Tag: romania

  • Averea şefului Oracle România, Sorin Mîndruţescu, în 2013: casă de vacanţă, proprietăţi şi conturi bancare, acţiuni la o firmă de chirurgie plastică a soţiei

    Din declaraţia de avere depusă în anul 2013, atunci când Sorin Mîndruţescu era membru în Consiliul de Administraţie al CFR, reiese că acesta deţinea:

    – 6.000 de mp de teren intravilan în Zărneşti, teren dobândit în anul 2006, pe care îl avea împreună cu împreună cu Alexandr Pastor.

    – câte 50% din trei proprietăţi: un apartament în Bucureşti (dobândit în 2003)- 415 mp, o casă în Corbeanca (dobândită în 2011)-225 mp şi o casă de vacanţă la Bran (dobândită în 2007)- 593 mp.

    – ceasuri în valoare de 25.000 de euro

    – bijuterii de 20.000 de euro

    -conturi bancare: 7.119 euro, circa 3000.000 de lei şi aproape 138.000 de dolari

    – are acţiuni la clinica LMS Plastic Surgery Clinique, unitate de chirurgie plastică ce aparţine soţiei sale Erodia Mîndruţescu (împrumuturi de aproape 190.000 de euro şi 50.000 de lei).

    – deţinea 6100 de opţiuni la Oracle Corp în valoare de peste 58.000 de euro (din care a rezultat un venit de 94.000 de dolari) şi a dat un împrumut unei persoane fizice în valoare de 809.000 lei

    – are un credit la Banca Transilvania de 231.000 de euro (credit scadent în 2036)

    – de la Fondul Proprietatea, în calitatea sa de membru al Comitetului Reprezentanţilor, avea o indemnizaţie de 108.000 lei

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Voicu Vuşcan, director general Elit Cugir

    Voicu Vuşcan, în prezent director general al Elit, s-a alăturat companiei în anul 2002, în calitate de achizitor de materii prime din Europa, Canada, SUA şi Brazilia, fiind responsabil şi de comercializarea acestora în România.„În 2013, am preluat în administrare compania“, povesteşte Voicu Vuşcan.

    „Acesta a fost primul moment-cheie din cariera mea, când am trecut de la conducerea unei divizii de business la conducerea întregii activităţi a companiei. Al doilea moment-cheie a fost în 2018 odată cu achiziţia Elit de către Smithfield Foods, când am început coordonarea integrării Elit în cadrul celui mai mare grup de carne din lume, ţinând cont de strategia de dezvoltare la nivel european a grupului Smithfield.“

    În ultimii ani, rezultatele companiei au menţinut un trend crescător, atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât şi a profitului înregistrat. Voicu Vuşcan a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. După terminarea facultăţii a urmat cursuri de masterat în studii europene la Universitatea Marne la Valée, din Paris. „În 2002, în contextul în care România era la început de drum în parcursul de integrare în Uniunea Europeană, am considerat că există posibilităţi semnificative de dezvoltare profesională în ţară. Nu regret decizia luată. Doresc să îmi dezvolt cariera în România“, spune el.

  • Sorin Mîndruţescu, directorul Oracle România, plasat sub control judiciar pe o cauţiune de 500.000 euro/ Acuzaţiile grave de corupţie pe care i le aduc procurorii DNA

    Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Sorin Mîndruţescu este sub control judiciar pe cauţiune, după ce a fost audiat de procurori. Cauţiunea stabilită este de 500.000 de euro.

    DNA: Sorin Mîndruţescu a primit peste 800.000 euro mită în opt situaţii, de la firme din IT

    DNA anunţă, oficial, că faţă de directorul Oracle România, Sorin Mîndruţescu, s-a pus în mişcare acţiunea penală şi este sub control judiciar pentru că ar fi luat mită 869.413 euro, în opt situaţii în perioada 2009-2013, de la reprezentanţii unei firme de IT pentru contracte avantajoase.

    Procurorii DNA au efectuat, în cursul zilei de miercuri, o serie de percheziţii în cadrul unui dosar penal ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie.

    „Ulterior, în urma audierii în acelaşi dosar penal, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul Mîndruţescu Sorin Mihai, director general al filialei din Romania a unei companii multinaţionale din domeniul IT, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale). De asemenea, a fost fixată o cauţiune în valoare de 500.000 euro (echivalent în lei) care va fi depusă la o unitate bancară şi consemnată pe numele său la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita sumei respective”, informează DNA, printr-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, iar acum a făcut pasul înspre mediul antreprenorial – VIDEO

    După ce a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, Daniel Farmache a făcut anul trecut pasul înspre mediul antreprenorial local, ca urmare a numirii sale în funcţia de deputy CEO al companiei Electrogrup Infrastructure (E-INFRA), de unde a evoluat, la începutul acestui an, înspre rolul de CEO.

