate, ajung să mai plătească încă o dată pentru a accesa clinicile private, ca să nu aibă de-a face cu sistemul medical de la stat, mai puţin din cauza doctorilor, care sunt aceeaşi şi la stat şi la privat, ci mai mult din cauza condiţiilor oferite.

    Sectorul privat, firmele private sunt bune doar să achite lunar o notă de plată, din care se plăteşte sectorul public. Iar orice întârziere sau neplată te trimite imediat la închisoare – vezi proiectul fostului ministru de finanţe Eugen Teodorovici.

    Care e situaţia pe piaţa salariilor.

    Conform ultimelor date, media salarială la stat a juns la 3.938 de lei net. Dacă am pune şi marile companii de stat sau instituţiile de stat care îşi stabilesc singure bugetul, media salarială ar fi mult mai ridicată.

    Spre exemplu, BNR are un salariu mediu de aproape 8.000 de lei net şi nu este instituţia de stat sau compania de stat unde salariile sunt cele mai mari.

    La polul opus, în industrie, care are ponderea cea mai mare în PIB, de 23% şi unde lucrează 1,2 milioane de oameni, aproape câţi sunt toţi salariaţii de la stat, salariul mediu este de numai 2.767 de lei net, aproape cel mai prost nivel din economie.

    Cele mai mici salarii – de 1.400-1.500 de lei net – sunt pe piaţa restaurantelor, dar acolo se trăieşte bine din bacşiş. Într-un oraş mare, un chelner nu câştigă mai puţin de 3.000 de lei net în mână.

    Având în vedere nivelurile salariale, prima opţiune a angajaţilor ar fi să lucreze la stat, unde salariile sunt mai mari, unde nu există nicio presiune, unde munca nu este normată şi monitorizată ca în fabricile de componente auto, unde şansa unor pensii mai mari este mult mai ridicată şi unde există un grad de protecţie politică extraordinar.  

    Într-un an, grevele în companiile private pe motive salariale pot fi numărate pe degete, în schimb, la orice protest, la stat cerererile salariale sunt aproape imediat satisfăcute. Că doar banii nu-i produce statul, ci trebuie să vină de la sectorul privat.

    Guvernul PNL ar fi putut să înceapă să corecteze o parte din aceste diferenţe între sectorul privat şi sectorul de stat printr-o creştere mai accelerată a salariului minim.

    Conform proiectului Ministerului Muncii, propunerea este ca salariul minim pe economie să crească cu numai 7,2% de la 1 ianuarie 2.020, adică de la 2.080 de lei brut, la 2.230 de lei brut, respectiv de la 1.265 de lei net la 1.346 de lei net.

    Pentru cei cu studii superioare, salariul brut rămâne la acelaşi nivel, de 2.350 de lei.

    Ministerul Muncii spune în proiectul de hotărâre că sunt 1,370 milioane de salariaţi care sunt plătiţi în acest moment cu salariul minim pe economie din 5,631 milioane de salariaţi activi, adică 24% din total.

    Ministerul Muncii mai face o precizare – că sunt numai 33 de funcţionari publici care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.

    Din ce 1,370 milioane de salariaţi plătiţi cu salariul minim, marea majoritate sunt în sectorul privat.

    Ministerul Muncii nu precizează câţi dintre cei plătiţi cu salariul minim intră în sectorul de stat, ci doar precizează cei 33 de funcţionari publici.

    Problema este că statul, guvernul, nu au o statisică clară a numărului de angajaţi din economie, şi mai mult decât atât nu cred că poate oferi date exacte privind sectorul privat sau sectorul public.

    La Institutul Naţional de Statistică numărul de angajaţi din economie este de 4,9 milioane.

    La Ministerul Muncii sunt 5,6 milioane de salariaţi activi,

    În REVISAL sutn 6 milioane de contracte de muncă, adică un salariat poate să aibă mai multe contracte de muncă.

    Interesant este că REVISAL a fost creat mai mult pentru sectorul privat, unde se spune că se munceşte la negru, considerându-se că în sectorul public nu se întâmplă acest lucru.

    La Casa de Pensii sunt înregistraţi aproape 5 milioane de salariaţi, pentru care se plătesc lunar contribuţii la pensie.

