BusinessMagazin

Tag: roboti

  • Revoluţia unicornului românesc

    Suntem într-un punct de cotitură. Liderii din mediul de afaceri de peste tot îşi cresc forţa de muncă prin intermediul roboţilor software, accelerând rapid transformarea digitală a întregului lor business şi permiţându-le astfel angajaţilor să dedice mai mult timp muncii cu impact. UiPath conduce revoluţia forţei de muncă, condusă de determinarea noastră de democratizare a RPA şi de a livra viziunea noastră în care un robot ajută orice persoană. „Sunt umil în faţa susţinerii uimitoare pe care clienţii noştri, partenerii şi investitorii ne-o oferă în fiecare zi, inspirându-ne să muncim mai mult pentru a dezvolta RPA ca platformă care deblochează nu doar potenţialul adevărat al IA, dar şi al altor tehnologii emergente. Suntem doar la început”, spunea  Daniel Dines săptămâna trecută, pe 29 aprilie, când compania anunţa cea mai recentă rundă de finanţare (seria D). În valoarea de 568 de milioane de dolari, suma plasează evaluarea companiei la 7 miliarde de dolari, iar cel mai recent statut confirmat al UiPath este de „start-up-ul de inteligenţă artificială cu cea mai rapidă creştere din lume”. Compania cu fondatori români se plasează astfel înaintea chinezilor de la SenseTime, care au primit o evaluare de 4,5 miliarde de dolari în iunie 2018.

    Potrivit anunţului companiei, noua rundă de finanţare a fost condusă de Coatue, cărora li s-au adăugat Dragoneer, Blackstone, Sands Capital, precum şi fonduri aflate sub consilierea T. Rowe Price Associates, Inc. Accel, care a condus rundele din seria A şi seria B, precum şi CapitalG şi Sequoia, care au condus runda seriei C, au participat de asemenea la runda prezentă, la fel ca şi alţi investitori din trecut, cum ar fi Madrona Ventures şi Seedcamp, conform anunţului companiei.

    Start-up-ul UiPath, fondat de Daniel Dines (CEO-ul şi „interfaţa” companiei) şi Marius Tîrcă (CTO-ul, o prezenţă mai discretă), s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Precum alţi mari antreprenori, Dines a lucrat alături de alţi câţiva oameni într-un apartament din Bucureşti, echivalentul legendarului garaj din Silicon Valley, la tehnologia care avea să definească start-up-ul UiPath. „Noi doi am avut o discuţie prin 2012, când ni se părea că ne ratăm cariera, şi ne-am zis să mai dedicăm doi ani să construim o tehnologie foarte bună; doar că în 2013 nu aveam niciun client. Ne gândeam să tragem cortina”, mărturisea Dines într-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN.

    Prima confirmare a venit pentru UiPath când s-a remarcat în cadrul ediţiei din 2015 a acceleratorului Seedcamp din Londra, în care a fost ales să intre alături de alte două start-up-uri din România, Devicehub.net şi Traderion, în total fiind selectate 17 companii din Europa aflate la început de drum. După această participare, start-up-ul a atras o primă finanţare de 1,6 milioane de dolari în acelaşi an, în cadrul rundei de finanţare de tip seed conduse de fondul Early Bird Ventures prin intermediul partenerului român Dan Lupu.
    Apoi, ştirile despre finanţările atrase de start-up-ul românesc şi creşterea afacerii de peste 500% anual nu au contenit să apară. A urmat o finanţare de 30 de milioane de dolari primită în 2017, de la Accel Partners, fond de investiţii care a participat şi în companii-mamut precum Facebook, Dropbox şi Spotify. Alături de Accel, au mai participat la finanţare investitorii Earlybird Venture Capital, Credo Ventures şi Seedcamp.
    UiPath a atins statutul de primul unicorn românesc după ce a atras în 2018 o finanţare de 153 de milioane de dolari condusă de Accel Growth Fund din SUA şi sprijinită de Kleiner Perkins Caufield Byers, cei care au fost printre primii investitori ai Google şi de CapitalG, fondul de investiţii al Alphabet, firma-mamă a Google.
    Spre finalul lui 2018, compania bifa deja un prag de evaluare de peste 3 mili­arde de dolari, odată cu o finanţare în valoare de 265 milioane de dolari.
    Anul acesta, reprezentanţii UiPath estimau în cadrul unei conferinţe de presă în România că vor înregistra venituri de jumătate de miliard de dolari la final de 2019 şi că vor ajunge la un număr de 6.000 de angajaţi în 2019, de la 2.740 câţi are în prezent. „Ţintim jumătate de miliard de dolari anul acesta şi din cum vedem că se mişcă piaţa este un scenariu foarte realist. Unii analişti susţin că piaţa de RPA (robotic process automation) va ajunge la 3 miliarde de dolari în 2020, dar din câte am observat noi, piaţa va atinge această sumă încă din acest an”, a spus atunci Vargha Moayed, chief strategy officer în cadrul conferinţei UiPath.
    Compania ar putea să devină astfel chiar mai devreme decât ne aşteptam primul decacorn românesc – un start-up a cărui evaluare ajunge să depăşească 10 miliarde de dolari. „Avem şansa să facem o companie mare care să valoreze zeci de miliarde de dolari. Putem deveni o companie «huge», poate cea mai mare companie de tech din estul Europei, dar o putem face doar dacă rămânem umili. Asta nu înseamnă a fi slab. A fi umil înseamnă a-l înţelege pe celălalt şi doar un om umil poate fi hotărât şi încrezător; dacă eşti arogant şi nu eşti umil, atunci eşti un dobitoc”, spunea Dines în interviul acordat anterior Business MAGAZIN. 

