Tag: roboti

  • Cei mai RĂSFĂŢAŢI angajaţi din România. Mâncare bună, scaune de 1.000 euro şi mese de ping-pong, doar câteva dintre beneficiile primite de angajaţii companiei evaluată la 7 miliarde de dolari

    Pentru UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, investiţiile în spaţiul de lucru al angajaţilor sunt la cel mai ridicat nivel de pe piaţa locală, pe măsura evaluării de 7 miliarde de dolari a unicornului. Astfel, pe lângă faptul că toată partea de amenajare a spaţiilor din sediul UiPath din Bucureşti s-a realizat cu materiale şi mobilier premium, unicornul a investit şi în produse şi servicii adiacente care pot părea un răsfăţ, dar care sunt parte a pachetului de beneficii prin care compania îşi stimulează angajaţii să îşi depăşească limitele.

    „Fiecare etaj a avut propriul arhitect care a gândit amenajarea spaţiului în funcţie de stilul de lucru al echipelor care îşi desfăşoară activitatea acolo. Spre exemplu, etajul pentru dezvoltatorii de software trebuia să fie automat mai spaţiat pentru că ei au câte două-trei monitoare, vor masă de ping-pong în mijloc sau aparate de fitness”, povesteşte Cătălin Lupu, vicepreşedinte la nivel global pe departamentul de achiziţii şi real estate din cadrul UiPath. Practic, niciunul dintre cele şapte etaje pe care UiPath le are închiriate în clădirea Landmark din centrul Capitalei nu a fost amenajat după un anumit standard impus de companie, ci după stilul de lucru al angajaţilor, ţinându-se cont de preferinţele şi nevoile lor. 

    În medie, investiţia companiei în amenajarea spaţiilor de birouri UiPath din Bucureşti, a căror suprafaţă totală este de 8.000 de metri pătraţi, a fost de 1.000 euro/mp. Suma include partea de construcţie, fitout şi mobilier. Unicornul a ales birouri, scaune, canapele, mese şi alte piese de mobilă office de la producătorul american de mobilier Herman Miller, inventatorul cubicle-urilor (spaţiu de lucru parţial închis, care este separat de celelalte birouri învecinate cu ajutorul unor partiţii cu o înălţime de cca. 1,5 m).

    Compania americană este recunoscută în special pentru scaunele sale ergonomice, care reprezintă de altfel elementul cel mai important al unei staţii de lucru, în condiţiile în care un angajat petrece majoritatea timpului stând jos. „O postură nepotrivită din poziţia aşezat poate duce la probleme de sănătate, dureri fizice sau chiar efecte cognitive negative. De aceea, scaunul trebuie să susţină o poziţie ergonomică, sănătoasă”, explică Horaţiu Didea, managing partner la Workspace Studio, companie locală specializată în soluţii de fitout şi mobilier de birou orientat către design ergonomic human-centric şi partener unic acreditat al Herman Miller în România.

    Ţinând cont de importanţa unui scaun de calitate la birou, UiPath a ales să cumpere modelul de top produs de Herman Miller, numit Aeron, pentru toţi angajaţii săi. Astfel, unicornul a achiziţionat până acum circa 600-700 de scaune Aeron şi urmează să le schimbe şi pe restul pentru toţi cei 1.000 de angajaţi care lucrează în birourile sale din Bucureşti.

    Preţul de listă al unui scaun Aeron este de 1.500 euro. „Am testat multe tipuri de scaune până să alegem Aeron. Scaunul este foarte important pentru munca de birou – trebuie să fie ergonomic, ajustabil, confortabil, să nu te doară spatele”, a precizat Cătălin Lupu.

    Pentru Workspace Studio, vânzările de scaune ergonomice Herman Miller generează 30% din cifra de afaceri, care anul trecut s-a situat la 5,3 milioane de euro. În total, compania a vândut anul trecut peste 3.600 de scaune Herman Miller în România, cele mai populare modele fiind Aeron, Sayl şi Mirra.

