Tag: Rosia Montana

  • Roşia Montană este propusă pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

    Situl istoric Roşia Montană a fost atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 îen şi reprezintă una dintre moştenirile cele mai importante ale umanităţii. “Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cele mai întinse şi mai importante mine de aur subterane romane cunoscute în lume”, se arată în studiul experţilor de la universităţile Oxford şi Leicester. Dezvoltarea durabilă a Roşiei Montană intră astfel, pentru prima dată, între priorităţile statului.

    În 2009 organizaţia Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) a înaintat ministerului o propunere fundamentată pentru includerea Roşiei Montane în Lista Indicativă pentru UNESCO. 10 miniştri ai culturii şi-au declinat în această perioadă responsabilitatea de a analiza iniţiativa, acordând în schimb prioritate planurilor de deschidere a exploatarii de aur pe bază de cianuri, arată un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior. Propunerea de includere a primit susţinerea comunităţii ştiinţifice, a forurilor profesionale specializate şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Tehnic, decizia finală pentru ca Roşia Montană să fie inclusă pe lista ce conţine propunerile României pentru UNESCO, a reprezentat-o semnătura ministrului culturii.

    Procedural, urmează întomirea dosarului pentru susţinerea candidaturii. Acest proces implică o serie întreagă de actori, de la nivel central şi local, ministere, societate civilă şi comunitate locală, care împreună vor defini scenariul cel mai benefic pentru situl istoric şi dezvoltarea sa durabilă. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris în baza acestui dosar, care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului.

     

  • RMGC a început concedierea colectivă a circa 35% din angajaţii companiei. Sindicatul a fost notificat

    “Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a notificat atât Sindicatul «Viitorul Mineritului», cât şi autorităţile în domeniul muncii asupra demarării procesului de concediere colectivă pentru aproximativ 35% din angajaţii rămaşi ai companiei, numărul final urmând a fi determinat după încheierea negocierilor cu sindicatul. Astfel, la un an după concedierile colective din martie 2014, când 1.000 de familii rămâneau fără sursă esenţială de venituri în zona Roşia Montană, RMGC este constrânsă să continue disponibilizările din cauza întârzierilor nejustificat de mari în evaluarea şi avizarea proiectului minier aurifer, în ciuda tuturor eforturilor companiei”, arată RMC, într-un comunicat.

    Totodată, Roşia Montană Gold Corporation îşi reafirmă disponibilitatea de a dezvolta cea mai modernă mină auriferă din România şi speră ca factorii de decizie să se implice în consultări cât mai curând posibil.

    În 17 februarie, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a trimis în şomaj tehnic 70 de angajaţi, din totalul de o sută de salariaţi ai companiei, ca urmare a incertitudinii prelungite privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană.

    “Începând cu data de 17 februarie 2015, 70% dintre angajaţii companiei Roşia Montană Gold Corporation intră în şomaj tehnic prin întreruperea temporară a contractului de muncă pe termen nedefinit. Măsura şomajului tehnic este impusă de incertitudinea prelungită privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană, ceea ce determină continuarea programului de reducere a activităţilor şi a costurilor companiei”, se arăta în comunicatul RMGC de la acea vreme.

    Preşedintele Klaus Iohannis declara în luna ianuarie că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat, precizând că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile.

    El mai spunea că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.

    În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

    Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

    Gabriel Resources anunţa în ianuarie că vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cerea autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

  • RMGC trimite în şomaj tehnic 70 de angajaţi, din totalul de 100 de salariaţi ai companiei

    “Începând cu data de 17 februarie 2015, 70% dintre angajaţii companiei Roşia Montană Gold Corporation intră în şomaj tehnic prin întreruperea temporară a contractului de muncă pe termen nedefinit. Măsura şomajului tehnic este impusă de incertitudinea prelungită privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană, ceea ce determină continuarea programului de reducere a activităţilor şi a costurilor companiei”, arată RMCG, într-un comunicat.

    Totodată, compania a anunţat că speră ca factorii de decizie din guvern şi autorităţi de reglementare responsabile de autorizarea dezvoltării proiectului se vor implica în consultări cât mai curând posibil.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în luna ianuarie că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat, precizând că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile.

    El a mai spus că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.

    În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

    Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

    Gabriel Resources a anunţat în ianuarie vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cere autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

  • Ponta spune că proiectul Roşia Montană este blocat fără sprijin politic: Eu însă susţin exploatarea

     Întrebat dacă Roşia Montană mai are o şansă în acest moment, Ponta a răspuns: “Până nu există o susţinere politică clară, nu”.

