“Din data de 17 februarie 2015 şi până la momentul transferului, persoana în cauză a fost cazată în infirmeria penitenciarului, împreună cu o altă deţinută şi a urmat tratamentul medical prescris de specialiştii consultaţi înainte de intrarea în custodia sistemului penitenciar. Deţinuta a primit două pături din dotarea penitenciarului şi i-a fost aprobată cererea de a primi o pilotă de la familie”, arată Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), într-un comunicat de presă transmis miercuri agenţiei MEDIAFAX.
Sursa citată precizează că în cadrul Penitenciarului Gherla, inclusiv la Secţia Exterioară Cluj, temperatura medie în camerele de cazare este 22 de grade Celsius, fiecare cameră având în dotare un termometru. Zilnic, temperatura camerelor este notată într-un registru special, potrivit reprezentanţilor ANP.
“Ca urmare a verificărilor efectuate în camera unde a fost cazată deţinuta IRM a rezultat faptul că afirmaţia conform căreia pereţii sunt scrijeliţi, cu urme de sânge, iar în cameră sunt urme de fecale nu corespunde realităţii, aceasta respectând normele igienico-sanitare”, menţionează reprezentaţii administraţiei în cadrul comunicatului de presă.
“Cuantumul cheltuielilor alocate pentru întreţinerea unui deţinut în anul 2014 a fost de 535 lei/lună cost mediu şi a rezultat din raportul prevederilor bugetare pentru bunuri şi servicii şi numărul mediu al deţinuţilor din anul menţionat (31.847 deţinuţi). Costul mediu cuprinde cheltuielile cu hrana deţinuţilor, utilităţile (energie electrică, gaze naturale, apă, CLU pentru încălzire şi preparare hrană), materialele pentru curăţenie, carburanţii, reparaţiile curente, medicamente, materiale sanitare, dezinfectanţi, piese de schimb, lenjerie şi accesorii de pat şi altele”, adaugă oficialii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Sursa citată menţionează că, în 2014 contribuţia medie lunară la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (CASS) pentru un deţinut a fost de 94 lei.
“Referitor la suma de 2.100 lei, vehiculată adesea în spaţiul public, facem precizarea că aceasta cuprinde cheltuielile cu personalul, investiţiile, inclusiv cheltuielile cu bunuri şi servicii detaliate mai sus şi CASS, raportate la numărul mediu de deţinuţi. Toate cheltuielile menţionate reprezintă bugetul integral al instituţiei”, subliniează sursa menţionată.
Reprezentanţii ANP susţin că sistemul penitenciar a fost şi este verificat periodic de autorităţile cu atribuţii de control, naţionale şi comunitare.
“Menţionăm că activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate a făcut obiectul unor verificări din partea auditorilor Curţii de Conturi a României şi ai Camerelor Teritoriale ale Curţii de Conturi, ultimul control având loc în luna noiembrie 2014. În cadrul misiunilor de audit, respectiv control au fost verificate şi evaluate situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea veniturilor şi a efectuării cheltuielilor din bugetul de stat alocat instituţiei noastre. Controalele au vizat exerciţiile financiare aferente anilor 2008 – 2013”, subliniază ANP.
În ceea ce priveşte respectarea drepturilor deţinuţilor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor arată că se face verificări periodice de Corpul de Control al ministrului Justiţiei, dar şi de organisme internaţionale, precum Comitetul pentru Prevenirea Torturii.
În cazul Monicăi Iacob Ridzi, Avocatul Poporului face o anchetă la Secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava, verificările urmând să stabilească dacă au fost încălcate drepturile fostului ministru al Tineretului.
“În cadrul cercetărilor vor fi verificate motivele şi condiţiile de transfer la Spitalul Penitenciar Jilava, condiţiile de detenţie la Secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava şi va avea loc o discuţie cu persoana privată de libertate”, potrivit unui comunicat de presă al Avocatului Poporului transmis miercuri agenţie MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, ancheta a fost iniţiată după ce în presă au apărut informaţii referitoare la condiţiile de detenţie ale fostului ministru al Tineretului şi Sportului în Penitenciarul Gherla şi modul în care ea a fost transportată de la această unitate de detenţie la Spitalul Penitenciar Jilava.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor preciza, tot miercuri, anterior declanşării anchetei de către Avocatul Poporului, că, în timpul transferului de la Penitenciarul Gherla la Jilava, Monica Iacob Ridzi a fost cazată la un penitenciar, unde a fost consultată de un medic, iar pe traseu s-au făcut cinci opriri, pentru a se asigura accesul la un grup sanitar, apă potabilă şi mişcare în aer liber. Transferul s-a făcut la recomandare formulată de medicul unităţii de detenţie, iar Ridzi a fost mutată la Penitenciarul Spital Jilava, pentru evaluare medicală de specialitate. Aceasta a plecat de la Secţia Exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla luni şi a fost cazată la un penitenciar aflat pe traseu, în cursul aceleiaşi zile, după aproximativ trei ore şi jumătate.
