BusinessMagazin

Tag: Rubla

  • Banca centrală a Rusiei: Aprecierea rublei va permite scăderea dobânzii de politică monetară

    “Rubla se află într-o situaţie destul de echilibrată. În lipsa unor noi factori negativi care să aibă un impact semnificativ, creşterea rublei ne va permite să scădem dobânda cheie”, a declarat Nabiullina, potrivit Bloomberg.

    Rubla s-a apreciat cu 22% faţă de dolar în acest an, după ce anul trecut moneda rusă a scăzut cu 48% faţă de dolar.

    De asemenea, guvernatorul băncii Rusiei a arătat că rata anuală a inflaţia ar putea să se situeze la 6,7%, în condiţiile în care creşterea preţurilor de consum se va menţine la nivelul săptămânii trecute, conform ITAR-TASS.

    Rata inflaţiei s-a situat la 0,1% în săptămâna 7-13 aprilie.

    Inflaţia anuală din Rusia a urcat în martie la 16,9%, ajungând la maximul ultimilor 13 ani, însă creşterea lunară a încetinit de la 2,2% la 1,2%.

    Banca Rusiei a reluat anul acesta procesul de relaxare a politicii monetare, după ce în 2014 a operat şase majorări ale dobânzii cheie, de la 5,5% la 17%.

    La jumătatea lunii martie, instituţia bancară centrală a coborât rata dobânzii cheie cu un punct procentual, la 14%, după o reducere de două puncte procentuale în luna anterioară, în condiţiile în care economia rusă se îndreaptă spre prima recesiune din ultimii şase ani.

    Schimbarea politicii monetare din acest an a stârnit îngrijorări în rândul analiştilor în legătură cu faptul că banca centrală cedează în faţa presiunilor politice şi face compromisuri în ceea ce priveşte rata inflaţiei.

     

  • Rubla a urcat faţă de dolar la cel mai înalt nivel din decembrie 2014

    Pe piaţa interbancară, rubla se tranzacţiona în jurul orei 14:40 (ora României) la 52,149 unităţi în raport cu dolarul, în creştere cu 2,8% faţă de inchiderea de miercuri. O cotaţie mai ridicată a fost înregistrată pe 1 decembrie 2014, relatează MarketWatch.

    Faţă de euro, moneda rusă se tranzacţiona la 56,049 unităţi, cel mai ridicat nivel începând cu 24 noiembrie. Raportat la închiderea de joi, rubla a câştigat 2,9%.

    Rubla a intrat pe o pantă ascendentă faţă de dolar şi euro încă din luna ianuarie, creşterea accelerând în ultimele zile, odată cu scăderea cerererii pentru valută din partea companiilor. De asemenea, populaţia a început să vândă din economiile în valută acumulate la finele anului trecut, când rubla a scăzut la niveluri record faţă de dolar şi euro.

    De la începutul anului, rubla a înregistrat cea mai bună evoluţie dintre monedele naţionale ale lumii, o întoarcere cu 180 de grade comparat cu anul trecut, când a pierdut, în doar câteva luni, peste 50% din valoare, atât din cauza scăderii abrupte a preţului petrolului pe pieţele internaţionale, cât şi pe fondul sancţiunilor economice externe, potrivit RT News.

    Pe 16 decembrie 2014, rubla s-a depreciat la un minim istoric, de peste 100 de unităţi faţă de dolar, în timp ce cotaţia faţă de euro a coborât la 80 de unităţi. De atunci şi până în prezent, moneda rusă a recuperat peste 40% din valoare.

  • Rubla a urcat faţă de dolar la cel mai înalt nivel din decembrie 2014

    Pe piaţa interbancară, rubla se tranzacţiona în jurul orei 14:40 (ora României) la 52,149 unităţi în raport cu dolarul, în creştere cu 2,8% faţă de inchiderea de miercuri. O cotaţie mai ridicată a fost înregistrată pe 1 decembrie 2014, relatează MarketWatch.

    Faţă de euro, moneda rusă se tranzacţiona la 56,049 unităţi, cel mai ridicat nivel începând cu 24 noiembrie. Raportat la închiderea de joi, rubla a câştigat 2,9%.