    La Ministerul Finanţelor, care plăteşte salariile din sectorul public, există alte date care se bat cap în cap cu cele de la statistică, pentu că ministerul numără posturile din organigramă şi nu oamenii care lucrează.

    Peste toate, sunt salariaţii din serviciile de forţă – serviciile secrete, armată, poliţie, unde datele nu sunt chiar atât de publice. 

    Guvernele PSD au avut ca politică creşterea salariului minim pe economie ca principală măsură economică, în 7 ani acest indicator dublându-se, dar în acelaşi timp Ponta, Dragnea & Company au majorat salariile cu mult mai mult în sectorul de stat, culminând cu dublarea salariilor în sectorul medical numai în ultimii doi ani.

    Guvernul PNL are şansa de a creşte mai repede salariul minim, profitând şi de conjunctura internaţională, unde aproape toate statele apelează la această măsură, având în vedere creşterea populismului şi lipsa de competiţie la care a ajuns capitalismul şi de a se apropia de nivelul salarial de la stat, dar nu face acest lucru, considerând că ar afecta profitabilitatea şi productivitatea companiilor private.

    Dar guvenrul PNL nu are un plan pentru creşterea productivităţii muncii şi a calităţii serviciilor în sectorul public.

    Firma de consultanţă PwC susţine că România are nevoie în următorii cinci ani de încă 1 milion de angajaţi, dacă vrea să-şi menţină cel ouţin o creştere economică anuală medie de 3,5%.

    Problema este că la o creştere atât de redusă a salariului minim de numai 1.346 de lei net pe lună, cei 2 milioane de români care stau degeaba dar ar putea să lucreze nu vor ieşi la suprafaţă, asta ca să nu mai vorbim că cei care lucrează acum în sectorul privat, ar prefera să lucreze la stat, având în vedere că salariile sunt mult mai mari.

    De asemenea, din cei 3-5 milioane de români care lucrează afară, cei care s-ar întoarce în ţară, nu pe salariul minim bineînţeles, ci pe salariile din sectorul privat, ar putea fi număraţi pe degete.

    În propunerea de majorare a salariului minim cu 83 de lei net, noul ministru al muncii spune: Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă, datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi – femei, tineri etc.

  • Pentru că cei 1,3 mil. angajaţi plătiţi cu salariul minim lucrează în privat şi nu ies în stradă, guvernul PNL oferă o creştere de numai 83 lei, chemând tinerii şi femeile să iasă la muncă. Dacă cei plătiţi cu salariul minim ar fi fost de la stat, cu proteste în faţa Palatului Victoria, creşterea ar fi fost exponenţială, ca la PSD, şi nu s-ar mai invoca productivitatea

    Orice guvern, fie că este de la PNL, PSD sau tehnocrat, mai întâi are grijă de sectorul public, de întreprinderile, companiile de stat şi regiile de stat.

    Nu contează productivitatea sau serviciile oferite societăţii. Asta apropos de testele PISA: salariile din învăţământ au crescut cu mult peste creşterea salariului minim pe economie, dar rezultatele sunt tot mai proaste. Asta ca să nu mai vorbim de sectorul medical, unde salariile au crescut cu 80% numai într-un an, dar de unde lumea fuge din cauza condiţiilor şi organizării oferite publicului.

    Deşi angajaţii de la privat plătesc taxe pentru sănătate, ajung să mai plătească încă o dată pentru a accesa clinicile private, ca să nu aibă de-a face cu sistemul medical de la stat, mai puţin din cauza doctorilor, care sunt aceeaşi şi la stat şi la privat, ci mai mult din cauza condiţiilor oferite.

    Sectorul privat, firmele private sunt bune doar să achite lunar o notă de plată, din care se plăteşte sectorul public. Iar orice întârziere sau neplată te trimite imediat la închisoare – vezi proiectul fostului ministru de finanţe Eugen Teodorovici.

    Care e situaţia pe piaţa salariilor.

    Conform ultimelor date, media salarială la stat a juns la 3.938 de lei net. Dacă am pune şi marile companii de stat sau instituţiile de stat care îşi stabilesc singure bugetul, media salarială ar fi mult mai ridicată.

