BusinessMagazin

Tag: Rosneft

  • Viaţa bate filmul: O poveste captivantă din Rusia, îngropată în mister, începe să iasă la iveală. Este unul dintre cele mai ASCUNSE scenarii din lume

    Firmele străine implicate în tranzacţie, compania elveţiano-britanică Glencore, un trader uriaş de materii prime care acum câteva luni contempla defaultul, banca italiană Intesa Sanpaolo, venită dintr-o ţară care s-a opus înăspririi sancţiunilor occidentale aplicate Rusiei, şi fondul suveran de investiţii al Qatarului vor avea acces direct la Vladimir Putin.

    Zvonurile spun că Rosneft va furniza petrol prin intermediul Glencore Ungariei, o ţară „prietenoasă“ cu Rusia lui Putin, şi Slovaciei, al cărei premier a cerut anul trecut retragerea sancţiunilor occidentale. 

    Viaţa bate filmul: O poveste captivantă din Rusia, îngropată în mister, începe să iasă la iveală. Este unul dintre cele mai ASCUNSE scenarii din lume

  • Cu o populaţie mai mică decât cea a Bucureştiului, acest stat a reuşit să strângă 335 de miliarde de dolari în doar 10 ani

    Qatar îşi recapătă apetitul pentru investiţii – în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Investiţiile au fost realizate prin intermediul Autorităţii pentru Investiţii din Qatar (QIA), creată în 2005 pentru a rezolva criza creată de preţul la acea vreme în cădere a gazului natural lichefiat; Qatar era şi rămâne cel mai mare exportator din lume al respectivului combustibil.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând QIA în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime.

    După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016.

    Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că cei de Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    Grupul media qatarez BeIN a cumpărat anul trecut Miramax, compania producătoare de filme din California care a adus publicului, printre altele, “Pulp Fiction”.
     

  • Cu o populaţie mai mică decât cea a Bucureştiului, acest stat a reuşit să strângă 335 de miliarde de dolari în doar 10 ani

    Qatar îşi recapătă apetitul pentru investiţii – în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Investiţiile au fost realizate prin intermediul Autorităţii pentru Investiţii din Qatar (QIA), creată în 2005 pentru a rezolva criza creată de preţul la acea vreme în cădere a gazului natural lichefiat; Qatar era şi rămâne cel mai mare exportator din lume al respectivului combustibil.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând QIA în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime.

    După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016.

    Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că cei de Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    Grupul media qatarez BeIN a cumpărat anul trecut Miramax, compania producătoare de filme din California care a adus publicului, printre altele, “Pulp Fiction”.
     

  • BP va plăti Rosneft 750 milioane dolari pentru o participaţie la un producător de petrol în Siberia

    Totodată, BP şi Rosneft vor efectua activităţi de explorare în Siberia şi, dacă rezultatele vor fi pozitive, vor forma o companie mixtă la care Rosneft va deţine o participaţie de 51%, au anunţat cele două companii, care intenţionează şi să reorganizeze deţinerile la rafinării din Germania, relatează Bloomberg.

    Cele mai mari companii petroliere din Europa au în vedere un acces mai mare la vastele rezerve de hidrocarburi ale Rusiei şi pe pieţele din China şi Japonia, chiar dacă Rusia, al doilea mare producător mondial de petrol şi gaze, vrea să menţină nivelul vânzărilor în Europa pe fondul sancţiunilor occidentale introduse din cauza rolului autorităţilor ruse în criza din Ucraina.

    BP şi-a modificat strategia în Rusia în urmă cu doi ani, când a schimbat participaţia de 50% la compania mixtă TNK-BP pentru numerar şi o participaţie de 20% la Rosneft, la care statul rus este acţionarul majoritar.

    “BP va continua să caute oportunităţi de investiţii în exploatarea resurselor substanţiale ale Rusiei, respecând în acelaşi timp sancţiunile internaţionale”, afirmă într-un comunicat preşedintele BP în Rusia, David Campbell.