    După scaun, a doua componentă esenţială a unei staţii de lucru este biroul, care pentru majoritatea companiilor de IT de azi trebuie să fie ajustabil pe înălţime. „Întrucât angajaţii din IT petrec ore bune la birou, este important să alterneze poziţia şezândă cu cea în picioare pentru a asigura buna circulaţie a sângelui şi relaxarea muşchilor”, a explicat el. Ca atare, şi UiPath a ales birouri ajustabile pe înălţime pentru angajaţii săi. „Am ales birouri ajustabile pe înălţime până la 2 metri. La început doar programatorii au avut astfel de birouri pentru că ei stau foarte mult la birou şi aveau nevoie să alterneze şi să lucreze şi din picioare, însă acum avem birouri ajustabile pe înălţime în toată compania”, a spus Cătălin Lupu. El a adăugat că următoarea etapă este trecerea la conceptul de desk-sharing.

    „Am făcut un studiu şi am observat că în medie birourile sunt folosite în proporţie de 50-60% pentru că sunt foarte mulţi angajaţi care călătoresc foarte mult în interes de serviciu, iar birourile lor rămân goale. Aşa că ne-am gândit să reducem numărul de birouri desemnate doar pentru cei care vin zi de zi la birou, iar pe restul să le facem de tip hotel-sharing.”

    În acest sens, UiPath a dezvoltat deja o aplicaţie internă cu ajutorul roboţilor software prin intermediul cărora angajaţii îşi vor putea rezerva biroul atunci când vin la sediu. Aplicaţia comunică direct cu sistemul de concedii şi cu soluţia Slack în care angajaţii pot marca că nu sunt la birou într-o anumită perioadă. 

    În afară de staţiile de lucru, proiectul de amenajare a birourilor UiPath din Bucureşti a inclus de asemenea într-o proporţie mare şi multe zone informale, de relaxare sau de luat masa. În zona de luat masa, spre exemplu, pe lângă o bucătărie complet utilată – espressoare profesionale, prosecco bar şi serviciu de catering premium la discreţie, angajaţii au la dispoziţie şi diferite jocuri şi console PlayStation. Totodată, pe fiecare etaj există scaune de masaj – cele mai bune modele, iar periodic în cadrul companiei se organizează şi cursuri de yoga.

    La parter, lângă recepţie, angajaţii UiPath au propria cafenea, unde este angajat permanent un barista. De asemenea, tot la parter, unicornul a creat şi o zonă numită experience lab, dedicată demo-urilor pentru clienţi. Laboratorul este echipat cu ultimele tehnologii, clienţii UiPath având posibilitatea de a testa soluţii de automatizare, machine learning şi inteligenţă artificială înainte de a le implementa în cadrul companiilor lor. Investiţia în laboratorul UiPath a fost cea mai mare – aproape un milion de euro.

    În biroul UiPath din România lucrează cu precădere echipa de cercetare-dezvoltare a unicornului, dar şi echipe de marketing, juridic şi administrativ. Sediul central al UiPath se află însă în New York, unde biroul celei mai valoroase companii din industria RPA (Robotic Process Automation) găzduieşte la rândul lui peste 1.000 de angajaţi, inclusiv programatori.

    „Noi avem două tipuri de programatori. Cei care lucrează efectiv la produs (product developer) şi dezvoltatorii care lucrează să implementeze tehnologia noastră la client, pentru că nu este plug and play. Trebuie să înveţi robotul, să îi dai anumite procese pe care să le automatizeze”, a explicat Cătălin Lupu. 

    El a adăugat că biroul din New York e similar cu cel din Bucureşti, doar că este amenajat după specificul lor, având un stil mai corporatist. „Există o zonă amenajată în stil industrial însă mai formal pentru întâlnirile cu clienţii enterprise.” Sediul UiPath din India (din Bangalore) este de asemenea amenajat după specificul cultural de acolo, acesta având inclusiv un altar budist alăturat spaţiului de birouri. În total, UiPath are în prezent 53 de birouri în întreaga lume – din SUA până în Japonia – în care lucrează cumulat peste 3.200 de persoane.