    Spre exemplu, BNR are un salariu mediu de aproape 8.000 de lei net şi nu este instituţia de stat sau compania de stat unde salariile sunt cele mai mari.

    La polul opus, în industrie, care are ponderea cea mai mare în PIB, de 23% şi unde lucrează 1,2 milioane de oameni, aproape câţi sunt toţi salariaţii de la stat, salariul mediu este de numai 2.767 de lei net, aproape cel mai prost nivel din economie.

    Cele mai mici salarii – de 1.400-1.500 de lei net – sunt pe piaţa restaurantelor, dar acolo se trăieşte bine din bacşiş. Într-un oraş mare, un chelner nu câştigă mai puţin de 3.000 de lei net în mână.

    Având în vedere nivelurile salariale, prima opţiune a angajaţilor ar fi să lucreze la stat, unde salariile sunt mai mari, unde nu există nicio presiune, unde munca nu este normată şi monitorizată ca în fabricile de componente auto, unde şansa unor pensii mai mari este mult mai ridicată şi unde există un grad de protecţie politică extraordinar.  

    Într-un an, grevele în companiile private pe motive salariale pot fi numărate pe degete, în schimb, la orice protest, la stat cerererile salariale sunt aproape imediat satisfăcute. Că doar banii nu-i produce statul, ci trebuie să vină de la sectorul privat.

    Guvernul PNL ar fi putut să înceapă să corecteze o parte din aceste diferenţe între sectorul privat şi sectorul de stat printr-o creştere mai accelerată a salariului minim.

    Conform proiectului Ministerului Muncii, propunerea este ca salariul minim pe economie să crească cu numai 7,2% de la 1 ianuarie 2.020, adică de la 2.080 de lei brut, la 2.230 de lei brut, respectiv de la 1.265 de lei net la 1.346 de lei net.

    Pentru cei cu studii superioare, salariul brut rămâne la acelaşi nivel, de 2.350 de lei.

    Ministerul Muncii spune în proiectul de hotărâre că sunt 1,370 milioane de salariaţi care sunt plătiţi în acest moment cu salariul minim pe economie din 5,631 milioane de salariaţi activi, adică 24% din total.

    Ministerul Muncii mai face o precizare – că sunt numai 33 de funcţionari publici care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.

    Din ce 1,370 milioane de salariaţi plătiţi cu salariul minim, marea majoritate sunt în sectorul privat.

    Ministerul Muncii nu precizează câţi dintre cei plătiţi cu salariul minim intră în sectorul de stat, ci doar precizează cei 33 de funcţionari publici.

    Problema este că statul, guvernul, nu au o statisică clară a numărului de angajaţi din economie, şi mai mult decât atât nu cred că poate oferi date exacte privind sectorul privat sau sectorul public.

    La Institutul Naţional de Statistică numărul de angajaţi din economie este de 4,9 milioane.

    La Ministerul Muncii sunt 5,6 milioane de salariaţi activi,

    În REVISAL sutn 6 milioane de contracte de muncă, adică un salariat poate să aibă mai multe contracte de muncă.

    Interesant este că REVISAL a fost creat mai mult pentru sectorul privat, unde se spune că se munceşte la negru, considerându-se că în sectorul public nu se întâmplă acest lucru.

    La Casa de Pensii sunt înregistraţi aproape 5 milioane de salariaţi, pentru care se plătesc lunar contribuţii la pensie.

    La Ministerul Finanţelor, care plăteşte salariile din sectorul public, există alte date care se bat cap în cap cu cele de la statistică, pentu că ministerul numără posturile din organigramă şi nu oamenii care lucrează.

    Peste toate, sunt salariaţii din serviciile de forţă – serviciile secrete, armată, poliţie, unde datele nu sunt chiar atât de publice. 

    Guvernele PSD au avut ca politică creşterea salariului minim pe economie ca principală măsură economică, în 7 ani acest indicator dublându-se, dar în acelaşi timp Ponta, Dragnea & Company au majorat salariile cu mult mai mult în sectorul de stat, culminând cu dublarea salariilor în sectorul medical numai în ultimii doi ani.