“În dimineaţa zilei de marţi, deţinuta a plecat spre unitatea de destinaţie, Penitenciar Spital Jilava, fiind consultată la cabinetul medical al unităţii înainte de deplasare. Pe traseu, pentru a asigura accesul la grup sanitar, apă potabilă şi mişcare în aer liber au fost efectuate cinci opriri, iar pentru a confirma starea de sănătate a deţinutei, aceasta a fost prezentată la cabinetul medical al unuia din penitenciarele aflate pe traseu. Precizăm că durata transferului se justifică prin faptul că sunt tranzitate mai multe unităţi de detenţie în cadrul rutelor stabilite, pentru transportarea mai multor persoane condamnate, cu scopul de a se asigura prezentarea în faţa organelor judiciare, internarea/externarea în/din penitenciarele spital, executarea pedepsei în funcţie de regim”, conform Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
ANP a precizat că transferul deţinuţilor între unităţile penitenciare se realizează în baza unui grafic şi orar aprobat de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Misiunile de transfer între unităţile penitenciare se efectuează cu autobuze şi autospeciale de capacitate mare, prevăzute cu trape de aerisire-ventilaţie, “fiind amenajate pentru a asigura condiţii de iluminare şi aerisire corespunzătoare”.
“Între unitatea de expediţie şi cea de destinaţie se realizează opriri în penitenciarele tranzitate, pentru accesul deţinuţilor la grupuri sanitare, apă potabilă, locuri special destinate fumatului şi cabinete medicale, în caz de necesitate. Pe parcursul deplasării se asigură pachet cu hrană rece şi apă potabilă. Pentru igiena, hrănirea şi odihna deţinuţilor, pe durata transferului, deţinuţii sunt cazaţi temporar în anumite unităţi penitenciare, pentru aproximativ 12 ore. Transportul cu autosanitarele aflate în dotarea sistemului penitenciar se realizează la recomandarea medicului specialist, în funcţie de starea clinică a deţinuţilor, ţinându-se cont de criterii medicale şi epidemiologice”, au conchis reprezentanţii ANP.
Fostul ministru al Tineretului a scris, marţi, pe blogul său, un mesaj intitulat “Apel la reflecţie”, în care vorbeşte despre condiţiile din închisori, spunând că aceia care ajung în penitenciare sunt condamnaţi, a doua oară, la umilinţă.
“Sunt două săptămâni de când sunt în penitenciar dintr-o gravă eroare judiciară, două săptămâni de chin, de umilinţă, de durere, de suferinţă. Două săptămâni în care m-am simţit tot mai rău, două săptămâni în care medicul penitenciarului – o doamnă căreia nu am ce să-i reproşez – văzând cât îmi este de rău, a făcut eforturi să mă trimită la un spital pentru investigaţii ce îmi sunt urgente şi necesare având în vedere bolile grave de care sufăr”, scrie Monica Iacob Ridzi.
Ea spune că sistemul medical din penitenciar nu este bine gândit, asistenţa medicală fiind bine reglementată în lege, dar greu aplicabilă în practică.
“Medicamentele sunt foarte puţine, cele extrem de necesare lipsesc, medicamentele sub formă de capsule sau plicuri, nici familia nu are voie să le cumpere chiar daca ai reţetă, fondurile pentru analize medicale sunt limitate… Toate acestea se întâmplă deoarece în ultimii 25 de ani în România toţi cei care au fost la şefia Ministerului Justiţiei au subfinanţat Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi cei care au făcut unele reguli nu au trecut pe aici”, mai arată Ridzi.
Aceasta mai spune că pentru condiţiile din penitenciare nu sunt vinovaţi directorii penitenciarelor, pentru imposibilitatea efectuării unor investigaţii necesare deţinutilor nu sunt vinovaţi medicii din penitenciare, vinovaţii fiind cei care, subfinanţând în mod constant Administraţia Naţională a Penitenciarelor, au generat o situaţie critică în acest moment şi “ar trebui să răspundă penal pentru asta”.
Monica Iacob Ridzi mai arată că situaţia sa medicală este agravată de condiţiile din penitenciar, care “nu asigură respectarea demnităţii umane, cum prevede Legea 254/2013 la art. 4”.
“Pot să vă spun că nu am fost condamnată doar la o pedeapsă privativă de libertate. Am fost condamnată să stau în frig, mă încalzesc – ca şi celelalte deţinute – cu sticle de apă încalzită la filtrul de cafea, am fost condamnată să fac duş de trei ori pe săptămână în cele zece minute cât este apă caldă acum (cele zece minute le împart cu colega de cameră pentru că avem un singur duş, de fapt o ţeavă în loc de duş, dar ne bucurăm ca nişte copii când o avem (…) Mai mult, am fost condamnată să mă plimb maxim o oră pe zi într-o «cuşcă» de aproximativ 10 m / 4 m în care cerul îl vezi tot prin gratii acoperite cu plasă deasă. Sau am fost condamnată să nu mă plimb deloc dacă ora de «plimbare» se suprapune ca program cu ora de vizită”, mai arată Ridzi.
Marţi seară, după aproximativ 27 de ore, Monica Iacob Ridzi a ajuns la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a fost transferată de la secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla, în baza unei solicitări personale de internare în spital, ea motivând că suferă de mai multe boli şi că se simte rău.
“Monica Iacob Ridzi a fost transferată nu în baza unei decizii a instanţei, ci în baza unei solicitări personale de internare în spital, motivând că suferă de mai multe boli şi că se simte rău. (…) Va fi consultată, i se va aplica tratamentul de care are nevoie, iar dacă medicii vor decide, cel mai probabil, va fi adusă înapoi la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla”, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul penitenciarului clujean.
Fostul ministru Monica Iacob Ridzi a cerut Penitenciarului Gherla stabilirea unui regim semideschis de executare a pedepsei, invocând faptul că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.
În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.
Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.
Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.
În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.
De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.
La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.