    Pe lângă confortul angajaţilor de la birou, unicornul le oferă angajaţilor săi din România şi o serie de alte beneficii, precum abonament la orice sală de sport vor aceştia sau asigurare de viaţă şi de sănătate inclusiv pentru membrii familiei.
    „Beneficiile extrasalariale depăşesc 1.000 euro per angajat, însă noi nu le privim ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie. Avem o rată de retenţie a angajaţilor de peste 90%”, a subliniat Cătălin Lupu.

    Pachetul de beneficii a devenit în prezent mai important decât pachetul salarial pentru mulţi dintre specialiştii în IT, mai ales pentru cei de top, plus mediul de lucru.

    „Acum, când vin la angajare, specialiştii în IT întreabă din ce în ce mai mult despre cum este programul – flexibil, fix, unde este poziţionat biroul (de aceea am ales o locaţie premium în centrul oraşului) sau cum sunt colegii”, a completat el.

    Pentru o companie de IT costă mai mult recrutarea unei persoane înalt calificate decât reţinerea acesteia, astfel că oferirea unui pachet de beneficii substanţial este văzută ca un beneficiu. În plus, angajaţii vor avea alt mindset de lucru dacă o bună parte din nevoile lor sunt acoperite inclusiv cât stau la birou, ca atare se vor putea concentra 100% pe ceea ce au de făcut, fiind mult mai productivi. Iar pentru ritmul de lucru alert din cadrul UiPath, un start-up care în decurs de trei ani a ajuns de la o echipă de sub 100 de oameni în România, la peste 3.200 la nivel global şi la o evaluare de 7 miliarde de dolari, asigurarea unui confort sporit este esenţial pentru a face faţă presiunii de livrare. 

  • Roboţii vor înlocui aproximativ 200.000 de angajaţi din sectorul bancar în următorii 10 ani doar în Statele Unite

    Progresele tehnologice şi răspândirea automatizărilor vor genera în cea mai mare reducere a numărului de angajaţi înregistrată vreodată de industria bancară americană, conform unui studiu Wells Fargo & Co, citat de Bloomberg.

    Companiile din industria financiară cheltuie anual circa 150 de miliarde de dolari în dezvoltarea noilor tehnologii, mai mult decât orice altă industrie.

    Scopul investiţiilor masive derulate de grupurile financiare este de a-şi reduce costurile pe termen lung, în contextul în care, în prezent, jumătate din cheltuielile unei bănci sunt reprezentate de remuneraţiile angajaţilor.

    Angajaţii care urmează să fie afectaţi vor fi atât cei din back office şi sucursale, cât şi cei din call center şi corporate, astfel încât numărul celor afectaţi de concedieri poate varia între 20% şi 33% din totalul angajaţilor. Joburile din tech, vânzări şi consultanţă vor avea cel mai puţin de suferit.

    „Vor fi schimbări dramatice în punctele de lucru cu publicul, atât interne, cât şi externe. (…) Vedem deja semne de schimbare în ceea ce priveşte chatboţii. Unii oameni nu au idee că discută cu un robot IA pentru că tot ce fac este să răspună la întrebări”, spune Michael Tang, unul dintre consultanţii principali în serviciile de inovare financiară la nivel global, în studiul realizat pentru Wells Fargo.

    Analistul veteran Mike Mayo s-a alăturat şefilor de bănci şi firmelor de consultanţă care încearcă să prezică reduceri masive de personal în industria bancară în toiul procesului de automatizare. Bancherii şi comercianţii sunt, din punct de vedere istoric, cele mai valoroase active ale firmelor de finanţe, iar numărul acestora urmează să se reducă cu aproape o treime, odată cu progresele robotizării, declara McKinsey & Co în luna mai.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • Telekom Romania anunţă restructurări, angajaţii vor fi înlocuiţi de roboţi

    În urmă cu doi ani, Telekom România a iniţiat un program de transformare pentru a reduce complexitatea proceselor. Pe lângă iniţiativele de business, ca parte a acestui program, Telekom Romania anunţă intenţia de a restructura 692 de poziţii din totalul de 5.831 de angajaţi în prezent la nivelul grupului de companii – 438 de poziţii din cadrul Telekom Romania Communications S.A., respectiv 254 de poziţii din cadrul Telekom Romania Mobile Communications S.A., anunţă compania într-un comunicat remis joi, MEDIAFAX.