    Sancţiunile impuse Rusiei de SUA şi UE împiedică Rosneft şi alte mari companii din Rusia să se împrumute în străinătate, precum şi accesul lor la tehnologie occidentală, dar nu le împiedică să vândă active.

    Pe de altă parte, grupul rus Gazprom va construi două noi conducte de gaze Nord Stream, pe sub Marea Baltică, în colaborare cu Royal Dutch Shell, E.ON şi OMV, pentru creşterea cantităţii de gaze livrate Europei.

    Directorul general al producătorului rus de gaze, Alexei Miller, a spus şi că Gazprom construieşte o alianţă strategică cu Royal Dutch Shell care va include schimburi de active şi va permite producătorului rus de gaze să intre pe noi pieţe. Acordul cu Shell prevede extinderea unei companii mixte de lichefiere a gazelor naturale, de 20 de miliarde de dolari, de pe insula Sahalin, precum şi schimbul de active în domeniul explorării şi producţiei.

    În afară de colaborarea la noile gazoducte Nord Stream, Gazprom şi OMV intenţionează să colaboreze la proiecte pe termen lung în domeniul exploatării unor zăcăminte petroliere.

    Acordurile dintre companiile ruse de petrol şi gaze cu companiile occidentale au fost încheiate la forumul economic anual de la St. Petersuburg.

  • Cel mai mare producător de petrol din Rusia a pierdut trei miliarde de dolari

    Astfel, sancţiunile internaţionale şi deprecierea rublei au “şters” profitul companiei conduse de Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

    Rosneft a solicitat recent un ajutor de 2 trilioane de ruble din partea statului, pentru a putea menţine activitatea pe durata anului în curs. Ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, a declarat săptămâna trecută că o astfel de cerere este imposibil de onorat fără a pune o presiune uriaşă asupra populaţiei.

    Problemele Rosneft arată cât de afectată este economia rusă de deprecierea rublei, fapt datorat în mare măsură sancţiunilor impuse ca urmare a crizei din Ucraina.

  • Putin oferă Chinei posibilitatea să investească într-un proiect de exploatare al grupului petrolier Rosneft

    “Directorul Rosneft a propus ca statul chinez să devină acţionar în una dintre cele mai mari companii producătoare de petrol. Autorităţile statului susţin această idee şi salutăm participarea dumneavoastră”, a declarat Putin în cadrul unei întâlniri cu vicepremierul Chinei, Zhang Gaoli.

    Rosneft, compania de stat care operează proiectul de exploatare pe câmpul petrolifer Vankor, a extras în al doilea trimestru din acest an 440.000 de barili de petrol zilnic, echivalentul a 4% din consumul Chinei într-o zi.

    “Vankor este un proiect foarte promiţător. În general suntem foarte prudenţi atunci când vine vorba de implicarea unor parteneri străini în acest proiect, dar, desigur, nu am stabilit niciun fel de restricţii pentru prietenii noştri chinezi”, a afirmat Putin.

    Astfel, producătorul rus ar putea oferi o participaţie de până la 49% Chinei, pentru o sumă cuprinsă între 4 şi 5 miliarde de dolari, potrivit unui analist al Sberbank Investment Research, Valery Nesterov.

    Rusia încearcă să atragă investiţii din China, dat fiind că relaţiile cu Europa şi Statele Unite sunt tensionate, pe fondul crizei din Ucraina. De altfel, Rosneft a fost inclusă pe lista sancţiunilor impuse de SUA în 16 iulie.

    Rosneft este compania rusă care a încheiat cele mai multe acorduri cu China în ultima perioadă. De exemplu, anul trecut, Rosneft a semnat un contract în valoare de 270 de miliarde de dolari pe 25 de ani cu pentru furnizarea de petrol cu compania de stat China National Petroleum.

    Grupul Rosneft produce aproximativ 40% din ţiţeiul din Rusia, fiind liderul industriei petroliere din această ţară şi este controlat în proporţie de 70% de către stat.