    Rubla a intrat pe o pantă ascendentă faţă de dolar şi euro încă din luna ianuarie, creşterea accelerând în ultimele zile, odată cu scăderea cerererii pentru valută din partea companiilor. De asemenea, populaţia a început să vândă din economiile în valută acumulate la finele anului trecut, când rubla a scăzut la niveluri record faţă de dolar şi euro.

    De la începutul anului, rubla a înregistrat cea mai bună evoluţie dintre monedele naţionale ale lumii, o întoarcere cu 180 de grade comparat cu anul trecut, când a pierdut, în doar câteva luni, peste 50% din valoare, atât din cauza scăderii abrupte a preţului petrolului pe pieţele internaţionale, cât şi pe fondul sancţiunilor economice externe, potrivit RT News.

    Pe 16 decembrie 2014, rubla s-a depreciat la un minim istoric, de peste 100 de unităţi faţă de dolar, în timp ce cotaţia faţă de euro a coborât la 80 de unităţi. De atunci şi până în prezent, moneda rusă a recuperat peste 40% din valoare.

  • Bursa de la Moscova a crescut după anunţul privind armistiţiul din Ucraina. Rubla s-a depreciat

    Indicele RTS al bursei de la Moscova este în urcare cu 4,4%, după ce a crescut cu până la 5,7% în prima parte a şedinţei, şi ar putea încheia ziua cu cel mai mare avans de după 8 decembrie, pe fondul optimismului privind reducerea riscului unor noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, transmite Bloomberg.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi că un acord a fost încheiat la Minsk pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând de duminică, 15 februarie.

    “Acordul reduce riscul aplicării de noi sancţiuni împotriva Rusiei, însă rămâne problema respectării termenilor. În cazul reluării ostilităţilor, pieţele vor reacţiona negativ”, a spus Vitali Isakov, manager în cadrul fondului rus de administrare a activelor Otkritie Asset Management.

    Randamentele obligaţiunilor ruse pe cinci ani au continuat să scadă joi şi au ajuns la 13,67%, cu 0,14 puncte procentuale sub nivelul de marţi. Cu toate acestea, costul la care Rusia se poate împrumuta pe pieţele externe rămâne cu aproape 6 puncte peste nivelul de la finele lunii februarie de anul trecut, înainte ca Rusia să anexeze Crimeea.

    Rubla a crescut cu până la 1,2% faţă de dolar în urma anunţului privind acordul cu Ucraina, însă a trecut pe scădere la scurt timp, iar în jurul orei 13:30 se tranzacţiona la 65,446 unităţi, în coborâre cu 0,3% faţă de închiderea de miercuri.

    De la începutul anului, rubla s-a depreciat cu 6,3% faţă de dolar.

  • Tradeville: Prăbuşirea rublei nu va avea efecte semnificative asupra României

    “Nici variabilele cu care este corelată deprecierea monedei ruseşti – declinul cotaţiilor petrolului şi aprecierea dolarului american – nu se conturează ca elemente destabilizatoare ale economiei româneşti. În ceea ce priveşte declinul abrupt al cotaţiilor petrolului, preţurile combustibililor locali sunt, de regulă, relativ inelastice, mai ales atunci când cotaţiile internaţionale scad. Aprecierea dolarului american nu are efecte, în condiţiile în care România nu este o economie emergenta cu deficite impresionante ale contului curent şi, mai mult, nu a experimentat în ultimii ani vreo euforie a unor intrări masive de capital străin care să rişte o decontare violentă într-un mediu al unui dolar american tot mai puternic”, apreciază Nichişoiu, care ocupă poziţia de global macro strategist la Tradeville.

    Moneda rusă s-a depreciat cu 50% faţă de nivelul de la sfârşitul lunii iunie, iar preţul petrolului Brent a coborât sub 60 de dolari pe baril, cel mai jos nivel din 2009 până în prezent, după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a anunţat că nu va reduce producţia, în pofida cererii slabe.

