BusinessMagazin

Tag: rezerve valutare

  • Rezervele valutare de la BNR au scăzut în noiembrie cu mai mult de 2,5%

    În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 1,07 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    ÎN acelaşi timp, ieşirile au totalizat 1,94 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • BNR: Rezerva valutară a crescut uşor în noiembrie, dar valoarea rezervei totale a scăzut

    „La 30 noiembrie 2016, rezervele valutare se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro, faţă de 34,34 miliarde de euro la 31 octombrie 2016”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Banca Naţională a României (BNR). Însă valoarea rezervei totale a scăzut, pe fondul deprercierii aurului.

    În cursul lunii au avut loc „intrări de 804 milioane de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”. Tot în noiembrie, au avut loc „ieşiri de 764 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, arată BNR.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,73 miliarde de euro.

    Potrivit BNR, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2016 au fost de 38,12 miliarde de euro, faţă de 38,22 miliarde de euro la 31 octombrie 2016.

    Plăţile scadente în luna decembrie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 130 de milioane de euro.

  • Hemoragia de capital a Chinei a ajuns la 1.000 mld. dolari. Investitorii străini fug. Protestele muncitorilor s-au dublat

    „Motivul pentru care muncitorii fac greve sau ies la proteste este că pur şi simplu nu au alte opţiuni.“

    Capital de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari a ieşit din China anul trecut, semn că investitorii, oamenii înstăriţi şi companiile chinezeşti nu au încredere deplină în planurile guvernului de la Beijing de a reinventa a doua economie ca mărime din lume.

    Iar una din reformele prin care guvernul vrea să modifice structura eco­nomiei, închiderea oţe­lăriilor care produc în pier­dere, va distruge 400.000 de locuri de muncă în vre­muri în care numărul protestelor muncitorilor se dublează de la an la an. Specialiştii avertizează asupra riscului ca turbulenţele sociale să se înteţească.

    Toate acestea, la care se adaugă probleme ca prăbuşirea burselor şi a monedei naţionale, reducerea dramatică a rezervelor valutare şi ascensiunea meteorică a datoriei ţării (la 28.000 de miliarde de dolari), scot în evidenţă terenul nesigur prin care trebuie să meargă economia pentru a se îndepărta de exporturi ca motor de creştere şi pentru a se apropia de consum.  Ieri acţiunile chinezeşti au pierdut tot ce au câştigat în ultimele 13 luni din cauza îngrijorărilor că ieşirile de capital vor accelera. Rezervele valutare ale ţării sunt cu 600 de miliarde de dolari sub vârful atins în 2014 din cauza eforturilor guvernului de a ţine sub control yuanul în încercarea de a-i da o libertate mai mare pe pieţe.

    Analiştii estimează că rezervele valutare se vor reduce anul acesta cu 300 de miliarde de dolari, la 3.000 de miliarde de dolari, un nivel despre care se spune că subminează încrederea în puterea băncii centrale de a proteja moneda.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Rusiei va cumpăra zilnic până la 200 milioane dolari pentru refacerea rezervelor valutare

    Instituţia va cumpăra zilnic între 100 şi 200 de milioane de dolari, dar a precizat că măsura nu are rolul să influenţeze valoarea rublei, afectată de scăderea preţurilor energiei şi sancţiunile occidentale.

    În urma informaţiei, rubla s-a depreciat la 49,9 unităţi pentru un dolar, depăşit pentru prima oară în acest an pragul de 49 de unităţi pentru un dolar.

    Banca centrală va cumpăra valută în fiecare zi, iar achiziţiile ar putea varia în funcţie de condiţiile din piaţă.

    Înainte de a permite fluctuaţia liberă a rublei, în noiembrie, banca centrală a încercat să susţină cursul prin vânzarea de valută din rezervele internaţionale ale Rusiei. În acest fel, rezervele valutare au scăzut la începutul acestui an la circa 385 de miliarde de dolari, de la aproximativ 510 miliarde de dolari în urmă cu un an.

    Rusia are nevoie de un nivel mai ridicat al rezervelor valutare şi pentru susţinerea ratingului de ţară. Agenţiile de evaluare financiară Standard & Poor’s şi Moody’s au retrogradat în acest an ratingurile Rusiei la nivelul junk, nerecomandat investiţiilor, din cauza crizei din Ucraina şi a scăderii preţurilor petrolului.

  • Rezervele valutare globale au scăzut în 7 luni cu 600 miliarde dolari, la 11.600 miliarde dolari

    Deşi scăderea rezervelor valutare este determinată şi de aprecierea dolarului din ultimele luni, care a redus valoarea deţinerilor în alte monede, inclusiv a celor în euro, aceasta evidenţiază o schimbare în politica băncilor centrale, după o perioadă de zece ani în care instituţiile bancare şi-au majorat rezervele valutare în medie cu 824 miliarde de dolari pe an potrivit calculelor Bloomberg.