    Poziţiile care urmează să fie restructurate vor fi decise pe baza obiectivelor de business ale companiei, în linie cu strategia de simplificare şi digitalizare. În cadrul procesului de restructurare, Telekom Romania va aplica măsurile de protecţie socială, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Evaluarea performanţei va fi utilizată ca criteriu în departajarea angajaţilor care ocupă poziţii similare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ne FURĂ roboţii LOCURILE DE MUNCĂ, sau companiile concediază tot mai mulţi oameni pentru a economisi bani ?

    Roboţii nu urmăresc să îţi fure locul de muncă pentru că aceştia nu sunt fiinţe conştiente care caută să aplice pentru postul tău; roboţii nu caută nici printr-un algoritm complex, scanând LinkedIn sau alte platforme de resurse umane cu intenţia de a-ţi fura jobul, scriu cei de la Gizmodo.

    Un robot nu îţi urmăreşte job-ul, nu te ameninţă, nu te omoară şi nu îţi fură nimic, managementul e cel care poate lua o astfel de decizie. Deşi presa e plină de titluri precum „Roboţi inteligenţi ar putea să îţi fure job-ul curând” (CNN), „Roboţi cu gulere albe vin după job-ul tău” (Wall Street Journal), „Da, vin roboţii: Job-uri în era oamenilor şi a maşinăriilor” (Wired), „Vin roboţii după job-ul tău? Da, la un moment dat” (New York Times), „Roboţii vin şi îţi vor job-ul” (VICE) sau „Roboţii deja înlocuiesc oamenii într-un ritm alarmant” (Gizmodo), realitatea e alta.

    La prima vedere pare ca automatizarea prinde viaţă şi a devenit un personaj pe care toată lumea dă vina, dar adevărul este că prin aceste titluri, de fapt, se maschează deciziile care sunt luate la nivelul companiilor şi a managementului acestora pentru a se putea economisi bani în timp ce se creşte eficienţa activităţilor.

     

  • Cercetătorii de la Oxford lansează un nou avertisment: Roboţii vor lăsă 20 de milioane de oameni fără locuri de muncă

    Roboţii ar putea prelua de la oameni circa 20 de milioane de locuri de muncă cu sarcini repetitive până în 2030, la nivel global, potrivit unui nou studiu realizat la Oxford, citat de CNBC.

    Potrivit unui nou studiu realizat de Oxord Economics, în următorii 11 ani vor fi 14 milioane de roboţi introduşi în activităţile economice doar în China.

    Economiştii au analizat trendurile pe termen lung cu privire la impactul pe care îl are avansul automatizării asupra locurilor de muncă, notând că numărul roboţilor utilizaţi s-a triplat în ultimele două decenii, ajungând la 2,25 milioane roboţi la nivel global – care activează în prezent.

    Deşi cercetătorii sunt de acord că avântul pe care l-au prins roboţii în piaţa muncii vor aduce beneficii în ceea ce priveşte creşterea economică şi productivitatea, ei mai spun că vor exista şi oameni care îşi vor pierde locul de muncă. În acelaşi timp, automatizarea va crea noi locuri de muncă, însă unii oameni care practicau sarcini repetitive, care sunt la doar câţiva ani distanţă de pensionare, nu mai au aceeaşi capacitate de a deprinde lucruri noi pentru a fi reprofesionalizaţi.

    „Ca rezultat al robotizării, zeci de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute, în special în economiile mai sărace care se bazează pe forţă de muncă slab calificată. Practic, va creşte inegalitatea veniturilor”, au descoperit autorii studiului.

    Cu toate acestea, dacă robotizarea va avansa cu 30% mai rapid decât prezic specialiştii, PIB-ul global va creşte cu 5,3% în 2030.