    În acest context, în noaptea de luni spre marţi, banca centrală a Rusiei a crescut dobânda de politică monetară de la 10,5% la 17%. În aceste condiţii, indicele bursier RTS a coborât la cel mai scăzut nivel din martie 2009.

    “Pentru rublă, pe termen mai lung, perspectivele rămân sumbre. Deprecierea acesteia ar putea să ia o pauză dacă petrolul se stabilizează, iar dolarul american se corectează negativ. Însă, atât declinul cotaţiilor petrolului, cât şi aprecierea dolarului american reprezintă fenomene structurale, cu un trend dificil de inversat”, a arătat Nichişoiu.

    Deprecierea rublei s-a transformat într-o criză valutară la începutul acestei săptămâni, când, deşi banca centrală a ridicat substanţial dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut în numai câteva ore aproape o treime din valoare în raport cu dolarul american.

    “Foarte probabil, banca centrală va interveni direct în piaţa valutară şi/sau va majoră dobânzile din nou, dar evoluţia viitoare a rublei va ţine mai degrabă de contextul global-macro, în general, şi de cotaţiile petrolului, în particular. Determinanţii interni ai deprecierii sunt nesemnificativi. Motivaţia investitorilor de a retrage capitaluri din Rusia pe filiere pur geopolitice este probabil să se fi diminuat puternic în ultimele câteva luni. Influenţa administraţiei politice de la Kremlin în activitatea economică nu s-a simţit aproape deloc în acest an. De asemenea, banca centrală a Rusiei, sub conducerea Elvirei Nabiullina, a luat decizii coerente şi prudente”, a continuat analistul Tradeville.

    El notează, în schimb, că rubla este lovită de factori externi puternici, în primul rând cotaţiile petrolului, cu care moneda este corelată direct şi puternic, şi care au pierdut aproape jumătate din valoare în ultimele luni.

    “În SUA, Rezervă Federală se apropie de prima creştere a dobânzii cheie după 2006, iar această perspectivă antrenează o apreciere puternică şi generalizată a dolarului american – o premisă, din nou, negativă pentru valutele emergente, inclusiv pentru rublă”, a conchis Nichişoiu.

    Dolarul s-a apreciat şi miercuri în raport cu moneda unică europeană, cu 0,3%, iar cursul a coborât la 1,25 dolari/euro.

    Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia au pierdut 10 miliarde de dolari luni şi marţi, în urma declinului rublei şi a scăderii acţiunilor la bursă, iar de la începutul anului aceştia au rămas fără 62 de miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg.

    În luna martie, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au decis să limiteze accesul companiilor din Rusia la finanţare, după anexarea Peninsulei Crimeea.

  • Apple a suspendat vânzările online în Rusia, din cauza fluctuaţiilor “extreme” ale rublei

    “Magazinul nostru online din Rusia nu poate fi accesat momentan, întrucât trebuie să revizuim preţurile”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Apple, relatează Bloomberg.

    Moneda rusă a scăzut pe parcusul şedinţei marţi cu 19%, până la 80,1 unităţi faţă de dolar, cel mai mare declin din 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriilor în moneda locală, după ce banca centrală a crescut dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%.

    În acelaşi timp, randamentele obligaţiunilor la 10 ani au urcat cu 3,17 puncte procentuale, la nivelul record de 16,4%.

    “Orice câştigi acolo (în Rusia) acum în ruble se întoarce în dolari sau euro la rate foarte joase. Concluzia este că cei care vând produse în domeniul tehnologiei ar trebui să se retragă din Rusia, aşa cum a făcut Apple”, a afirmat Andrew Bartels, analist la Forrester Research.

    În luna noiembrie, Apple a crescut preţurile telefoanelor iPhone vândute în Rusia cu 25%, din cauza devalorizării rublei.

    Apple, cel mai mare furnizor de smartphone-uri în Rusia în funcţie de venituri, a înregistrat în primele nouă luni vânzări de 1,32 de miliarde de dolari pe acest segment.