  • Ce face UiPath, cel mai valoros start-up pornit din România, cu 568 mil. dolari: vrea să pună roboţi în locul oamenilor şi în alte departamente din firme. “UiPath conduce această revoluţie a forţei de muncă, aceea de a avea un robot pentru fiecare persoană.”

    UiPath, un start-up fondat în România în 2015 de o echipă condusă de Daniel Dines – un fost angajat al Microsoft care s-a întors în Bucureşti pentru a-şi înfiinţa propria firmă – care construieşte roboţi software care înlocuiesc oamenii în realizarea activităţilor repetitive din companii, a primit o rundă de finanţare record, de 568 mil. dolari, care aduce evaluarea companiei la spectaculosul prag de 7 mld. dolari.

    „UiPath deschide calea către era Automation First, cu o rundă de investiţii Seria D în valoare de 568 de milioane de dolari. La o evaluare de 7 miliarde de dolari, UiPath a devenit una din companiile de enterprise software cu cea mai mare creştere şi una din cele mai valoroase companii de AI software din lume“, a anunţat UiPath.

    „Noua rundă de finanţare este condusă de fondul Coatue, căruia i s-au adăugat Dragoneer, Blackstone,  Sands Capital, precum şi fonduri aflate sub consilierea T. Rowe Price Associates, Inc. Accel, care a condus rundele din Seria A şi Seria B, precum şi CapitalG şi Sequoia, care au condus runda Seriei C, au participat de asemenea la runda prezentă, la fel ca şi alţi investitori din trecut, cum ar fi Madrona Ventures şi Seedcamp“, conform anunţului companiei. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Robotul meu şi-a plătit impozitele

    Businessurile câştigă pentru că nu mai au nevoie de atât de mulţi angajaţi şi pentru că un software de tip RPA (Robotic Process Automation) – precum soluţiile livrate de unicornul românesc UiPath – poate face munca a zece oameni.
    Dar cine va mai plăti taxe şi impozite? Dacă estimările platformei World Economic Forum se vor dovedi a fi corecte, cel puţin 800 de milioane de oameni îşi vor pierde locurile de muncă în următorii 20 de ani pe fondul digitalizării şi al robotizării. Cu siguranţă, aşa cum experţii proclamă, vor fi create noi locuri de muncă care vor deriva majoritar din nevoia de a întreţine şi dezvolta mai departe soluţiile de robotizare, însă toată lumea recunoaşte că acestea vor fi mult mai puţine prin comparaţie, încât eliminarea factorului uman din procesele de lucru repetitive reprezintă chiar scopul acestui fenomen.