    Guvernul PNL are şansa de a creşte mai repede salariul minim, profitând şi de conjunctura internaţională, unde aproape toate statele apelează la această măsură, având în vedere creşterea populismului şi lipsa de competiţie la care a ajuns capitalismul şi de a se apropia de nivelul salarial de la stat, dar nu face acest lucru, considerând că ar afecta profitabilitatea şi productivitatea companiilor private.

    Dar guvenrul PNL nu are un plan pentru creşterea productivităţii muncii şi a calităţii serviciilor în sectorul public.

    Firma de consultanţă PwC susţine că România are nevoie în următorii cinci ani de încă 1 milion de angajaţi, dacă vrea să-şi menţină cel ouţin o creştere economică anuală medie de 3,5%.

    Problema este că la o creştere atât de redusă a salariului minim de numai 1.346 de lei net pe lună, cei 2 milioane de români care stau degeaba dar ar putea să lucreze nu vor ieşi la suprafaţă, asta ca să nu mai vorbim că cei care lucrează acum în sectorul privat, ar prefera să lucreze la stat, având în vedere că salariile sunt mult mai mari.

    De asemenea, din cei 3-5 milioane de români care lucrează afară, cei care s-ar întoarce în ţară, nu pe salariul minim bineînţeles, ci pe salariile din sectorul privat, ar putea fi număraţi pe degete.

    În propunerea de majorare a salariului minim cu 83 de lei net, noul ministru al muncii spune: Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă, datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi – femei, tineri etc.

  • Loic Tassel, preşedintele P&G Europa: România a ajuns una dintre cele mai importante pieţe din Europa pentru P&G

    Gigantul american are în România 750 de salariaţi şi afaceri totale de peste 1,8 mld. lei.

    Procter&Gamble va construi o nouă fabrică pe plan local, alegând România în detrimentul Poloniei şi al Cehiei, două economii mai dezvoltate şi cu infrastructură mai bună. Noua unitate de producţie amplasată în Urlaţi, judeţul Prahova, va produce începând cu ianuarie 2021 capsule de detergent.

    „Ne-am uitat la Polonia, unde aveam deja mai multe unităţi de producţie, ne-am uitat la Cehia, unde la fel eram prezenţi cu fabrici, şi la România. Am ales piaţa locală din mai multe motive“, spune Loic Tassel, preşedintele P&G Europa, un business de circa 17 mld. dolari anual.

    Pe de-o parte, americanii aveau la Urlaţi suprafaţa necesară pentru a se extinde. Apoi, rezultatele fabricii şi calitatea forţei de muncă au contat şi ele, spune executivul. „Nu în ultimul rând, am reuşit să ajungem la un acord cu autorităţile locale pentru un ajutor de stat.“

    Va fi o fabrică dezvoltată de la zero şi va deservi, ca şi cea deja existentă, atât România cât şi alte pieţe din zonă. „Investiţia se va ridica la câteva zeci de milioane de dolari“, adaugă Loic Tassel fără a oferi cifre exacte.

    Gigantul american P&G, prezent pe piaţa din România de 25 de ani, are local un biroul central, un centru de shared services care deserveşte 60 de pieţe, un centru de distribuţie din Timişoara şi o fabrică, la Urlaţi.

    „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa pentru P&G.“ 

  • Băncile sunt sub presiunea restructurării: 400 de sucursale închise şi peste 2.340 de angajaţi au plecat, iar procesul va continua

    ♦ Restructurarea sistemului bancar a continuat în primele nouă luni din acest an atât pe componenta reţelei teritoriale, cât şi din punctul de vedere al numărului de angajaţi ♦ Numărul sucursalelor a scăzut într-un an cu 397, în timp ce numărul bancherilor s-a diminuat cu 2.346 comparativ cu primele nouă luni din 2018.

    Băncile care activează pe piaţa locală aveau la sfârşitul lunii septembrie 4.077 de sucursale şi agenţii, în timp ce numărul salariaţilor a scăzut până la 52.908, după cum reiese din datele transmise de Banca Naţională.