    El a precizat că, personal, consideră că este mai bine pentru ţară să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, cât timp sunt respectate toate normele de mediu.

    “Ori proiectul era ca la gazele de şist, nici nu a început şi deja se ştia că va fi ceva rău. Eu sunt pentru exploatarea resurselor naturale”, a adăugat Ponta.

    În 2011, când se afla în opoziţie, Ponta afirma că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului Roşia Montană sunt o încercare de a-şi proteja sponsorii din campania electorală şi că şeful statului se gândeşte doar la buzunarele sale şi niciodată la interesele României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Resources a atras 35 de milioane de dolari canadieni de la acţionari

     Compania a emis 35.000 de “unităţi”, fiecare cu un preţ de 1.000 de dolari canadieni (914,57 dolari), şi a obţinut fonduri de 35 de milioane de dolari canadieni (32 milioane dolari SUA), se arată într-un comunicat al companiei.

    Gabriel Resources intenţionează să folosească fondurile pentru finanţarea activităţilor curente, inclusiv pentru continuarea eforturilor de obţinere a autorizaţiilor necesare proiectului Roşia Montana.

    O “unitate” include obligaţiuni convertibile subordonate negarantate cu un principal de 1.000 de dolari canadieni şi un cupon de 8%, warrant-uri care dau dreptul la achiziţia a 398 de acţiuni, precum şi un “drept din valoarea arbitrajului” (“Arbitration Value Right”).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera respinge legea privind exploatarea minereurilor de la Roşia Montană

     Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat, după votul de respingere, că Ministerul ştie ce trebuie să facă pentru a ajuta România să ia cele mai bune decizii în acest domeniu.

    Deputatul PNL George Scutaru a afirmat că rolul Parlamentului nu este să ofere o lege dedicată unei companii şi i-a rugat pe parlamentari să aibă aceeaşi deschidere şi în alte proiecte sensibile, cum ar fi respingerea Legii amnistiei şi graţierii.

    Deputatul PDL Gheorghe Tinel a spus că mulţumeşte celor care au manifestat în stradă şi i-au convins pe social-democraţi că iniţiativa lor privind Roşia Montană nu este în interesul naţional. “Până la urmă, raţiunea a învins”, a mai arătat deputatul PDL, adăugând că trebuie găsite soluţii pentru ca bogăţiile ţării să fie exploatate în interesul naţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Economiei: Ne aşteptăm la proces cu RMGC. Oricine poate da în judecată statul şi câştiga cu aşa contract

     Constantin Niţă a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că se aşteaptă la un proces în instanţă cu investitorul din proiectul minier de la Roşia Montană deoarece “există un contract valabil” şi “oricine se poate îndrepta în instanţă împotriva statului şi câştiga într-un asemenea tip de contract”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Cu siguranţă statul român va plăti. Există un contract valabil, oricine se poate îndrepta în instanţă împotriva statului şi să câştige într-un asemenea tip de contract. Prin urmare, ne aşteptăm la un proces din partea Roşia Montană (RMGC – n.r.)”, a spus Niţă.

    Întrebat ce a dorit să spună prin afirmaţia “cu siguranţă statul român va plăti” şi cât ar putea plăti statul, Niţă şi-a nuanţat declaraţia, spunând că a vrut să spună că statul va fi dat în judecată.

    “Nu pot şti eu cu siguranţă, depinde ce va stabili instanţa. Eu nu sunt instanţa. Cu siguranţă ne va da în judecată, ca să fiu mai clar”, a spus Niţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roşia Montană Gold Corporation disponibilizează aproximativ 80% dintre angajaţi, 1.000 de familii din Apuseni vor fi afectate

     Roşia Montană Gold Corporation arată, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că este constrânsă să-şi reducă foarte mult activitatea, efectul acestei măsuri fiind reducerea numărului de angajaţi cu aproximativ 80 la sută.

    “Compania va depune la Inspectoratul Teritorial de Muncă şi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba planul de restructurare, care presupune un program de concedieri colective, făcând toate eforturile posibile pentru a diminua impactul social al acestei măsuri. Cumulat, circa 1.000 de familii din zona minieră a Munţilor Apuseni vor fi afectate de reducerea activităţii companiei miniere”, a precizat RMGC în comunicat.