    În urmă cu doi ani, miliardarul Bill Gates, omul care a fondat Microsoft şi care este al doilea cel mai bogat din lume, cu o avere estimată la 98,4 miliarde dolari, potrivit topului miliardarilor realizat de Bloomberg, a venit în spaţiul public cu un răspuns la întrebarea legată de cine va înlocui cei 800 de milioane de contribuabili care vor ieşi din sistem pentru că vor fi înlocuiţi de roboţi. „Acum, dacă un muncitor munceşte în valoare de 50.000 de dolari, acel venit este impozitat. Dacă un robot face acelaşi lucru, ai crede că ar trebui să îl taxăm pe robot la un nivel similar, nu? Ce vrea lumea este să folosim roboţii ca să muncim mai puţin şi să avem în continuare toate bunurile şi serviciile pe care le avem astăzi – ceea ce ne-ar face să avem mai mult timp şi resurse umane pentru a-i direcţiona spre activităţi precum îngrijirea oamenilor în vârstă, sau clase mai mici pentru elevi pentru a ne concentra pe fiecare elev în parte, sau mai multă atenţie pentru copiii cu nevoi speciale”, explică Gates într-un interviu pentru publicaţia Quartz.

    El susţine că este chiar normală această idee de impozitare şi că nicio companie nu s-ar opune şi ar înţelege considerentele din spatele unor astfel de politici, în contextul în care compania lui Bill Gates este activ implicată în cercetare şi dezvoltare de tehnologii pe multe segmente de soluţii, chiar şi pe cele pe care nu are o linie de business, iar legislaţia care ar fi aplicată roboţilor l-ar putea afecta şi pe el. „Dacă punem oamenii să facă alte lucruri, din punct de vedere net eşti pe câştig cu mult. Dar nu poţi să renunţi pur şi simplu la veniturile din taxe şi impozite pentru că aşa finanţezi activitatea spre care direcţionezi restul oamenilor care nu mai fac acele munci repetitive. De unde iei banii ăştia? Poate unele sunt finanţate din veniturile generate prin economisirea pe alte segmente, unii poate vin direct printr-o taxă pe roboţi. Nu cred că o companie care construieşte roboţi sau una care utilizează roboţi ar fi şocată că există o taxă”, adaugă miliardarul.

    Pe mâinile noilor politicieni
    Judecând doar după imaginea lor publică, nu ai crede că noua membră a Congresului american, „vedetă” a democraţilor – Alexandria Ocasio-Cortez – şi Bill Gates au prea multe puncte de vedere comune. Autoproclamata socialist-democrată Ocasio-Cortez a susţinut propuneri precum impozitarea veniturilor care depăşesc 10 milioane de dolari cu 70%, de exemplu, în timp ce Gates se încadrează în „elita” care ar resimţi astfel de politici.

    Însă în cadrul conferinţei SXSW din America, care s-a încheiat în urmă cu două săptămâni, „copilul minune” al democraţilor a spus că ea şi al doilea cel mai bogat om din lume sunt de acord atunci când vine vorba de taxarea roboţilor, potrivit publicaţiei Inc. Întrebată de public dacă este îngrijorată cu privire la inteligenţa artificială care va înlocui muncitorii, bazându-se pe un alt raport, de data aceasta al universităţii Oxford, care prezice că jumătate din locurile de muncă actuale vor fi înlocuite în următorii 25 de ani, Ocasio-Cortez spune că ar trebui să fim încântaţi, nu speriaţi. „Nu ar trebui să fim bântuiţi de perspectiva că vom fi lăsaţi fără muncă de automatizare. Nu trebuie să ne simţim îngrijoraţi faţă de un om care făcea o muncă repetitivă şi acum nu o va mai face.

    Ar trebui să fim încântaţi de asta. Însă motivul pentru care nu suntem încântaţi este că trăim într-o societate unde dacă nu ai un loc de muncă, eşti lăsat să mori. Şi asta este de fapt problema noastră”, spune ea. Ea consideră că dacă este implementată corect, automatizarea va aduce beneficii şi va lăsa oamenilor mai mult timp pe care îl pot folosi într-un mod mai valoros, aşa cum a subliniat şi Bill Gates. „Rezultatul ar putea fi mai mult timp pentru a ne educa, mai mult timp pentru a crea artă, mai mult timp pentru a investi în ştiinţă şi pentru a cerceta, pentru a inventa, mai mult timp pentru a ne bucura de lumea în care trăim. Pentru că nu toată creativitatea trebuie să fie legată de venituri”, adaugă ea.

