Tag: ridzi

  • Monica Ridzi are dreptul, în carantină, la patru vizite, colete de zece kilograme şi 20 litri de apă

    Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că în perioada de carantină, de 21 de zile, Monica Iacob Ridzi este ţinută sub observaţie şi are aceleaşi drepturi ca orice alt deţinut, urmând ca după această etapă o comisie de specialitate să îi stabilească regimul de detenţie.

    Astfel, Ridzi are dreptul la patru vizite, la colete de maximum zece kilograme, cu un supliment de până la şase kilograme de fructe şi legume, şi până la 20 de kilograme de apă sau băuturi răcoritoare.

    “Persoana privată de libertate nu are voie să primească telefoane mobile, cartele SIM sau orice alte mijloace de comunicare, iar medicamentele, dacă are nevoie, pot fi aduse doar la recomandarea unui medic avizat şi nu pot fi sub formă de praf, pulbere sau unguent. În ceea ce priveşte dreptul la muncă, nu se poate vorbi despre acest lucru în timpul perioadei de carantină, ci doar după ce va fi stabilit regimul de detenţie”, a spus Dan Donciu.

    De asemenea, Monica Iacob Ridzi are dreptul să facă solicitări speciale, în funcţie de starea sa de sănătate sau dacă are anumite nemulţumiri, solicitări care îi vor fi trecute în dosarul personal şi ulterior analizate de un judecător de drepturi şi libertăţi.

    Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, luni, de ICCJ la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului, iar fosta ei consilieră Ioana Vârsta a primit o pedeapsă de cinci ani, tot pentru abuz în serviciu.

    Luni seară, Ridzi a fost încarcerată la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla din Cluj-Napoca, după ce s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj.

    În acelaşi dosar, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi.

    Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei. Decizia de luni a ICCJ este definitivă, Monica Iacob Ridzi şi Ioana Vârsta urmând să fie încarcerate.

    În 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani şi nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, un complet de trei judecători de la ICCJ a dispus pedepse cu executare pentru Monica Iacob Ridzi, Ioana Vârsta şi Paul Diaconu. Ceilalţi nouă inculpaţi din dosar, dintre care şase foşti angajaţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, au primit pedepse cu suspendare.

    Sentinţa a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care după patru termene de judecată au dat decizia definitivă în cauză.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.

  • ANALIZĂ: Delapidarea de 2,7 milioane de lei, plătită cu cinci ani de închisoare de Ridzi

    Ajuns pe masa judecătorilor în mai 2011, acest dosar a avut primul termen în octombrie 2011, iar o primă soluţie în acest caz a venit după 37 de termene, în ianuarie 2014. În faza de apel au fost necesare doar patru termene de judecată, între 13 octombrie 2014 şi 9 februarie.

    Judecătorii instanţei supreme au stabilit, prin deciziilor lor, că ipotezele procurorilor anticorupţie se confirmă.

    Astfel, Ridzi a fost găsită vinovată că, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. Prin urmare, s-a decis alocarea către firmele Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în Bucureşti, Costineşti şi 39 de reşedinţe de judeţ, unde ştia că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen.

    Mai mult, magistraţii au ajuns la concluzia că, ulterior declanşării anchetei penale, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul fostului directorul de achiziţii Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    Pentru aceste fapte procurorii anticorupţie au început urmărirea penală pe numele fostului ministru, în august 2009. Ulterior, anchetatorii au solicitat extinderea urmăririi penale şi încuviinţarea percheziţiei informatice în cazul lui Ridzi.

    DNA a cerut încuviinţarea urmăririi penale a Monicăi Iacob Ridzi în 9 februarie 2010, având noi suspciuni asupra sa, respectiv că se face vinovată de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii, în formă continuată.