     

     

     

     

     

     

     

  • Sondaj BestJobs: Ce joburi cred românii că nu pot fi înlocuite niciodată de roboţi. Preoţii, în topul clasamentului

    12% dintre români se tem că robotizarea şi automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curând, în următorii cinci ani, iar alţi 14,6% cred că acest lucru s-ar putea întâmpla în 5-10 ani. 11,3% sunt de părere că postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani, iar circa 14% consideră că va dura cel puţin 20 de ani până când în locul lor ar putea munci un robot. Restul de 48% se declară convinşi că robotizarea sau automatizarea nu le va putea înlocui postul niciodată.

    Adâncirea şomajului şi accentuarea inegalităţii sociale, principalele efecte asupra pieţei muncii

    Trei din cinci români cred că robotizarea şi dezvoltarea aplicabilităţii inteligenţei artificiale vor conduce la o creştere mult mai mare a salariilor pentru joburile care cer abilităţi ridicate (high-skilled) faţă de joburile care cer abilităţi reduse (low-skilled). Totodată, circa şapte din zece angajaţi români cred că avansul tehnologic va conduce la adâncirea şomajului, în special în categoria joburilor care presupun abilităţi reduse, dar şi la creşterea decalajului între salariile mici şi cele mari şi, implicit, la accentuarea inegalităţii sociale.

    În general, doi din cinci români cred că roboţii/inteligenţa artificială vor conduce, în următorii 20 de ani în România, la diminuarea numărului de joburi care necesită resursa umană şi doar 6% consideră contrariul, anume că vor fi create mai multe joburi care necesită resursa umană. În schimb, mai bine de jumătate (53%) afirmă că situaţia va fi similară cu cea din prezent, unele job-uri vor dispărea, dar vor fi înlocuite de unele noi.

    Totuşi, sunt joburi despre care românii cred că nu pot fi înlocuite niciodată de roboţi, în ordinea opţiunilor acestea fiind: preot (43,3%), artist – pictor, muzician, designer etc. (42,1%), psiholog (36%), medic (34,4%), politician (30,3%), jurnalist (19,4%), profesor (18,6%), inginer (15,4%), poliţist 15,38%, şofer (6,5%), farmacist (6,07%), personal curăţenie (4,8%), contabil (3,6%), casier (2,8%).

    Sunt însă şi joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboţi, anume funcţionar public (51,4%), culegător agricol (41,3%), casier (36,4%), personal curăţenie (34,4%), vânzător (21,8%), politician (20,6%), şofer (17,4%), contabil (13,7%), consilier bancar (13,7%), poliţist (10,5%), medic chirurg (6,07%), avocat (4,4%) şi, pe ultimul loc, profesor (1,2%).

    Roboţii şi automatizarea, un aliat pentru înlocuirea sarcinilor repetitive

    Aproape 2 din 5 români spun că jobul lor presupune muncă repetitivă/standardizată şi de creaţie/conducere în egală măsură, iar alţi 15% afirmă că munca lor este în cea mai mare parte repetitivă/standardizată, ce poate fi automatizată sau înlocuită de inteligenţa artificială. În schimb, în jumătatea opusă, 46% au răspuns că desfăşoară muncă de creaţie/conducere, ce nu poate fi automatizată sau înlocuită de inteligenţa artificială.

    Totuşi, sarcinile standardizate, ce pot fi făcute automatizat, consumă o parte din activităţile zilnice de la serviciu ale fiecăruia. Aproape doi din cinci (38%) petrec până la 2 ore pe zi cu aceste operaţiuni repetitive, 16% consumă zilnic între 2 şi 4 ore, iar alţi aproape 16%, chiar şi mai mult.

    În acest context, nu e de mirare că peste trei din cinci angajaţi (61,5%) spun că le sunt folosite doar parţial capacităţile profesionale şi ar putea face mai mult. Mai puţin de o treime (31,5%) cred că abilităţile lor sunt folosite la întreaga capacitate, în timp ce aproximativ 7% spun că nu le sunt folosite deloc capacităţile lor profesionale, spun reprezentanţii BestJobs.