    În 2013, vânzările de iPhone-uri s-au dublat faţă de anul trecut, ajungând la 1,57 de milioane de unităţi. La nivel global, Apple a livrat anul trecut 153,4 milioane de iPhone-uri, potrivit firmei de cercetare IDC.

  • Banca centrală a Rusiei a crescut dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent, informează Bloomberg.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a a coborât la noi minime istorice, sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului.

    În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei, în timp ce, la nivelul anului, instituţia a folosit 80 de miliarde de dolari din rezervele sale în acest sens.

    În luna noiembrie, banca centrală a adoptat o nouă politică, de a interveni pe piaţă doar în cazul în care este pusă în pericol stabilitatea financiară a Rusiei, dar nu a avut deocamdată efectul scontat.

    Premierul Dmitri Medvedev a cerut săptămâna trecută ruşilor să aibă răbdare, asigurând că rubla îşi va reveni, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul unor crize precedente.

    Pe de altă parte, Medvedev a cerut luni guvernului să reducă cu 10% cheltuielile prevăzute în bugetul anului 2015, din cauza veniturilor mai mici, provocate de criza ucraineană, şi a declinului preţului petrolului, a relatat publicaţia rusă Vedomosti, citând mai multe surse aproapiate situaţiei.

    Săptămâna trecută, Banca Mondială a redus prognoza privind economia Rusiei pentru anul viitor, estimând un declin de 0,7% al PIB, din cauza scăderii preţului petrolului şi al deprecierii rublei.

    La începutul lunii decembrie, ministrul adjunct al Economiei în guvernul de la Moscova, Alexei Vedev, a avertizat că Rusia ar putea reintra în recesiune anul viitor. Vedev a afimat că, cel mai probabil, economia Rusiei va scădea în trimestrul al patrulea din acest an şi se va contracta, de asemenea, în primele trei luni ale anului viitor.

  • Un partid din Rusia propune ca veniturile în valută ale companiilor să fie convertite în ruble

    Potrivit proiectului de lege, care a fost prezentat Dumei de Stat la sfârşitul săptămânei trecute, companiile vor fi nevoite să schimbe în ruble un procent de până la 50% din veniturile în monedă străină într-un interval de maxim şapte zile de la încasarea banilor. Suma finală care trebuie convertită în ruble ar urma să fie stabilită de banca centrală, relatează Bloomberg.

    Sunt necesare măsuri de urgenţă pentru a sprijini moneda naţională şi a reduce impactul deprecierii rublei asupra preţurilor alimentelor, se arată în document.

    Propunerea partidului Doar Rusia a venit pe fondul eşecului băncii centrale de a opri căderea rublei, care s-a depreciat anul acesta cu circa 40% faţă de dolar, ca urmare a tensiunilor cu Ucraina, a scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor economice impuse de statele din Vest.

    Potrivit analiştilor, iniţiativa partidului Doar Rusia nu are prea multe şanse să fie adoptată.

    Rubla a fost moneda naţională cu cea mai slabă evoluţie după hryvna ucrainiană în 2014, potrivit unui clasament Bloomberg, care include 170 de ţări. Vineri, rubla a coborât cu 3% la 58,21 faţă de dolar, un nou minim absolut.

    Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii băncii centrale din Rusia au declarat că instituţia se opune oricăror restricţii administrative de ordin financiar şi în special unei măsuri care să oblige convertirea în ruble a veniturilor companiilor.

    Cu toate acestea, autorităţile de la Moscova au sfătuit marii exportatori, precum compania petrolieră de stat Rosnef, să schimbe cât mai multă valută în moneda locală pentru a atenua presiunile pe rublă. Ministerul de Finanţe a propus pe 4 decembrie lansarea unor discuţii cu reprezentanţii companiilor de stat în privinţa vânzărilor de valută.

  • Diplomaţie cu petrol ieftin

    Putin a adăugat însă că rezervele valutare de 400 mld. dolari ale Rusiei vor atenua impactul unor noi scăderi ale preţului. Scăderea accelerată a preţului petrolului în ultimele luni şi impactul sancţiunilor impuse Rusiei de UE şi SUA au făcut ca rubla să cadă deja cu 23% faţă de dolar. Banca centrală estimează o creştere economică zero în 2015, iar ministrul de finanţe Anton Siluanov anticipează că economia ar putea intra în recesiune anul viitor, dacă preţul petrolului coboară sub 60 dolari/baril şi dacă SUA şi aliaţii acestora decid să înăsprească sancţiunile economice.