    La nu mai puţin de 11 luni distanţă, în 7 decembrie 2010, membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor au decis să respingă cererile de încuviinţare a percheziţiei informatice în cazul Monicăi Iacob-Ridzi. După o săptămână, în 14 decembrie 2010, şi plenul Camerei a respins cererea anchetatorilor.

    În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au decis, în mai 2011, trimiterea rechizitoriului la instanţa supremă.

    Dosarul a ajuns pe masa completului format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, aceştia stabilind că, pentru faptele ei, Monica Iacob Ridzi trebuie să plătească cu cinci ani de închisoare cu executare. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că fostul ministru şi-a susţinut în permanenţă nevinovăţia. Ridzi a admis, în faţa instanţei, faptul că în final chestiunile importante legate de partea de buget şi finanţări erau supervizate şi semnate de ea, în calitate de ministru, precizând în acest context că ordonanţările vizate de procurorii anticorupţie şi pentru care ea a fost deferită justiţiei nu au semnătura ei.

    Nevinovăţia şi-a susţinut-o şi în faza de apel a procesului şi mai mult decât atât, fostul ministru al Tineretului şi Sportului a spus, la momentul susţinerii ultimului cuvânt, că instituţia pe care a condus-o a vrut să îl aducă pe Ilie Năstase sau alte personalităţi să promoveze evenimentelor organizate de Ziua Tineretului în 2009, dar, după refuzul acestora, a apărut ea în clipul TV.

    Astfel, Ridzi a încercat să îi convingă pe judecători că prin organizarea Zilei Tineretului nu a încercat să îşi promoveze imaginea ca parlamentar, fostul demnitar aruncând vina pentru fraudarea statului în seama subordonaţilor ei.

    “Am fost convinsă că singura modalitate de cheltuire a banilor publici în legătură cu organizarea evenimentelor de la 2 Mai a fost externalizarea lor. Nu am cunoscut firmele şi nici pe administratorii lor, acest lucru rezultă şi declaraţia acestora. Ei o cunoşteau pe Ioana Vârsta. Toate eventualele neregularităţi în legătură cu organizarea evenimentelor şi procedura de achiziţie aparţine exclusiv subordonaţilor din minister, inclusiv celorlalţi inculpaţi din minister”, a spus Ridzi.

    În plus, Monica Iacob Ridzi şi-a continuat apărarea şi pe blogul personal. Cu o zi înainte de decizia finală în dosarul său de corupţie, fostul ministru a postat un text în care vorbeşte de probe din proces şi probleme de sănătate, susţinând că speră ca ICCJ să înţeleagă că e nevinovată, dar arătând şi că “altarul de sacrificiu are nevoie de al 13-lea ministru”.

    Totuşi, în urma analizării informaţiilor strânse de procurorii anticorupţie, a declaraţiilor date de inculpaţi şi de martorii din proces, completul de cinci judecători de la instanţa supremă, format din Ionuţ Matei, Rodica Cosma, Mariana Ghena, Anca Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Pistol, a ajuns la concluzia că Monica Iacob Ridzi este vinovată şi că ea trebuie să petreacă următorii cinci ani în spatele gratiilor.

  • Monica Iacob Ridzi, CONDAMNATĂ DEFINITIV la 5 ani de închisoare cu executare

    Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a condamnat-o pe fosta consilieră a lui Ridzi, Ioana Elena Vârsta, la cinci ani de închisoare cu executare, tot pentru abuz în serviciu. Instanţa a menţinut astfel pedeapsa dispusă, în 27 ianuarie 2014, de instanţa supremă.

    Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din MTS, în perioada martie – septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu pedepsele dispuse la judecarea în fond a cauzei. Astfel, Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), a fost condamnat la trei ani cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi.

    Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi. Pedeapsa lui Mărcuţă are un termen de încercare de şase ani.

    Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a primit trei ani cu suspendare, pedeapsa având un termen de încercare de şase ani.

    Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), a fost condamnată, cu suspendare, la doi ani şi jumătate plus doi ani de interzicere a unor drepturi, având un termen de încercare de patru ani şi jumătate.