    Grupul Electrogrup Infrastructure este primul jucător de pe piaţa din România care oferă servicii de tip cross-sector (intersectoriale) în energie, telecomunicaţii şi construcţii civile industriale. Compania şi-a extins activitatea şi pe pieţele externe din Polonia, Germania, Rusia, Belgia şi Irlanda şi are afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro. Anterior rolului curent, Daniel Farmache a făcut parte din divizia de investment banking a Citigroup din Londra, lucrând în IPO-uri şi mandate M&A din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa. A absolvit un MBA la London Business School, cu un stagiu la Massachusetts Institute of Technology şi este licenţiat cu first class honours în finanţe-bănci în Marea Britanie (University of Reading – ICMA Centre) şi în drept la Bucureşti (Universitatea Nicolae Titulescu). Deţine şi certificatul CFA (Chartered Financial Analyst).

    Ce i-ar spune cuiva care vrea să plece din ţară? Chiar dacă nu există un răspuns universal, subliniază: „E greu să recomanzi o măsură pentru toată lumea, dacă lumea vrea să plece pentru că: se simte enervată, agasată, prost recompensată în valoare absolută, dacă simte că nu există nicio speranţă – din cauza mediului politic – atunci putem sta la discuţii, pentru că am exemple concrete de relativizare a problemei”. Chiar dacă în Londra şansele unui salariu mai mare sunt reale, crede că o poţi duce mai bine în România cu mai puţini bani.

    Observă şi că naţiuni cu democraţie îndelungată au făcut alegeri electorale discutabile din punctul de vedere al unei democraţii mature. „Ne surprinde aşadar că în România, după abia 30 de ani de exerciţiu democratic, încă mai avem sughiţuri?” Optimist, crede că orice ţară a trecut prin paşii pe care îi face România acum.

  • Europa reacţionează la cazul Caracal. David Sassoli, oficial UE: Vocea Alexandrei cerând ajutor îngrozeşte nu numai România, ci întreaga Europă

    “Să auzi vocea Alexandrei Măceşanu, în vârstă de 15 ani, care cere în zadar ajutor la numărul de urgenţă, doare şi îngrozeşte nu numai România, ci întreaga Europă. Adoptarea unor politici mai eficiente contra violenţei împotriva femeilor va trebui să fie mai mult în centrul acţiunii politice şi instituţionale europene. În numele Alexandrei şi al tuturor victimelor!”, a scris David Sassoli, pe contul său de Facebook.

    Italianul David Sassoli a fost votat în iulie preşedinte al Parlamentului European, mandatul său fiind până în ianuarie 2022.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu anunţă coaliţia cu Pro România: Vom fi a treia forţă politică, după PSD şi PNL

    „Discuţii fructuoase în această dimineaţă cu liderul Pro România, Victor Ponta : am hotărât o viitoare colaborare sub forma unei Alianţe politice! ALDE şi Pro România vor avea grupuri parlamentare comune, şi astfel vom fi a treia forţă politică parlamentară , după PSD şi PNL”, a scris Tăriceanu, pe Facebook.

    Liderul ALDE a adăugat că în perioada următoare „cele două partide se vor întâlni pentru a stabili proiectul politic al Alianţei şi protocolul de colaborare”.

    Surse politice au declarat, pentru MEDIAFAX, că intrarea într-o alianţă a ALDE cu Pro Romania va duce la două variante: PSD să accepte şi Pro Romania la guvernarea sau, în caz contrar, nu este exclus ca ALDE să intre în Opoziţie.

    Potrivit surselor politice citate, construcţia are două variante, prima fiind aceea ca PSD să accepte noua alianţă şi să guverneze alături de ALDE şi partidul lui Victor Ponta.

    Este nevoie de o restartare a guvernării şi un nou program de asumare a responsabilităţii, au spus sursele politice citate, menţionând că acum mingea este terenul PSD.

    În cazul în care social democraţii vor respinge varianta, atunci ALDE nu exclude ieşirea de la guvernare şi intrarea în Opoziţie.

    Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, miercuri, că ALDE va avea o alianţă politică cu Pro România, partidul condus de Victor Ponta. El a afirmat că alianţa va fi a treia forţă parlamentară, după PSD şi PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andreea Vasilescu, KPMG România: „În domeniul de activitate în care eu activez, fiecare zi reprezintă un moment cheie”

    Cariera Andreei Vasilescu a început în cadrul companiei KPMG România, unde „am găsit resursele necesare pentru a mă dezvolta şi oamenii potriviţi pentru a creşte profesional în fiecare zi“.

    Spune că momentul cheie al carierei sale îl reprezintă decizia de a-şi continua dezvoltarea în cadrul KPMG. „În zilele noastre, ritmul de schimbare a jobului, a companiei, a mediului este foarte alert, iar în acest tumult eu am făcut alegerea de a continua într-un domeniu care mă reprezintă şi de asemenea în cadrul aceleiaşi companii ce m-a format ca profesionist, dar nu în ultimul rând ca om.”

    După 17 ani alături de KPMG România, consideră că are o vastă experienţă în gestionarea auditurilor marilor companii româneşti, precum şi a grupurilor internaţionale care operează în România. „Am coordonat angajamente de audit în principal pentru sectorul energiei şi utilităţilor, precum şi în alte sectoare, cum ar fi comerţul cu amănuntul, transportul şi telecomunicaţiile. De asemenea, pot adăuga experienţa în tranzacţiile de pe pieţele de capital, deoarece am participat ca auditor la listarea unui mare grup românesc pe bursele de valori Bucureşti şi Londra.”

    Angajamentele sale internaţionale au fost diverse, însă cel mai îndeaproape a colaborat cu Ungaria. „Personal, îmi doresc să rămân în România. Din această cauză am considerat aceste experienţe ca oportunităţi în cariera mea, oferindu-mi şansa de a rămâne în ţară şi de a lua constant contact cu mediul de business internaţional.”

  • Tânăra care se ocupă de cel mai mare proiect de regenerare urbană şi comunitară din România

    Sorina Boşcu s-a alăturat echipei Ceetrus în anul 2014 şi a contribuit, din rolul de leasing manager, la două proiecte majore pentru companie: dezvoltarea Coresi Shopping Resort în 2015 şi repoziţionarea Centrului Comercial Drumul Taberelor într-un hub al comunităţii în perioada 2017-2018.

    Din 2019, ocupă poziţia de director al centrului comercial Coresi Shopping Resort din Braşov, cel mai mare proiect de regenerare urbană şi comunitară din România. „Misiunea mea la Coresi a început în ianuarie 2019, când am preluat functia de director al Coresi Shopping Resort, centru comercial cu un trafic de 11,3 mil. vizitatori în 2018, ce şi-a păstrat trendul de creştere şi a înregistrat o evoluţie de 10% faţă de anul anterior”, spune ea.

    De altfel, unul dintre momentele marcante ale carierei sale a fost chiar experienţa inaugurării Coresi Shopping Resort, ca reprezentant al departamentului de leasing. „Am făcut parte din echipa care a contribuit la ceea ce reprezintă astăzi acest centru comercial, atât pentru oraş, regenerarea urbană a 10% din suprafaţa utilă a Braşovului, cât şi pentru comunitatea locală – peste 300 de parteneriate de susţinere şi dezvoltare a iniţiativelor civice din oraş.” Deşi nu exclude posibilitatea unei experienţe internaţionale pe viitor, Sorina Boşcu spune că „atât personal, cât şi profesional întotdeauna mi-am dorit să rămân în România”.

  • Iulia Borşan, AFI Europe Management: “Contactul cu oamenii, cultura şi mediul de business şi-a pus amprenta pe cariera mea”

    Iulia Borşan este corporate marketing director în cadrul AFI Europe Management. Cu 9 oameni în subordine, printre responsabilităţile sale se numără managementul si strategia de marketing pentru brandurile AFI Europe în România – AFI Cotroceni Mall, AFI Ploieşti Mall, AFI Braşov, AFI Park 1-5, AFI Tech Park, AFI City, precum şi comunicarea corporate şi CSR pentru companiile din grup. Din rândul celor mai recente realizări menţionează lansarea brandului AFI City, primul proiect rezidenţial dezvoltat în România de AFI Europe.

    Ea a absolvit cursurile Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii Bucureşti şi a lucrat o perioadă în domeniu, decizia de a părăsi această profesie fiind unul dintre momentele-cheie ale carierei sale, următorul pas important fiind cel în care a decis că poate să facă performanţă indiferent de industria în care activează.