    Abordarea ei şi motivul pentru care tânăra democrată a ieşit în evidenţă sunt bazate pe logica egalităţii pe model socialist, de aceea ea a susţinut o idee de „taxare a roboţilor cu 90%” din valoarea muncii lor – cum a formulat-o şi miliardarul din spatele Microsoft. „În ceea ce priveşte trendul inegalităţii economice, acesta va accelera odată cu avansul tehnologiei dacă nu ne rezolvăm sistemele şi modul în care gestionăm producţia averii. Toată lumea ar trebui să simtă că suntem în cel mai prosper punct economic din istorie. Majoritatea nu o simt. Taxarea roboţilor cu 90%, este de fapt taxarea corporaţiilor la 90%, dar e mai uşor să spunem de roboţi”, subliniază Ocasio-Cortez.

    Ea este una dintre figurile proeminente al noului val de socialişti millenniali, care vor o restructurare a modului în care este împărţită averea. Ei cred că actualul capitalism este stricat şi nu poate fi reparat păstrând aceeaşi structură care ţine şampania pe masă doar pentru o felie de societate. „Avansul nostru tehnologic a depăşit capacităţile modului nostru de a gestiona resurse. Acum ne confruntăm cu situaţia în care unele resurse valoroase sunt infinite. Capitalismul este bazat pe frică.

    Ce se întâmplă în momentul când toată lumea are de mâncare? Eşti nevoit să generezi o frică artificială, iar acum am ajuns în momentul în care suntem împinşi spre a munci 80 de ore pe săptămână dacă se poate şi suntem mai productivi decât în orice moment din istorie. Ar trebui să muncim mai puţin decât în orice alt moment dacă ne raportăm la averea pe care o producem”, adaugă tânără membră a Congresului, reîntărindu-şi mesajul politic. Viabilitatea unei astfel de impozitări va fi cu siguranţă discutată mult mai aplicat pe măsură ce rata de înlocuire a locurilor de muncă va prinde avânt, însă taxarea la nivel de 90%, aşa cum propun cei doi, ar putea fi considerată prea aprigă. În acelaşi timp, negocierea între stat şi mediu de afaceri a unui compromis ar putea duce la un rezultat benefic. În orice caz, un robot stă mai uşor la coadă la ANAF. 

  • Roboţii i-ar putea înlocui pe chelneri: Aproximativ 1,5 milioane de persoane şi-ar putea pierde locul de muncă din cauza automatizării în Marea Britanie

    Comunicatul Oficiului Naţional pentru Statistică arată că femeile sunt cele mai predispuse să îşi piardă locul de muncă din cauza automatizării, cu şanse de 70%. Ocupanţii posturilor în regim part-time şi tinerii sunt, de asemenea, expuşi acestui risc.
     
    ONS a analizat locurile de muncă a 20 de milioane de persoane în 2017 şi a constatat că 7,4% dintre acestea prezintă un risc ridicat de a fi înlocuite.
     
    Autoritatea defineşte automatizarea ca fiind sarcinile care se efectuează în prezent de lucrători, care în viitor sunt predispuse a fi înlocuite de tehnologie. În această categorie ar putea intra programe de calculator, algoritmi sau chiar roboţi.
     
    Cele trei profesii cu cea mai mare probabilitate de automatizare sunt cea de chelner, activităţile de umplere a rafturilor şi ocupaţiile elementare din domeniul vânzărilor, toate curprinzând activităţi repetitive.
     
    Pe de altă parte, profesiile cu cel mai mic risc de a fi eliminate în urma automatizării sunt cele ale medicilor, cadrelor didactice din învăţământul superior şi profesioniştilor din domeniul educaţiei.
     

  • ​Când îi vor înlocui roboţii pe angajaţii umani? – Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Există o teorie preluată de Singularity University legat de ideea de robotică prin care, de fapt, este combătut  faptul că dacă roboţii vor înlocui 50% din joburi acestea va echivala cu o pierdere de 50% din numărul de angajaţi. Este vorba mai degrabă despre o schimbare în nevoia de abilităţi şi de skill-uri  pe care trebuie să le îndeplinească aceşti candidaţi. E mai degrabă o teorie care se uită nu la eliminarea locurilor de muncă ci la înlocuirea unor locuri de muncă actuale cu alte locuri noi care caută alt nivel sau alt tip de skill-uri şi abilităţi de la angajaţi.