    În cazul lui Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), instanţa a stabilit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, termenul de încercare fiind de şase ani.

    Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, pentru un termen de încercare de patru ani. Popa fusese condamnată de prima instanţă la un an de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani.

    Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, firmele contractate pentru organizarea evenimentelor, a fost condamnat la trei ani cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

    Decizia de luni a ICCJ este definitivă, Monica Iacob Ridzi şi Ioana Vârsta urmând să fie încarcerate.

    În 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani şi nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, un complet de trei judecători de la ICCJ a dispus pedepse cu executare pentru Monica Iacob Ridzi, Ioana Vârsta şi Paul Diaconu. Ceilalţi nouă inculpaţi din dosar, dintre care şase foşti angajaţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, au primit pedepse cu suspendare.

    Sentinţa a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care după patru termene de judecată au dat decizia definitivă în cauză.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.

  • MOTIVAREA deciziei de condamnare a Monicăi Iacob Ridzi: Faptele sunt de o “gravitate extremă” după tentativa distrugerii probelor

    Instanţa supremă a redactat motivarea deciziei prin care Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, în dosarul manifestărilor organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.

    În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecători – Iulian Dragomir, Rodica Cosma şi Francesca Vasile – arată că faptele fostului demnitar şi ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupţie, dar şi de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătoreşti.

    De asemenea, cei trei magistraţi explică în detaliu de ce fostul ministru şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cu executare sau cu suspendare.

    “Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuţiilor de serviciu s-a materializat şi în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale”, se arată în documentul instanţei.

    Judecătorii arată că faptele Monicăi Iacob Ridzi sunt de o “gravitate extremă” şi descriu tabloul infracţional conturat la nivelul ministerului drept unul “dezolant”.

    “Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conţinutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul – specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declaraţia martorului susmenţionat dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte)”, notează cei trei judecători.

    ICCJ mai arată în motivare că gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenţa infracţională a inculpaţilor nominalizaţi, cât şi de pluralitatea de infractori din dosar.

    Judecătorii mai spun că au avut în vedere fiecare aspect circumstanţial ce ţine de persoana celor inculpaţi în acest caz, precum informaţii apte să circumstanţieze persoana inculpaţilor, ca şi nevoia de reeducare şi posibilitatea lor de reinserţie socială după executarea unei sancţiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularităţile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaţilor înainte şi după săvârşirea infracţiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriţi, unii au copii, au studii universitare în diferite specialităţi, cu menţiunea că “evaluarea gravităţii faptelor infracţionale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăţia şi atitudinea psihică faţă de faptele comise şi urmările acestora”.

    “Or, din acest ultim punct de vedere, se reţine că toţi inculpaţii din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracţiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziţia lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârşirea aceloraşi fapte şi care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (…) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existenţa faptelor infracţionale şi săvârşirea cu vinovăţie în forma intenţiei a acestora”, se arată în motivare.

    Închisoarea cu executare în cazul Monicăi Ridzi, pentru conformarea ei la valorile sociale

    În motivare, judecătorii arată că “analizarea gravităţii concrete a faptelor, influenţată de mobilul şi scopul acestora, în procesul de individualizare judiciară a pedepselor ce vor fi aplicate în cazul infracţiunilor săvârşite în speţă generează, în consecinţă, gradualizarea pedepselor ce se vor aplica în cauză”.

    Instanţa subliniază că Ridzi a dispus plata a peste 2,7 milioane de lei din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) pe care îl conducea, pentru prestaţii neefectuate sau supraevaluate.