    O eventuală recesiune se va reflecta şi într-o schimbare de strategie privind politicile fiscale, a declarat Siluanov pentru Bloomberg, prognozând un deficit bugetar de 0,6% din PIB în 2015, faţă de un excedent de 0,1-0,3% din PIB estimat pentru acest an. Deşi nu exclude o cotaţie a petrolului de 60 dolari/baril în 2015, Siluanov estimează că va fi o situaţie temporară, preţul petrolului urmând să fluctueze, cel mai probabil, între 80 şi 90 dolari pe baril.

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fluturat un soi de steag al păcii, exprimându-şi speranţa că relaţiile Rusiei cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere” din cauza crizei din Ucraina şi reamintind propunerea Moscovei de creare a unui “spaţiu economic şi umanitar comun de la Lisabona la Vladivostok”. Aceasta nu l-a împiedicat însă ca după doar câteva zile să avertizeze, într-o conferinţă de presă organizată împreună cu omologul său ungar, că Ucraina trebuie să rămână în afara NATO, în scopul “protejării intereselor naţionale ucrainene”, dar şi pentru menţinerea stabilităţii în zona euro-atlantică.

    De partea cealaltă, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că securitatea Europei, pe termen mediu şi lung, “nu poate fi asigurată decât împreună cu Rusia” şi, prin urmare, “sancţiunile nu pot fi un scop în sine; vom menţine dialogul cu Rusia”. Merkel a reamintit însă că integritatea teritorială a Ucrainei a fost încălcată de către Rusia şi că Germania intenţionează să respecte principiul solidarităţii dacă vor exista ameninţări la adresa unor state NATO.

  • Cel mai silenţios război mondial: ieftinirea petrolului

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut în sfârşit să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Agenţia Internaţională a Energiei apreciază că preţul petrolului ar trebui să scadă sub 80 dolari/baril pentru ca Arabia Saudită să poată câştiga războiul preţurilor cu furnizorii americani care exploatează zăcăminte de şist.

    Aceeaşi agenţie a redus cu 200.000 barili/zi estimarea privind cererea de petrol în acest an şi cu 300.000 pentru 2015 şi a apreciat că OPEC nu va mai putea fi capabilă să oprească ieftinirea globală aşa cum o făcea de obicei până acum. Miliardarul prinţ saudit Alwaleed bin Talal a protestat însă faţă de decizia ministrului saudit al petrolului de a accepta o cădere globală a preţurilor, avertizând că 90% din bugetul ţării provine din vânzarea de petrol, iar dacă încasările continuă să scadă, aceasta ar putea fi o catastrofă economică.

    Ţara care pierde însă cel mai mult din ieftinirea petrolului este Rusia. Rubla rusească a scăzut în ultima săptămână la niveluri minime record faţă de euro (51,97) şi dolar (41,04), din cauza ieftinirii petrolului, în ciuda faptului că banca centrală a Rusiei a intervenit şi a vândut cca 7 mld. dolari de la începutul lui octombrie spre a susţine cursul. Dependenţa ţării de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estimează Reuters, ceea ce ar însemna că ieftinirea cu 25 de dolari a petrolului din ultimele trei luni ar putea costa Rusia 65-75 mld. dolari.

    De la începutul anului, în contextul sancţiunilor economice contra Rusiei, rubla a pierdut deja aproape 20% în valoare faţă de dolar, din care 6,5% numai în ultima lună. Reuters comentează că vulnerabilitatea rublei reflectă dependenţa Rusiei de capitalul străin, în condiţiile în care exodul de capital din ţară continuă: prognozele citate de Reuters pentru ieşirile de capital din 2015 oscilează între 35 mld. dolari (banca centrală rusească) şi 150 mld. dolari (Morgan Stanley).