    Legat de adaptabilitatea şi dorinţa de schimbare, cel puţin pe meseriile pe care să le numim cu abilităţi transferabile, poate cea de şoferi, care nu necesită anumite certificări speciale sau departamente de pază şi protecţie sau alte meserii de genul acesta. Observăm pe platformă că nu există sau există foarte puţini candidaţi care nu sunt dispuşi la schimbarea domeniilor. De fapt, când îi întrebăm, 80% sunt dispuşi şi aplică în mai multe categorii diferite, cred că în medie sunt undeva la 3 spre 4 categorii diferite la care aplică în acelaşi timp un candidat. E o caracteristică, tocmai din pricina faptului că sunt meserii care nu necesită neapărat un skill foarte specific şi plaja de domenii de astfel de candidaţi care se vor prezenta este mult mai mare.”

  • Hotelul care şi-a concediat angajaţii roboţi. Un oaspete al hotelului: „Eram trezit încontinuu din cauză că sforăiam”

    Primul hotel Henn Na a fost deschis în Nagasaki în 2015 şi a primit o certificare Guiness Cartea Recordurilor ca fiind primul hotel din lume care are roboţi în locul personalului uman.

    Ulterior însă, au existat numeroase plângeri din partea angajaţilor şi clienţilor, iar lanţul a fost nevoit să renunţe la jumătate dintre cei 243 de roboţi, mai ales fiindcă au creat mai multă muncă decât au produs, potrivit Wall Streeet Journal.

    „Este mai uşor ca niciodată acum că nu suntem chemaţi constant de oaspeţi din cauza problemelor cu roboţii”, a declarat unul dintre membrii personalului care a lucrat timp de trei ani pentru hotel pentru Wall Street Journal.

    Agenţia de turism care operează lanţul hotelier, format din opt unităţi răspândite acum în întreaga ţară, are personal format din roboţi care înlocuiesc parte din angajaţi, câţiva dintre ei sub formă de dinouzauri, alţii cu formă umanoidă.

    Hotelul s-a lansat cu aproximativ 80 de roboţi, iar ulterior s-au adăugat mai mulţi alţii, inclusiv o echipă de oameni şi un câine robot dansatori în hol. Totuşi, turiştii care s-au cazat la hotel spun că deseori aceştia se strică.

    Unul dintre turişti pretinde chiar că robotul din camera sa îl trezea încontinuu, deranjat de sforăitul lui.

    Asistentul robot din fiecare ţară, numit Churi, a fost unul dintre primii concediaţi, după ce un invitat a descoperit că este incapabil să răspundă unor întrebări de bază.

    Atsushi Nishiguchi, un turist care s-a cazat la hotel în 2017, a declarat petnru Wall Street Journal că după un schimb iritat de replici cu Churi, a decis să telefoneze recepţiei hotelului, doar pentru a descoperi că nu are un telefon în cameră, din moment ce asistentul robot ar fi trebuit să se ocupe de toate cerinţele invitaţilor.

    „Avea o reputaţie proastă”, a admis Hideo Sawada, preşedinte al companiei de turism care deţine hotelul.

     

  • #10yearchallenge: Postare virală sau antrenament pentru roboţi?

    Dincolo de latura amuzantă, „10 year challenge“ ar putea ascunde ceva mult mai serios, şi anume o metodă de a antrena algoritmii să recunoască modul în care oamenii îmbătrânesc, perfecţionându-şi astfel sistemele de recunoaştere facială. Pare o simplă teorie a conspiraţiei, dar e una prezentată de tot mai mulţi analişti sau jurnalişti de tehnologie.

    Cei de la Wired pleacă de la următoarea ipoteză: să spunem că cei de la Facebook vor să antreneze un algoritm de recunoaştere facială pe o serie de caracteristici, aşa cum ar fi progresia vârstei. Ideal ar fi să existe un set larg de date care să conţină un număr semnificativ de portrete; ar ajuta, de asemenea, ca acestea să fie datate la o distanţă fixă de ani – în acest caz, 10. Facebook ar putea să caute în fotografiile de profil ale oamenilor, la datele la care acestea au fost postate şi la datele EXIF (Exchangeable Image File, set de informaţii ataşate unei imagini – n.red.), dar asta ar genera şi o cantitate importantă de conţinut fals, pentru că oamenii nu postează întotdeauna fotografii la momentul la care au fost luate sau în ordine cronologică. Frecventă este şi situaţia în care oamenii nu postează ca imagine de profil fotografii proprii, ci fotografii cu peisaje sau chiar animale de companie. Ar fi, prin urmare, mult mai uşor să ai două imagini care se încadrează perfect în normele cerute de algoritm; dacă există şi un hashtag care să semnalizeze apariţia imaginilor, cu atât mai bine.