    “Înalta Curte reţine că acţiunile infracţionale comise în speţă de totalitatea inculpaţilor nominalizaţi trimişi în judecată şi, în primul rând, participarea la simularea derulării unei proceduri de achiziţie, la divizarea achiziţiei în trei contracte şi la recepţionarea fictivă a prestaţiilor, acţiuni ce au avut drept rezultate crearea instrumentelor comerciale (…) şi a actelor justificative care au permis inculpatei Iacob-Ridzi Monica-Maria să dispună plata din bugetul MTS către firme a sumei de 2.737.743,35 lei, pentru prestaţii neefectuate sau supraevaluate, iar societăţilor comerciale Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark să obţină în acelaşi cuantum avantaje materiale şi care întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial”, se arată în motivare.

    Judecătorii mai spun că faptele incriminate în dosar au fost săvârşite “printr-un mecanism extrem de insidios, în care au primat activităţile fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, constând în antrenarea celorlalţi inculpaţi la săvârşirea, în calitate de coautori sau complici, a infracţiunilor menţionate ce desemnează o altă formă de manifestare a comportamentului său abuziv care, în contextul funcţiei deţinute, imprimă faptelor sale o gravitate deosebită”.

    Totodată, arată magistraţii, referitor la participaţia Ioanei Elena Vârsta – fost consilier al Monicăi Ridzi -, se are în vedere că activităţile infracţionale ale acesteia au fost substanţiale şi s-au derulat pe tot traseul faptelor infracţionale consumate în perioada 17 martie – 22 mai 2009, ea fiind cea care a asigurat, în baza unei înţelegeri prealabile cu fostul ministru, punerea în aplicare a planului conceput de aceasta.

    “Astfel, inculpata Vârsta Ioana Elena i-a identificat pe inculpaţii Iacobescu Bogdan Petre, Nica-Udangiu George-Răzvan şi Negrea Marius Cristian, administratori ai Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark, care s-au angrenat la punerea în executare a activităţii infracţionale, cunoscând că vor fi beneficiarii unor avantaje materiale provenite din fondurile bugetare de stat ale MTS. Pe baza datelor primite de la inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria privind suma totală alocată achiziţiei, inculpata Vârsta Ioana Elena a redactat documentul «buget final 3 locatii.xls» şi 1-a pus la dispoziţia inculpaţilor nominalizaţi la punctele 2-8, care, împreună cu ceilalţi inculpaţi angajaţi ai instituţiei, au întocmit în fals întreaga documentaţie de atribuire, inclusiv ofertele firmelor. La cererea inculpatei Iacob-Ridzi Monica-Maria, inculpata Vârsta Ioana Elena a achiziţionat pe firma sa Red Apple Communication  toate materialele promoţionale, după care, în baza înţelegerii infracţionale menţionate, inculpatul Nica-Udangiu George-Răzvan a preluat relaţia comercială pe firma sa  Artisan Consulting, substituind-o în documente firmei Red Apple Communication”, se mai arată în motivare.

    Aceste operaţiuni, spun judecătorii, au făcut posibilă ascunderea achiziţiei de bunuri în categoria unor servicii şi includerea sub această formă, în contracte datate 22 aprilie 2009, la o valoare aproape triplă faţă de costurile reale ale achiziţiei.

    Instanţa mai precizează că, faţă de Ridzi, Vârsta şi Diaconu, “în baza considerentelor cu rol decisiv în iniţierea şi coordonarea tuturor activităţilor infracţionale analizate, ce au generat producerea unei pagube însemnate părţii civile Ministerul Tineretului şi Sportului”, se dispune “aplicarea de pedepse privative de libertate pentru fiecare din infracţiunile săvârşite şi aflate în stare de concurs real orientate spre minimul special prevăzut de textele de lege încriminatorii, urmând ca pentru pedepsele rezultante finale ce vor fi stabilite să se dispună executarea acestora în regim de detenţie, unica modalitate de executare ce poate asigura restabilirea legii încălcate în speţă datorat gradului ridicat de pericol social al infracţiunilor comise, condiţiilor şi împrejurărilor concrete în care acestea au fost săvârşite, pluralităţii actelor de executare, precum şi urmărilor socialmente periculoase de o gravitate extremă ale faptelor acestora”.