    „A fost momentul în care m-am alăturat echipei din cadrul AFI Europe.” În ceea ce priveşte experienţa internaţională, Iulia Borşan spune că a avut ocazia să cocheteze cu poziţia de expat în Albania. „A fost o experienţă incredibilă. Contactul cu oamenii, cultura şi mediul de business şi-a pus amprenta pe cariera mea. Am fost tentată să fac o schimbare în acest sens, însă motivaţia nu a fost destul de puternică. Acum sunt mulţumită că nu am făcut acel pas. În AFI am ocazia să experimentez şi să am în acelaşi timp contact cu pieţe europene, astfel că România nu este o soluţie de compromis.”

  • Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. “Toată lumea trebuie impozitată la fel şi toată lumea trebuie impozitată mai puţin”

    Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacţii şi discuţii în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susţin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilităţile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani şi că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităţilor fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puţin.

    „Avem o chestiune în economie care se numeşte curba Laffer şi care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulţi bani la buget şi că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populaţia îl simte ca fiind just. Este o greşeală să crezi că vei colecta mai mulţi bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea şi numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilităţile fiscale acordate sectorului IT şi dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puţin.

    „E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un şofer de TIR. Sunt tot nişte oameni, care cu eforturile şi capacităţile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în faţa legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puţin pe toată lumea.”

    Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat şi neproductiv, iar o parte dintre angajaţii din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România şi ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.

    „De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulţi bani de la oamenii productivi şi să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajaţi acolo, de fapt, pentru că îi ţine blocaţi într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocaţi într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”

    De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creşterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea şi astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.

    „În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari şi foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize şi contribuţii care trebui plătite în momentul de faţă, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe şi contribuţii, ca să poată fi făcute declaraţiile mult mai uşor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanţe.”

    Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare şi creşterea calităţii vieţii populaţiei, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă şi în zona serviciilor educaţionale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educaţie şi acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinţii să se poată duce să achiziţioneze de unde doresc servicii educaţionale pentru copiii lor.

    „Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o şcoală pe care tu nu o consideri OK şi să fie nevoie să plăteşti suplimentar nişte sume ca să îi iei meditaţii dacă vrei să aibă parte de o educaţie de calitate. Învăţământul ar fi în continuare obligatoriu şi gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziţionare a serviciilor educaţionale în mâinile părinţilor, am crea o piaţă concurenţială care ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii în învăţământul românesc.”

    Sectorul public arhaic şi sectorul privat în era tehnologiei

    România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce priveşte gradul de digitalizare în sectorul public, dar şi în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competenţele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivaţia celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obţină foloase în nume propriu, şi astfel am ajuns să fim neperformanţi în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.

    În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiţionale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing şi cele de taxi.

    „Avem ca exemplu conflictul dintre Uber şi firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piaţă a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradiţional de alocare a resurselor pe piaţa transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul şi de fapt este nerezonabil să încerci să te lupţi cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”

    O altă tendinţă de viitor este mobilitatea ridicată a forţei de muncă şi a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut şi tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacţiunea cu studenţi din diverse ţări, este o creştere a mobilităţii oamenilor. Văd tot mai mulţi studenţi care, de exemplu, sunt născuţi în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie şi s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanţă. Este şi mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societăţii, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanţială care a început recent şi va schimba regulile jocului.”

    Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiştii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deţine un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele ţări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informaţii.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul şi expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.

    Întrebat ce crede despre datele de creştere economică ale României şi la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive şi că ar trebui o mai mare transparenţă când vine vorba de modul de calcul al acestora.

    „În România am declarat câţiva ani la rând rate de creştere economică mari. E important să înţelegem modul în care se calculează aceste creşteri şi e greu de spus câtă semnificaţie au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porţiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”

    Printre porţiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie şi pot fi doar estimate se numără şi economia informală. Activităţile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. De asemenea, economia informală se poate referi şi la activităţi cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.

    „De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut şi estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”

    Economia României creşte în continuare mai ales pentru că economia României nu ţine atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.

    „Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a preşedintelui Trump, mulţi oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situaţia e aşa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creştere, la fel «simt» că în România economia este în creştere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depăşească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influenţată pozitiv şi mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simţi» cu toţii că lucrurile merg şi mai bine decât «simţim» că se întâmplă în acest moment.”