    Nici chiar datele EXIF nu sunt întotdeauna sigure – spre exemplu, dacă cineva face o poză unei fotografii şi urcă apoi poza pe o reţea socială, datele EXIF nu vor reflecta imaginea originală, ci poza făcută de utilizator, scrie Kate O’Neill, autoarea articolului din Wired.

    Revenind la „10 year challenge“, unii utilizatori au oferit chiar informaţii suplimentare: „eu în 2009 la Sinaia / eu în 2019 la Ateneu“, dând şi mai multă acurateţe imaginilor postate.

    Pe de altă parte, foarte mulţi utilizatori ai Facebook au postat imagini cu legătură indirectă cu provocarea, spre exemplu schiţe cu starea autostrăzilor în 2008 şi starea lor în 2018. Dar aceste parodii au apărut recent, la 2-3 săptămâni de la viralizare, iar analiştii ştiu că cele mai de încredere seturi de date sunt cele apărute în prima perioadă de după viralizarea unei astfel de postări. Facebook neagă, desigur, orice implicare în „10 year challenge“: „Este vorba de o postare generată de utilizatori care s-a viralizat“, a declarat un purtător de cuvânt al reţelei de socializare celor de la Wired. „Facebook nu a pornit acest trend, iar provocarea se referă la poze care există deja în baza de date. Trebuie să amintim şi că utilizatorii au posibilitatea de a opri oricând recunoaşterea facială.“

    Privind la evenimentele ultimelor 12 luni, pare o provocare să dăm crezare celor spuse de Facebook. Scandalul Cambridge Analytica a ridicat numeroase semne de întrebare vizavi de modul în care datele personale ale utilizatorilor sunt colectate şi ulterior folosite; multe dintre acestea au rămas încă fără răspuns, iar companiile caută metode de a transparentiza şi mai ales proteja fluxul de date private. 87 de milioane de utilizatori au fost afectaţi de acest scandal, pornit de la o aplicaţie ce funcţiona în cadrul platformei Facebook şi care a colectat datele personale ale utilizatorilor şi ale prietenilor utilizatorilor care au accesat-o.Respectivele date au fost utilizate mai târziu de Cambridge Analytica pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, servind drept instrumente de profilare. Dintre cele 87 de milioane de conturi afectate, peste 100.000 aparţin românilor. În momentul în care Christopher Wylie, director de cercetare în cadrul companiei Cambridge Analytica, a ieşit în faţă şi a discutat cu publicaţia britanică The Guardian despre modul în care firma ajută campania lui Trump, reacţia reprezentanţilor Facebook a fost una defensivă. Mai exact, aceştia au declarat că problema a pornit de la faptul că firma de consultanţă Cambridge Analytica i-a minţit şi a abuzat de politica companiei. Criticii au aruncat ulterior vina şi asupra reţelei de socializare, cerând o serie de explicaţii în numele utilizatorilor şi solicitând noi reglementări pentru companiile de profil.

    În luna decembrie, cei de la New York Times au dezvăluit că Facebook a permis unor companii din domeniul tehnologiei, precum Amazon, Spotify şi Microsoft, să aibă acces la mesajele private ale utilizatorilor.

    Potrivit documentelor obţinute de publicaţia americană, Facebook a oferit Netflix şi Spotify acces la mesajele private ale utilizatorilor pentru a promova show-uri şi piese prin intermediul mesageriei reţelei. În urma unor înţelegeri speciale încheiate, compania Bing a putut vedea listele de prieteni ale utilizatorilor, fără consimţământul acestora. Amazon a avut acces la numele şi datele de contact ale utilizatorilor, prin intermediul prietenilor acestora, iar Yahoo a folosit platforma pentru a vedea mesaje private.