    “Cu referire la persoana acestor inculpaţi, Înalta Curte are în vedere că datele personale referitoare la situaţia lor familială şi calificările lor profesionale nu pot înfrânge concluzia categorică a justificării necesităţii dispunerii modalităţii de executare prin privarea efectivă de libertate, în detenţie, în vederea conformării lor în viitor la valorile sociale ocrotite de legea penală şi, în primul rând, la gestionarea în condiţiile legii şi cu bună credinţă a fondurilor bugetare publice”, explică judecătorii, în motivare.

    Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 28 ianuarie, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

    Completul de judecată, format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, a mai dispus, în cazul Monicăi Iacob Ridzi, şi interzicerea unor drepturi timp de trei ani.

    Aceeaşi pedeapsă – respectiv cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi.

    Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS în perioada martie – septembrie 2009, a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare, plus doi ani de interzicere a unor drepturi.

    Alături de aceştia au fost condamnaţi şi ceilalţi inculpaţi din dosar la pedepse cu suspendare iar decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

    Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

    Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

    Alături de Ridzi este judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie – mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.

    În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.

  • Săptămâna politicienilor: Cod roşu de DNA

    Ex-ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, mai nou deputat şi şeful Comisiei pentru afaceri europene, a fost condamnat în dosarul “Transformatorul”, acuzat că a căpuşat prin firmele lui SISE Electrica Serv Moldova, cauzând statului un prejudiciu de peste 7,5 mil. lei. Monica Ridzi, fost ministru al tineretului şi sportului în guvernarea Boc, a fost acuzată de abuz în serviciu în dosarul manifestărilor de Ziua Tineretului 2009, când a atribuit ilegal unor firme private contracte de servicii care au produs ministerului o pagubă estimată acum de Ministerul Educaţiei la 2,7 mld. lei.

    Condamnarea celor doi a reuşit să eclipseze întrucâtva noul conflict între palatele Cotroceni şi Victoria pe tema Codului de procedură penală, cu preşedintele Traian Băsescu ieşind să spună că a promulgat din greşeală codul în forma actuală fiindcă n-a înţeles sensul art. 140, care limitează posibilităţile procurorilor de a supraveghea tehnic persoana vizată şi înainte să înceapă urmărirea penală împotriva ei, nu numai după ce e anunţată că a început urmărirea penală.

    Traian Băsescu a cerut Guvernului, în schimb, să emită o OUG prin care să corecteze art. 140, pe motiv că acesta limitează mijloacele statului de a-i intercepta pe vinovaţii de fraude imposibil de dovedit fără “urmărire prin mijloace tehnice”. Premierul Victor Ponta a refuzat, cerându-i preşedintelui să-şi asume codurile, fiindcă ele au fost adoptate de guvernul Boc, însă a admis că în săptămâna care vine vor putea fi aprobate în Parlament mici ajustări ale Codului, pe baza propunerilor ministrului justiţiei.

    Meciul dintre palate era de aşteptat să continue în şedinţa CSAT pe tema accidentului aviatic din Apuseni – o şedinţă care încheie o săptămână de iarnă atât de grea pentru Guvern, încât comentatorii apropiaţi USL au lansat preventiv ideea că preşedintele a convocat CSAT anume pentru o zi în care, din motive de cod galben sau portocaliu de viscol, premierul Ponta ar fi urmat să nu poată participa. Ponta participă însă, mai ales că are tot interesul: demiterea şefului STS, Marcel Opriş, considerat vinovat de deznodământul tragic al cursei aeriene pilotate de Adrian Iovan.

  • Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare CU EXECUTARE

     Completul de judecată, format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, a mai dispus, în cazul Monicăi Iacob Ridzi, şi interzicerea unor drepturi timp de trei ani.

    Aceeaşi pedeapsă – respectiv cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi.

    Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

    Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hăineală: Modificările Codului Penal îi vizează şi pe miniştri. Chiuariu, Ridzi, Şereş pot scăpa de răspundere

     “Reglementările actuale îi includ în categoria funcţionarilor publici şi pe miniştri. Odată cu aceste modificări se distrug elementele constitutive ale infracţiunii. Practic se distruge subiectul activ”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt Hăineală.

    Întrebată dacă modificările aduse Codului Penal îi vizează şi pe parlamentarii suspectaţi că ar fi comis fapte penale în perioada în care au fost miniştri, cum este cazul lui Tudor Chiuariu, al Monicăi Iacob Ridzi sau al lui Codruţ Şereş, preşedintele CSM a răspuns: “Sigur că da”.

    Preşedintele CSM a spus, la finalul conferinţei româno-franceze cu tema “Raporturile dintre judecători şi procurori. Rolul CSM”, că modificările aduse Codului Penal reprezintă “un regres major în ceea ce priveşte cadrul normativ penal din România, începând de la modul în care au fost adoptate şi terminând cu conţinutul lor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Si Monica Iacob-Ridzi se va interna luni la o clinica. Tot din Austria

    Monica Iacob-Ridzi sustine pe blogul sau ca va fi internata,
    luni, intr-o clinica austriaca, urmand ca marti sa fie supusa unei
    biopsii osteo-medulare, interventie efectuata sub anestezie
    generala. “Nu ma asteptam la acest verdict, recunosc. Dupa zecile
    de analize facute, dupa tratamentele riguroase din ultimele luni,
    am sperat ca sunt pe drumul unei insanatosiri in evolutie.
    Rezultatele sunt, insa, contradictorii, diagnosticul este incert.
    Prognoza… imposibil de estimat”, arata Monica Iacob Ridzi pe
    blogul sau. Fostul ministru aminteste totodata si “de asa-zisa
    strategie” de scapare de responsabilitatea juridica prin inventarea
    acestui diagnostic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ridzi a scapat. Deputatii au respins inceperea urmarii penale si perchezitia informatica

    In prima situatie, cand pentru aprobarea solicitarii de incepere
    a urmaririi penale era nevoie de votul majoritatii deputatilor
    prezenti, s-au inregistrat 105 voturi “pentru” si 109 “contra”. In
    privinta cererii de incuviintare a perchezitiei informatice este
    necesar, conform Regulamentului, votul a jumatate plus unu din
    numarul total al deputatilor, iar acesta nu s-a intrunit. Au fost
    inregistrate la aceasta solicitare 110 voturi “pentru” si 113
    “impotriva”. PDL a aparat-o astfel pe Ridzi in ciuda recomandarilor
    venite din partea presedintelui Traian Basescu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Udrea, dupa Basescu: „PDL nu este un partid de sfinti”

    Reactia Elenei Udrea dupa criticile lui Traian Basescu la adresa
    PDL: “Nu suntem perfecti…”

    Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului si presedintele
    PDL Bucuresti, Elena Udrea, considera ca PDL nu este un partid “de
    sfinti”, fiind de parere si ca ar trebui introduse criterii de
    selectie a membrilor astfel incat sa nu fie promovati oameni asupra
    carora planeaza suspiciuni de coruptie. “Nu PDL este principalul
    subiect atunci cand vine vorba de coruptie. PDL nu este un partid
    de oameni perfecti, de sfinti. Partidul a crescut mult in ultimii
    ani. Sunt si oameni care fac greseli. Ar trebui introduse criterii
    de selectare, promovare a membrilor de partid pentru a nu ajunge pe
    functii oameni asupra carora planeaza suspiciuni de coruptie. Insa
    o simpla suspiciune nu este suficient ca cineva sa fie acuzat de
    coruptie”, a declarat Elena Udrea pentru gandul, comentand
    declaratiile presedintelui Basescu privind coruptia din PDL.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info