    Până să le înlocuiască joburile, cei mai mulţi angajaţi români văd un aliat în tehnologie şi consideră că robotizarea/automatizarea i-ar putea ajuta în executarea sarcinilor de serviciu. Întrebaţi care ar fi principalele trei avantaje, românii cred că în primul rând i-ar ajuta să economisească timp, astfel încât să se poată concentra pe partea creativă, care nu poate fi făcută de roboţi/automatizare (45,3% dintre respondenţi). Totodată, 43,3% cred că i-ar ajuta să scape de sarcinile repetitive, mărunte, ineficiente şi să se concentreze pe ce e important. Aproape 22% spun că pot executa sarcinile de serviciu mai repede şi mai uşor, iar alţi 21% ar face mai puţine greşeli. La popul opus, circa un sfert dintre respondenţi au declarat că roboţii/automatizarea nu i-ar ajuta, dimpotrivă.

    Cum se pregătesc profesional românii pentru concurenţa roboţilor

    Creşterea rolului roboţilor/inteligenţei artificiale în piaţa muncii îi determină deja pe aproape jumătate dintre respondenţi să îşi dezvoltă abilităţi multiple, astfel încât să îşi poată schimba uşor jobul/domeniul profesional, dar şi abilităţile de a opera cu tehnologia. Alţi 41% spun că sunt într-un proces continuu de învăţare şi specializare care îi ajută să-şi crească nivelul de expertiză în domeniul în care activează şi să reducă riscul de a fi înlocuiţi de inteligenţă artificială. Alţi aproape 3 din 10 au afirmat că se respecializează pentru o poziţie care cred că nu are şanse să fie înlocuită de roboţi, în timp ce 14% încearcă şi să ajungă într-o poziţie de management, pentru a fi astfel mai greu de înlocuit. Doar 17% dintre respondenţi nu fac nimic pentru a câştiga teren în faţa robotizării/automatizării.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 15 mai – 5 iunie 2019, pe un eşantion de 2.245 de utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban.

  • Primele locuri de muncă ce vor dispărea din cauza roboţilor

    Prima zonă include locurile de munca care vor disparea cu siguranţă pe masură ce tehnologiile de AI şi tehnologia de invăţare a maşinilor (machine learning) continuă să evolueze şi să devină mai răspândite. Aceste locuri de muncă includ şoferii (datorită autovehiculelor autonome), locurile de muncă cu un nivel scăzut de calificare din industria prelucrătoare (oamenii pleacă, roboţii intră) şi anumite funcţii de cercetare.

    Cea de-a doua zonă, aşa cum au descoperit grupuri de consultanţi din companii precum McKinsey & Co., sunt profesiile care necesită o atingere umană, la propriu, cum ar fi maseurii.

    Fiecare dintre aceste zone sunt mici, în comparaţie cu o a treia, care îi include pe toţi ceilalţi angajaţi (inclusiv pe scriitorul acestui post).

     

  • Tara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi

    Una dintre cauzele acestui rezultat este preluarea de către maşinării şi roboţi a numeroaselor tipuri de sarcini, care până nu demult aparţineau clasei de mijloc şi celor mai săraci. „Dezvoltările tehnologice au înlocuit din ce în ce mai mult posturile muncitorilor calificaţi”, a declarat Chad Sparber, profesor asociat şi preşedinte al departamentului economic de la Universitatea Colgate. Iar această schimbare va creşte agresiv. Aproximativ 38% din locurile de muncă din SUA ar putea fi expuse riscului de automatizare până la începutul anilor 2030, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers LLP. Industriile „cele mai expuse” includ comerţul cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, precum şi industria prelucrătoare.