    Ajustarea reţelei teritoriale a băncilor din ultimii ani a venit nu doar în urma tăierii costurilor, ci şi pe fondul consolidării sectorului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, precum şi a tranzacţiilor cu portofolii. Ultimii trei ani au adus achiziţii ale unor bănci de către alţi jucători din piaţă, iar în urma acestor tranzacţii a început să se vadă în statistici consolidarea sistemului bancar.

    De la izbucnirea crizei economice se constată că 18.714 salariaţi au plecat din sistem, scăderea fiind de peste 26%. Totodată, 2.475 de unităţi bancare s-au închis în această perioadă, adică 37,8%. Practic, după mai mult de un deceniu, aproape 40% din numărul de unităţi bancare au dispărut şi mai mult de un sfert din numărul de angajaţi a ieşit din sistemul bancar românesc, criza financiară afectând şi acest sector.

    Infrastructura industriei bancare a atins apogeul în anul de boom economic şi explo­zie a creditării 2008, când reţelele teritoriale au ajuns la un record de 6.552 de sucursale şi agenţii în care lucrau peste 71.600 de angajaţi.

    Restructurările operate pe piaţa bancară locală au fost destul de ezitante la începutul crizei economice, însă s-au accentuat ulterior.

    Băncile au în continuare cheltuieli de func­ţionare mari, în ciuda procesului de res­truc­turare a unităţilor teritoriale, în con­diţiile în care cu toate că numărul salariaţilor a scăzut faţă de anul trecut, salariile au fost ma­jorate. În ceea ce priveşte cheltuielile de personal din bănci, după scăderile din anii de criză, salariile bancherilor au intrat pe un trend ascendent în ultimii ani. Salariul mediu din bănci este în jur de 5.000 de lei net/lună. Pe ansamblul întregului an 2018, salariul mediu din bănci era de 4.945 de lei net/lună. Comparativ cu anul 2008, salariul mediu net al bancherilor este mai mare cu circa 1.000 de lei. Câştigul mediu net al bancherilor este aproape dublu faţă de salariul mediu net pe economie. Însă, ritmul de creştere al salariilor din bănci rămâne sub evoluţia salariului mediu net de la nivelul întregii economii.

    După un deceniu, cu toate creşterile salariale din ultimii ani, bancherii au ajuns pe locul 7 în topul celor mai bine plătiţi salariaţi din economie, coborând de pe primul loc deţinut în 2008.

    Bancherii au amintit frecvent în ultimii ani eforturile realizate pentru scăderea costurilor. Dar rămâne întrebarea dacă în anii de criză instituţiile de credit au ajustat reţelele teritoriale pe măsura ajustării businessului lor cu clienţii şi dacă putem să vorbim despre eficienţă sau nu. În perioada următoare, restructurarea sistemului bancar local ar putea să continue având în vedere şi digitalizarea, care câştigă teren în banking, într-un ritm alert la nivel internaţional şi ceva mai lent pe plan intern.

    În ultimii trei ani, sistemul bancar a raportat profituri din ce în ce mai mari. După primele nouă luni din acest an sistemul bancar a reuşit să obţină un profit net de circa 5 mld. lei.

    Restructurarea sistemului bancar a continuat în 2018 şi s-a intensificat faţă de 2017. Pe parcursul întregului an 2018 au fost închise 214 sucursale şi agenţii bancare şi 1.307 salariaţi au plecat din sistem. În 2017, ritmul restructurării se intensificase comparativ cu 2016 doar în ceea ce priveşte reţeaua teritorială a băncilor, însă nu şi în privinţa numărului de salariaţi.

    La sfârşitul anului trecut erau 53.737 de salariaţi la nivelul întregului sistem bancar, iar numărul sucursalelor şi agenţiilor bancare coborâse spre 4.300.

  • ​IMM-urile ar trebui să împartă mai responsabil funcţiile şi atribuţiile printre salariaţi pentru a nu le mai da acestora senzaţia de lipsă de organizare

    Unul dintre elementele diferenţiatoare dintre companiile mici şi mijlocii şi corporaţii este reprezentat de numărul de angajaţi şi modul în care sunt împărţite responsabilităţile între aceştia, spune Oana Botolan Datki, SEE Managing Partner al companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital.