    Potrivit companiei, 367 dintre cei 481 de salariaţi ai RMGC îşi vor pierde locul de muncă începând cu luna aprilie 2014, peste 100 de locuri de muncă din programele sociale finanţate de RMGC se vor pierde ca urmare a reducerii de activitate, alte peste 300 de locuri de muncă de la companiile furnizoare de bunuri şi servicii (materiale de construcţii, transport, reparaţii auto, alimente, papetărie, echipamente IT, servicii de arhitectură şi proiectare etc) din Roşia Montană, din zona Munţilor Apuseni şi din judeţul Alba se estimează că se vor pierde, iar 283 de beneficiari ai programului social pe care RMGC l-a derulat în Roşia Montană şi în zonă au rămas fără niciun sprijin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin Niţă, avizat de comisiile parlamentare pentru postul de ministru al Economiei

     Voturile împotrivă au aparţinut PDL şi unor parlamentari PNL.

    Constantin Niţă a răspuns întrebărilor parlamentarilor legate de strategia pentru Oltchim, Roşia Montană, minerit şi industria de apărare.

    El a spus că, în privinţa Roşia Montană, consideră că această problemă trebuie abordată politic şi toate partidele trebuie să-şi expime un punct de vedere.

    “Din punctul meu de vedere, toate resursele trebuie puse în slujba cetăţenilor. Sunt de acord cu tot ce produce profit în România şi poate să aducă un câştig ţării”, a adăugat Niţă.

    În legătură cu Legea minelor, el a spus că unele mine trebuie să fie puse în funcţiune, dacă mai este posibil lucrul acesta, indiferent dacă se face prin capital privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Crizele anului 2013: carnea de cal, laptele cu aflatoxină, Roşia Montană şi problema câinilor comunitari – printre cele mai discutate subiecte

    Scandalul cărnii de cal: în februarie 2013, în magazinele din Marea Britanie au fost descoperite cantităţi importante de lasagna din carne de cal, etichetate şi vândute ca fiind din carne de vită. Carnea utilizată pentru lasagna provenea de la un furnizor român. Subiectul a generat 3.212 apariţii în online-ul românesc, cu un vârf de coverage media în data de 11 februarie 2013. În acest context, au existat şi o serie de voci (companii şi persoane) implicate. Printre cele mai menţionate s-au numărat companiile Scandia Food Sibiu (firma producătoare a lotului de carne pentru lasagna – 952 apariţii), IKEA (în contextul chifteluţelor retrase temporar de pe piaţă – 904 apariţii) şi Producţie Ardealul (în contextul retragerii conservelor de carne de vită ,,Ardealul” – 198 apariţii), respectiv Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA – 926 apariţii) şi Federaţia Naţională ProAgro (122 apariţii).

    Criza laptelui infestat cu aflatoxină: peste 13.000 de litri de lapte contaminat cu aflatoxină (o substanţă cancerigenă) au fost retraşi de pe piaţă în prima jumătate a anului.Criza laptelui a făcut subiectul a 3.500 de materiale online, generând cele mai multe apariţii în data de 18 martie 2013, când Danone România a anunţat că retrage preventiv de pe piaţă unele produse considerate suspecte. Compania a apărut în 441 de materiale referitoare la problema laptelui contaminat cu aflatoxină.


    Subiectul Roşia Montană: a fost menţionat în 57.433 de articole online în a doua jumătate a anului 2013. Dintre acestea, 5.825 de materiale fac referire explicită la protestele generate de proiectul de exploatare minieră a zonei. Ziua în care s-a discutat cel mai mult despre Roşia Montană în online a fost 9 septembrie 2013, când mass-media anunţa respingerea proiectului de lege, potrivit declaraţiilor lui Victor Ponta.
    Una dintre vocile cel mai puternic asociate în mass-media online cu subiectul Roşia Montană a fost cea a Prim-Ministrului Victor Ponta, care a avut 13.046 de apariţii în acest context. Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), iniţiatoarea proiectului, a generat un coverage de 6.764 de articole.

    Problema câinilor comunitari: a fost un alt subiect amplu discutat în mass-media online în anul 2013. Acesta a generat 3.698 de apariţii, în timp ce despre eutanasierea câinilor comunitari s-a discutat în 6.518 articole. Scandalul câinilor comunitari a atins apogeul în data de 25 septembrie, când Curtea Constituţională a discutat Legea referitoare la eutanasierea câinilor comunitari care nu sunt revendicaţi sau adoptaţi în termen de 14 zile. Monitorizarea a fost realizată de serviciul autohton de media intelligence MediaIQ pe un eşantion de 1.500 de surse cu acoperire naţională şi locală (cotidiane naţionale şi locale, periodice naţionale şi locale, site-uri de televiziuni & radiouri); peste 50.000 de bloguri şi comentariile scrise la fiecare articol; 10.000 de pagini de Facebook şi comentariile scrise la fiecare intrare; 40.000 de conturi de Twitter şi peste 50 de forumuri.