    Înţelegerile încheiate între Facebook şi aceste companii au avut ca scop, pe de o parte, creşterea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare online şi promovarea acesteia. Pe de altă parte, companiile au putut să îşi promoveze produsele şi serviciile mult mai eficient în ceea ce priveşte publicul ţintă.
    The New York Times scrie că Facebook a încheiat astfel de înţelegeri cu peste 150 de companii, cele mai multe fiind distribuitori online, din divertisment şi alte domenii tehnologice.

    Potrivit unui oficial de la Facebook, niciunul dintre aceste parteneriate nu a încălcat regulile privind protejarea datelor personale ale utilizatorilor şi reglementările din domeniul comerţului, iar companiile au fost obligate să respecte politicile reţelei de socializare online privind abonaţii.

    Mai mult, accesul oferit acestor companii s-a tradus printr-o îmbunătăţire a serviciilor sale. De asemenea, nu a fost nevoie să ceară permisiunea utilizatorilor în acest sens, pentru că accesul este reglementat prin regulile de folosire a Facebookului.

    Tot în luna decembrie, Facebook a anunţat că a expus fotografiile private a milioane de utilizatori fără permisiunea acestora.

    Compania a anunţat că o eroare recent descoperită a permis unei aplicaţii dezvoltate de terţi să acceseze fotografii pe care oamenii nu le-au încărcat în platformă drept „publice”. Facebook a anunţat că peste 6,8 milioane de utilizatori au fost afectaţi.

    Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda, autoritatea care supraveghează măsura în care Facebook s-a conformat la legislaţia europeană, a anunţat vineri că a lansat o anchetă asupra Facebookului, ca urmare a breşelor de securitate multiple cu care s-a confruntat compania anul acesta.

    Utilizatorii au fost expuşi timp de 12 zile în luna septembrie, potrivit unei postări pe blogul oficial al lui Tomer Bar, engineering director în cadrul companei.
    Concluzionând astfel că Facebook are destule probleme în ceea ce priveşte credibilitatea, următoarea întrebare care trebuie ridicată e următoarea: este demersul în sine unul negativ?

    Perfecţionarea algoritmilor de recunoaştere facială este un lucru care poate avea multe beneficii, lucru dovedit de un proiect de anul trecut al poliţiei din New Delhi, India. Folosind tehnologia de recunoaştere facială, aceştia au găsit, în doar patru zile, peste 3.000 de copii pierduţi. Dacă aceştia ar fi dispărut cu mai mult timp în urmă, să spunem mai mult de un an, e posibil ca tehnologia de azi să nu îi fi putut depista.

    În mod uzual, recunoaşterea facială e folosită mai ales în publicitate: algoritmii ţintesc anumit grupuri demografice şi le livrează un tip de publicitate. Specialiştii vorbesc însă şi alte posibile utilizări, aşa cum ar fi în industria de asigurări: cineva care îmbătrâneşte mai repede ar urma să plătească poliţe mai mari decât cei care se păstrează, cel puţin fizic, într-o formă mai bună.

    Aşa cum e cazul de cele mai multe ori, avansul tehnologic are părţi bune şi rele. Problema legată de „10 year challenge“, în cazul în care se va dovedi că Facebook a pornit această mişcare, e că reţeaua de socializare a trădat încă o dată încrederea utilizatorilor săi.

    Noi, ca utilizatori, ar trebui să înţelegem mult mai bine modul în care facem publice informaţii private. Ca utilizatori, ar trebui să fim conştienţi că datele pe care le transmitem pot fi folosite, fără ştiinţa noastră, în folosul unor companii.

  • Show cu roboţi dansatori şi proiecţii 3D, promise de Michael Flatley în spectacolul “Lord of the Dance” de la Arenele Romane

    Dansatorii trupei Lord of the Dance aduc în România magia luptei dintre bine şi rău şi a folclorului irlandez, transmisă prin coregrafii specifice, spun organizatorii spectacolului.

    Show-ul dansatorilor irlandezi, “Dangerous Games”, produs de celebrul coregraf şi regizor Michael Flatley, va fi prezentat publicului din Capitală în aer liber, pe 22 iunie, de la 20.30, la Arenele Romane.