    Însă, pentru a păstra angajaţii interesaţi de activitatea companiei, antreprenorii ar trebui să creeze echipe mici şi să împartă activităţile şi atribuţiile responsabil.

    „Mixul de atribuţii şi de expunere la activităţi diverse pot să devină neplăcute sau obositoare şi să dea senzaţia de lipsa de organizare. Ceea ce pentru unii oameni este interesant, poate să fie extrem de neplăcut pentru alţii. Cea mai bună metodă este exact evidenţierea şi maximizarea particularităţilor unor echipe mici, respectiv atmosfera şi independenţa care vin la pachet”, a explicat pentru ZF Oana Botolan Datki.

    Ea a menţionat că unele persoane care au fost angajate în cadrul unei companii la început de drum nu ar mai accepta un job într-o companie mare, internaţională.

    „Este foarte interesant de observat că pentru unii angajaţi nici nu există varianta corporaţiilor – în general cei care au realizat că antreprenoriatul sau munca într-o companie mai mică li se potrivesc mai bine. Cu toate acestea, cea mai bună metodă este exact evidenţierea şi maximizarea particularităţilor unor echipe mici. Relaţiile între colegi, faptul că toţi ştiu poveştile de familie şi conţinutul ultimelor replici haioase spuse de copii cu o seară înainte, ieşitul la bere şi mersul la concerte împreună sunt un liant foarte puternic care poate să facă diferenţa.”

    Cu toate acestea, aspectele care intră la plusuri pot fi de fapt minusuri pentru anumiţi angajaţi, a adăugat reprezentanta companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital. Mixul de atribuţii şi de expunere la activităţi diverse pot să devină neplăcute sau obositoare pentru anumiţi angajaţi şi să dea senzaţia de lipsă de organizare, spune ea. „Ceea ce pentru unii oameni este interesant, poate să fie extrem de neplăcut pentru alţii.”

    În ceea ce priveşte modalităţile prin care companiile mici şi mijlocii atrag şi recrutează forţă de muncă, acestea sunt diverse, spre exemplu anunţuri de angajare, recomandări de la colegi, agenţii de recrutare.

    „În general, se folosesc aceleaşi metode de atragere a noilor angajaţi, precum marile companii – de la anunţuri de angajare la recomandări de la colegi şi, desigur, agenţii de recrutare. Într-adevăr se ajunge la agenţii atunci când anunţurile directe nu mai funcţionează şi atunci când managerii sau acţionarii companiei realizează că timpul alocat eforturilor de recrutare este prea scump pentru a merita şi când nevoia de personal este mare”, a spus Oana Botolan Datki, SEE Managing Partner al companiei CTeam Human Capital.

  • Numărul mediu al salariaţilor în anul 2018 a fost de peste 5 milioane de persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 122.000 de persoane

    În anul 2018, numărul mediu al salariaţilor a fost de peste 5 milioane de persoane, în creştere faţă de anul precedent cu peste 122 de milioane de persoane, arată un raprot emis de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Conform sursei citate, bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (cu un număr de peste 2 milioane de persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariaţi). În plsu, faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 71,7 mii de persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 50,5 mii persoane, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii INS.

    Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea angajaţilor se regăseau în sectorul terţiar (sectorul de servicii), ponderea acestora reprezentând 62,4% în anul 2018.

    De asemenea, în sectorul secundar (cel al industrie şi cel de construcţii) lucrau anul trecut 35,2% dintre salariaţi, iar în cel primar (reprezentant de agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%, arată sursa citată.

    Activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,6% din totalul salariaţilor din aceste sectoare de activitate.

    „Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,0%), intermedieri financiare şi asigurări (70,3%), hoteluri şi restaurante (60,4%)”, conform aceleiaşi surse.

    Comparativ cu anul 2017, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în activităţile economice, precum comerţ (+28,0 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+14,0 mii persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+13,3 mii persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+12,0 mii persoane).

    La polul opus, cu scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile de industrie extractivă (-2,5 mii persoane) şi învăţământ (-1,4 mii persoane), arată informaţiile furnizate de reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.