    Printre potenţialele implicaţii ale scăderii nivelului rezervelor valutare globale se numără o dificultate sporită pentru economiile emergente de a-şi majora lichidităţile şi a stimula creşterea economică, accelerarea deprecierii euro faţă de dolar şi scăderea cererii pentru obligaţiunile emise de Trezoreria SUA.

    Excluzând efectele rezultate din fluctuaţiile de curs, băncile centrale din ţările emergente, care deţin împreună aproape două treimi din rezerva mondială de valută, au cheltuit în ultimul trimestru al anului trecut 54 miliarde de dolari din rezervele valutare proprii, cea mai mare sumă începând cu anul 2008, potrivit estimărilor Credit Suisse.

    China, deţinătoarea celei mai mari rezerve valutare din lume, a contribuit cel mai mult la scăderea rezervei globale. Potrivit datelor Băncii Chinei, rezervele valutare ale instituţiei au scăzut de la 4.000 miliarde de dolari în iunie anul trecut la 3.800 miliarde de dolari la finele anului 2014.

    Rezervele Arabiei Saudite au coborât în martie anul acesta la 721 miliarde de dolari, de la 731 miliarde de dolari în august anul trecut, în timp ce rezervele Rusiei s-au redus cu 25% în ultimul an, la 361 miliarde de dolari.

    Băncile centrale au vândut valută pentru a limita impactul ieşirilor de capital şi a sprijini monedele naţionale, iar analiştii Deutsche Bank estimează că tendinţa va continua, pe fondul scăderii cotaţiilor petroliere şi a creşterii economice slabe din ţările emergente, care limitează intrările de dolari.

    O asemenea evoluţie va afecta şi euro, care în ultimii ani a beneficiat de pe urma achiziţiilor făcute de băncile centrale pentru a-şi diversifica deţinerile în valută.

    Ponderea deţinerilor în euro în totalul rezervelor valutare globale a scăzut la 22% în 2014, cel mai redus procentaj începând cu anul 2002, în timp ce rezervele în dolari au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, de 63%, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI).

    În acest an, euro s-a depreciat în raport cu 29 dintre principalele 31 de monede naţionale ale lumii, pe fondul de către Banca Centrală Europeană a programului de relaxare monetară menit să prevină deflaţia în zona euro.

    Pe 16 martie, euro a scăzut la cea mai mică cotaţie faţă de dolar din ultimii 12 ani, de 1,0458 unităţi.

  • Rezervele valutare la BNR au crescut în martie la 30,6 miliarde euro

    “În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: intrări de 1.718 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene şi conturilor Ministerului Finanţelor Publice cu fonduri europene; ieşiri de 1.601 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, se arată într-un comunicat al BNR.

    La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care România a rambursat circa 124 milioane echivalent euro precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă la 18 martie, în suma de 1,05 miliarde euro, capital şi dobândă.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,66 miliarde euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2015 au fost de 34,26 miliarde euro, faţă de 34,06 miliare euro la 28 februarie.

    Plăţile scadente în luna aprilie în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 470 milioane euro.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    17,6 mld. lei
    investiţiile nete realizate în economia naţională în T3, cu 0,1% peste nivelul din T3 2013,în timp ce pe primele nouă luni, investiţiile au scăzut cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 42,67 mld. lei (preţuri curente)

    31,467 mld. euro
    rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie, faţă de 32,21 mld. euro la finele lunii octombrie, în timp ce rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea ei fiind de 3,17 mld. euro

    28.555
    numărul de locuinţe terminate în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 1.962 locuinţe faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent

    125 mld. dolari
    valoarea ieşirilor de capital din Rusia estimat pentru acest an ca efect al conflictului din Ucraina, conform ministrului rus al economiei, în timp ce estimarea pentru 2015 este de 90 mld. dolari

    1,5%
    cu atât au scăzut preţurile producţiei industriale în UE în octombrie faţă de aceeaşi lună din 2013, singurele state unde preţurile respective au crescut uşor fiind Bulgaria (0,8%), România (0,5%) şi Suedia (0,1%)

    7,3%
    cu atât a crescut în primele zece luni volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate


     

  • Aveţi ceva de vânzare? Cumpără China

     Investiţiile directe în străinătate ale Chinei au crescut cu 21,6% în primele nouă luni, la 75 mld. dolari, urmând să depăşească suma investiţiilor străine directe efectuate în ţară până la sfârşitul anului, conform lui Zhang Xiangchen, adjunct al ministrului comerţului. “China este deja o ţară exportatoare de capital şi acum este pe cale de a deveni exportator net de capital”, a adăugat Xiangchen.