    Cu milioane de fani în fiecare colţ al lumii, Michael Flatley este privit ca un geniu al artei sale, titulatură dobândită în urma performanţelor sale coregrafice extraordinare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Japonezii au lansat roboţii care vorbesc patru limbi străine. Ce rol au aceştia în cadrul Jocurilor Olimpice de anul viitor

    Cu o înălţime de circa 1,8 metri, Arisa este o nouă generaţie de roboţi pe care autorităţile metropolitane din Tokyo au creat-o pentru a ghida turiştii care vor vizita oraşul cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2020. Tokio se va confrunta anul viitor cu un val de milioane de spectatori care vor participa la evenimentul sportiv internaţional pe care Japonia îl va găzdui pentru a doua oară în istorie, după ediţia din 1964.

    Îmbătrânirea populaţiei şi rata scăzută a natalităţii au condus la o scădere a forţei de muncă, ducând la o nevoie acută de personal care să cunoască mai multe limbi străine pentru a ghida turiştii.

    Generaţia de roboţi Arisa este dotată cu monitoare touch screen şi va putea comunica în limbile japoneză, engleză, chineză şi coreeană. Aceşti roboţi au fost creaţi de compania Aruze Gaming alături de THK şi au impresionat deja locuitorii din Tokyo cu interfaţa rapidă şi uşor de folosit cu care sunt dotaţi.

    Roboţii Arisa nu doar că vor putea informa turiştii cu privire la atracţiile locale şi modul în care să aleagă ruta potrivită spre diverse destinaţii, ci vor sta şi să pozeze în faţa camerelor, dacă li se va cere.

  • Enterprise Robotic Process Automation (RPA)

    Elementul de  noutate:
    Până acum mai puţin de trei ani, la nivel global existau foarte puţine soluţii de automatizare. Prin atributele sale de computer vision, platforma UiPath este un răspuns complet la nevoile de automatizare a proceselor de business pe care le au organizaţiile, inclusiv companiile de tip enterprise. Practic, roboţii software orchestraţi de platforma UiPath se comportă exact ca un angajat la biroul său şi pot să „vadă” şi să acceseze aplicaţii, operând modificări în acestea şi stabilind cursuri de acţiune şi consecinţe.

    Descrierea inovaţiei:
    RPA este o tehnologie folosită în aproape toate funcţiunile unei afaceri – de la resurse umane la departamentul financiar sau la cel de marketing. Platforma oferă organizaţiilor o tehnologie capabilă să automatizeze procesele operaţionale repetitive, bazate pe reguli, delegând roboţi virtuali să preia din sarcinile angajaţilor. În schimb, aceştia vor putea fi implicaţi în activităţi cu impact strategic mai mare pentru destinul organizaţiei, în sarcini creative sau în care implicarea umană este definitorie.  Datorită misiunii asumate de UiPath de a facilita accesul organizaţiilor la soluţii concrete de artificial intelligence (AI), platforma trece printr-un upgrade permanent, înglobând din ce în ce mai mulţi algoritmi de AI şi machine learning (ML), dezvoltaţi de partenerii tehnologici ai companiei. Activităţile platformei software UiPath se pot derula atât în reţelele organizaţiilor cliente, cât şi în cloud. Unul dintre avantajele tehnologiei RPA este că e system agnostic, adică poate interveni pe structurile IT ale clienţilor fără a cere ca aceasta să suporte modificări sau upgrade-uri. Printre activităţile suportate de tehnologia dezvoltată de UiPath se numără alocarea facturilor pe conturi, citirea şi procesarea datelor structurate şi nestructurate, extragerea de conţinut din multiple formate de date (Word, PDF, Excel etc.) şi procesarea lui ulterioară, sortarea şi procesarea e-mailurilor şi managementul datelor de autentificare.

    Efectele inovaţiei:
    Implementarea platformei UiPath aduce mai multe beneficii: îmbunătăţirea productivităţii unei companii (roboţii software lucrează 24 h / 7 zile pe săptămână), reducerea erorilor (în procesele repetitive, vulnerabile la elementul de eroare umană, roboţii dau aceeaşi atenţie primului proces, precum şi celui de-al 500-lea, de exemplu), îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor (odată eliberaţi de sarcinile repetitive şi consumatoare de timp, angajaţii se pot dedica unui serviciu faţă de clienţi mult mai calitativ; în plus, diverse operaţiuni, preluate de roboţi, vor fi derulate într-un interval mult mai mic de timp, deci clienţii sunt serviţi mai repede şi fără erori) sau ridicarea nivelului de satisfacţie a angajaţilor, care se vor implica în sarcini cu valoare adăugată.