    Utilizarea de către companii a angajaţilor temporari şi a celor cu normă parţială pentru a reduce costurile poate, de asemenea, să sporească discrepanţa, iar creşterea salariilor să nu ţină pasul cu creşterea cheltuielilor rezidenţiale şi a necesităţilor de bază. Locuinţele la preţuri accesibile, de exemplu, se găsesc foarte greu, iar muncitorii sunt nevoiţi să găsească o chirie îndepărtată de locul de muncă sau să suporte navete lungi şi costisitoare. Costurile de închiriere au crescut la nivel naţional cu 3,9 % în luna martie faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Muncii.

    Bloomberg a calculat, de asemenea, cu cât s-a modificat diferenţa dintre cei mai bogaţi 5% şi clasa de mijloc, rezultând o creştere cu 58.800 de dolari. „Companiile au dublat reducerile de costuri şi eficientizarea operaţiunilor;  muncitorii de la baza companiei simt greul, pe când cei din vârf doar beneficiile”, a mai declarat Chris Rupkey, CFO al MUFG Union Bank din New York.

     

  • Revoluţia unicornului românesc

    Suntem într-un punct de cotitură. Liderii din mediul de afaceri de peste tot îşi cresc forţa de muncă prin intermediul roboţilor software, accelerând rapid transformarea digitală a întregului lor business şi permiţându-le astfel angajaţilor să dedice mai mult timp muncii cu impact. UiPath conduce revoluţia forţei de muncă, condusă de determinarea noastră de democratizare a RPA şi de a livra viziunea noastră în care un robot ajută orice persoană. „Sunt umil în faţa susţinerii uimitoare pe care clienţii noştri, partenerii şi investitorii ne-o oferă în fiecare zi, inspirându-ne să muncim mai mult pentru a dezvolta RPA ca platformă care deblochează nu doar potenţialul adevărat al IA, dar şi al altor tehnologii emergente. Suntem doar la început”, spunea  Daniel Dines săptămâna trecută, pe 29 aprilie, când compania anunţa cea mai recentă rundă de finanţare (seria D). În valoarea de 568 de milioane de dolari, suma plasează evaluarea companiei la 7 miliarde de dolari, iar cel mai recent statut confirmat al UiPath este de „start-up-ul de inteligenţă artificială cu cea mai rapidă creştere din lume”. Compania cu fondatori români se plasează astfel înaintea chinezilor de la SenseTime, care au primit o evaluare de 4,5 miliarde de dolari în iunie 2018.

    Potrivit anunţului companiei, noua rundă de finanţare a fost condusă de Coatue, cărora li s-au adăugat Dragoneer, Blackstone, Sands Capital, precum şi fonduri aflate sub consilierea T. Rowe Price Associates, Inc. Accel, care a condus rundele din seria A şi seria B, precum şi CapitalG şi Sequoia, care au condus runda seriei C, au participat de asemenea la runda prezentă, la fel ca şi alţi investitori din trecut, cum ar fi Madrona Ventures şi Seedcamp, conform anunţului companiei.

    Start-up-ul UiPath, fondat de Daniel Dines (CEO-ul şi „interfaţa” companiei) şi Marius Tîrcă (CTO-ul, o prezenţă mai discretă), s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Precum alţi mari antreprenori, Dines a lucrat alături de alţi câţiva oameni într-un apartament din Bucureşti, echivalentul legendarului garaj din Silicon Valley, la tehnologia care avea să definească start-up-ul UiPath. „Noi doi am avut o discuţie prin 2012, când ni se părea că ne ratăm cariera, şi ne-am zis să mai dedicăm doi ani să construim o tehnologie foarte bună; doar că în 2013 nu aveam niciun client. Ne gândeam să tragem cortina”, mărturisea Dines într-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN.