     

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • Compania rusă de stat Rosneft va prelua o participaţia la producătorul italian de anvelope Pirelli

    Rosneft va deţine 50% dintr-o nouă companie care va prelua participaţia holdingului Camfin la Pirelli, a anunţat, luni, banca italiană Intesa Sanpaolo, citată de Reuters.

    Camfin deţine în prezent 20,3% din acţiunile Pirelli, potrivit site-ului autorităţii de reglementare a pieţei de capital Consob.

    Restul acţiunilor companiei care cumpără participaţia la Pirelli vor fi controlate de altă companie, la care Nuove Partecipazioni, în prezent acţionar indirect la producătorul de anvelope, are 80% din acţiuni. Băncile italiene Intesa şi UniCredit deţinute câte 10%.

    Conform acordului, compania italiană de investiţii Clessidra urmează să vândă acţiunile pe care le are la Pirelli.

    Pirelli deţine în România o fabrică de cord metalic la Slatina. Grupul italian mai deţine o fabrică de anvelope, tot la Slatina, şi o uzină de filtre pentru motoare diesel la Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj.

    Pirelli a încheiat, la sfârşitul lunii februarie, un acord cu compania belgiană Bekaert privind vânzarea operaţiunilor de cord metalic, care includ cinci fabrici în Italia, Turcia, România, China şi Brazilia, pentru circa 225 milioane de euro.

    Încheierea tranzacţiei depinde de obţinerea aprobărilor autorităţilor de reglementare şi este aşteptată în a doua jumătate a anului.

  • Compania rusă de stat Rosneft va prelua o participaţia la producătorul italian de anvelope Pirelli

     Rosneft va deţine 50% dintr-o nouă companie care va prelua participaţia holdingului Camfin la Pirelli, a anunţat, luni, banca italiană Intesa Sanpaolo, citată de Reuters.

    Camfin deţine în prezent 20,3% din acţiunile Pirelli, potrivit site-ului autorităţii de reglementare a pieţei de capital Consob.

    Restul acţiunilor companiei care cumpără participaţia la Pirelli vor fi controlate de altă companie, la care Nuove Partecipazioni, în prezent acţionar indirect la producătorul de anvelope, are 80% din acţiuni. Băncile italiene Intesa şi UniCredit deţinute câte 10%.

    Conform acordului, compania italiană de investiţii Clessidra urmează să vândă acţiunile pe care le are la Pirelli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare companie petrolieră din Rusia ar putea prelua rafinăria din Odesa

    Rusia a declanşat o criză internaţională majoră după ce a desfăşurat trupe în regiunea ucraineană Crimea, determinând autorităţile de la Kiev să declare mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în timp ce liderii statelor europene şi SUA au cerut Moscovei să respecte suveranitatea Ucrainei.

    Rosneft controlează deja rafinăria Lîsîceansk, a doua ca mărime din Ucraina.

    Rafinăria din Odesa a fost vândută de grupul LUKOIL, al doilea mare prodcător de petrol din Rusia, companiei ucrainene VETEK anul trecut.

    VETEK, controlată de milionarul ucrainean Serghii Kurcenko, s-a deazvoltat rapid în perioada în care Ucraina a fost condusă de preşedintele Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în luna februarie, în urma unor proteste de amploare.

    Rosneft a ajuns săptămâna trecută la un acord cu VTB asupra rafinăriei, cu o capacitate de 3,6 milioane de tone de petrol pe an (70.000 de barili pe zi), iar vânzarea ar putea fi încheiată în scurt timp, potrivit cotidianului rus.

    Kurcenko, care a părăsit Ucraina în februarie, nu a mai putut plăti împrumutul primit pentru achiziţia rafinăriei şi a transferat activul către VTB.

    Conducerea rafinăriei a informat săptămâna trecută că ar putea suspenda în martie activitatea pentru lucrări de întreţinere. De asemenea, a informat că procesează petrol din stocurile proprii şi nu se aşteaptă să fie aprovizionată în viitorul apropiat.