    Tendinţa este susţinută de rezervele valutare impresionante, situate la 4.000 mld. dolari, precum şi de politica Beijingului de susţinere a achiziţiilor de active (companii, proprietăţi imobiliare, participaţii de capital, proiecte greenfield) în Europa, SUA, Africa sau America Latină, într-un ritm galopant, dacă ne uităm la faptul că în 2002, investiţiile chinezeşti în afară erau de numai 2,7 mld. dolari, în timp ce anul trecut ajunseseră la 108 mld. dolari. Un exemplu este inclusiv faimosul hotel Waldorf Astoria din New York, cumpărat chiar în octombrie de o firmă chinezească pentru aproape 2 mld. dolari. În acest an, totalul investiţiilor chinezeşti este aşteptat să ajungă aproape de 130 mld. dolari, peste investiţiile străine în China, estimate să fie inferioare sumei de 118 mld. dolari înregistrată anul trecut.

    Un alt factor care stimulează companiile chinezeşti să investească în străinătate este încetinirea ritmului de creştere economică, în condiţiile în care economia, după boomul creditării din ultimii cinci ani, se confruntă cu exces de investiţii şi de capacitate de producţie, fiind pe cale să consemneze cea mai redusă creştere din 1990 încoace.

    Conform ultimelor date oficiale anunţate în această săptămână, PIB a crescut cu 7,3% în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai slab rezultat din ultimii cinci ani, după 7,5% în T2 şi 7,4% în T1, dar superior aşteptărilor formulate de analiştii băncilor occidentale. “În ciuda pierderii de viteză, economia a reuşit să realizeze o creştere destul de stabilă anul acesta, în condiţii de inflaţie relativ mică şi de îmbunătăţire a ocupării forţei de muncă”, a declarat Sheng Laiyun, purtător de cuvânt al Biroului Naţional de Statistică, citat de publicaţia Shanghai Daily. Ţinta oficială de creştere economică pentru 2014 este 7,5%.

  • Vremuri grele pentru noua guvernare interimară din Ucraina

    Groisman, 36 de ani, fost primar al oraşului Vinniţa înainte de a fi cooptat în februarie în guvernul Iaţeniuk ca vicepremier responsabil de politici regionale, s-a remarcat recent prin solicitarea ca instituţiile financiare internaţionale să convoace la toamnă o conferinţă care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina. El a spus că Kievul pregăteşte un plan de redresare a economiei pentru perioada 2014-2016, pentru care a făcut apel la creditorii internaţionali să trimită misiuni la Kiev spre a evalua necesităţile ţării.

    Până la alegeri însă, viitorul guvern interimar ce va fi format de Volodimir Groisman va avea de făcut faţă nu doar conflictului militar în curs cu separatiştii ruşi, ci şi cu o economie în plină criză. FMI estimează că economia ucraineană va scădea cu 6,5% în acest an, iar deficitul bugetar va atinge 10,1% din PIB, în timp ce alţi economişti cred că necesităţile de finanţare externă vor creşte în acest an cu 3-5 mld. dolari, pe lângă pachetul de salvare de 17 mld. dolari aprobat de FMI, atât din cauza cheltuielilor militare în creştere, cât şi a cheltuielilor cu refacerea infrastructurii distruse de conflictul cu separatiştii.

    De la încheierea acordului cu FMI, în iunie, guvernul a lăsat moneda naţională, hrivna, să se devalorizeze cu cca 30% faţă de dolar, iar viitoarea eliminare a subvenţiilor pentru petrol şi gaze, conform programului cu FMI, va însemna şi mai mari pierderi de putere de cumpărare pentru localnici, aminteşte Reuters.

    FMI a apreciat că ieşirile de capital din ultimele trei luni au fost peste aşteptările sale, estimând că reducerea rezervelor valutare ale ţării până la jumătatea lui 2015 va fi mai mare cu 3,4 mld. dolari faţă de estimările sale. Creditele neperformante se ridică la cca 40% din totalul activelor bancare, iar BERD a anunţat că îşi va creşte participaţiile în băncile ucrainene, spre a împiedica un colaps al sistemului.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    30,68 mld. euro
    rezervele valutare la BNR la 31 mai, faţă de 32,44 mld. euro la 30 aprilie

    7,1%
    rata şomajului BIM în formă ajustată sezonier în aprilie, în scădere cu 0,1% faţă de martie şi cu 0,2% faţă de aprilie 2013

    104
    numărul de angajaţi ASF cu funcţii de conducere rămaşi în noua organigramă de la 1 octombrie, faţă de 161 în prezent, iar totalul angajaţilor va rămâne 597

    2,8%
    creşterea medie a tarifelor la electricitate în S2 2013 faţă de S2 2012, cele mai mari scumpiri fiind consemnate în Estonia (22%), Grecia (20%) şi România (17%)

    2.000 mld. dolari
    investiţiile necesare estimate de Agenţia Internaţională pentru Energie până în 2035 în sectorul producţiei de energie electrică din Europa pentru înlocuirea infrastructurii şi instalarea unor noi termocentrale

    3,2%
    cu atât a scăzut în aprilie cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul ajustată în funcţie de sezonalitate faţă de luna martie, după un avans de 2,3% în luna martie