    Prima confirmare a venit pentru UiPath când s-a remarcat în cadrul ediţiei din 2015 a acceleratorului Seedcamp din Londra, în care a fost ales să intre alături de alte două start-up-uri din România, Devicehub.net şi Traderion, în total fiind selectate 17 companii din Europa aflate la început de drum. După această participare, start-up-ul a atras o primă finanţare de 1,6 milioane de dolari în acelaşi an, în cadrul rundei de finanţare de tip seed conduse de fondul Early Bird Ventures prin intermediul partenerului român Dan Lupu.
    Apoi, ştirile despre finanţările atrase de start-up-ul românesc şi creşterea afacerii de peste 500% anual nu au contenit să apară. A urmat o finanţare de 30 de milioane de dolari primită în 2017, de la Accel Partners, fond de investiţii care a participat şi în companii-mamut precum Facebook, Dropbox şi Spotify. Alături de Accel, au mai participat la finanţare investitorii Earlybird Venture Capital, Credo Ventures şi Seedcamp.
    UiPath a atins statutul de primul unicorn românesc după ce a atras în 2018 o finanţare de 153 de milioane de dolari condusă de Accel Growth Fund din SUA şi sprijinită de Kleiner Perkins Caufield Byers, cei care au fost printre primii investitori ai Google şi de CapitalG, fondul de investiţii al Alphabet, firma-mamă a Google.
    Spre finalul lui 2018, compania bifa deja un prag de evaluare de peste 3 mili­arde de dolari, odată cu o finanţare în valoare de 265 milioane de dolari.
    Anul acesta, reprezentanţii UiPath estimau în cadrul unei conferinţe de presă în România că vor înregistra venituri de jumătate de miliard de dolari la final de 2019 şi că vor ajunge la un număr de 6.000 de angajaţi în 2019, de la 2.740 câţi are în prezent. „Ţintim jumătate de miliard de dolari anul acesta şi din cum vedem că se mişcă piaţa este un scenariu foarte realist. Unii analişti susţin că piaţa de RPA (robotic process automation) va ajunge la 3 miliarde de dolari în 2020, dar din câte am observat noi, piaţa va atinge această sumă încă din acest an”, a spus atunci Vargha Moayed, chief strategy officer în cadrul conferinţei UiPath.
    Compania ar putea să devină astfel chiar mai devreme decât ne aşteptam primul decacorn românesc – un start-up a cărui evaluare ajunge să depăşească 10 miliarde de dolari. „Avem şansa să facem o companie mare care să valoreze zeci de miliarde de dolari. Putem deveni o companie «huge», poate cea mai mare companie de tech din estul Europei, dar o putem face doar dacă rămânem umili. Asta nu înseamnă a fi slab. A fi umil înseamnă a-l înţelege pe celălalt şi doar un om umil poate fi hotărât şi încrezător; dacă eşti arogant şi nu eşti umil, atunci eşti un dobitoc”, spunea Dines în interviul acordat anterior Business MAGAZIN. 

  • Ce face UiPath, cel mai valoros start-up pornit din România, cu 568 mil. dolari: vrea să pună roboţi în locul oamenilor şi în alte departamente din firme. “UiPath conduce această revoluţie a forţei de muncă, aceea de a avea un robot pentru fiecare persoană.”

    UiPath, un start-up fondat în România în 2015 de o echipă condusă de Daniel Dines – un fost angajat al Microsoft care s-a întors în Bucureşti pentru a-şi înfiinţa propria firmă – care construieşte roboţi software care înlocuiesc oamenii în realizarea activităţilor repetitive din companii, a primit o rundă de finanţare record, de 568 mil. dolari, care aduce evaluarea companiei la spectaculosul prag de 7 mld. dolari.

    „UiPath deschide calea către era Automation First, cu o rundă de investiţii Seria D în valoare de 568 de milioane de dolari. La o evaluare de 7 miliarde de dolari, UiPath a devenit una din companiile de enterprise software cu cea mai mare creştere şi una din cele mai valoroase companii de AI software din lume“, a anunţat UiPath.

    „Noua rundă de finanţare este condusă de fondul Coatue, căruia i s-au adăugat Dragoneer, Blackstone,  Sands Capital, precum şi fonduri aflate sub consilierea T. Rowe Price Associates, Inc. Accel, care a condus rundele din Seria A şi Seria B, precum şi CapitalG şi Sequoia, care au condus runda Seriei C, au participat de asemenea la runda prezentă, la fel ca şi alţi investitori din trecut, cum ar fi Madrona Ventures şi Seedcamp“, conform anunţului companiei. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro