BusinessMagazin

Tag: rezerve valutare

  • Rezervele valutare la BNR continuă să crească: în iulie, rezervele valutare au fost de 63 mld. euro, cu aproape 5 mld. euro peste nivelul din iunie, după ce Finanţele au împrumutat 4,7 mld. euro de pe pieţele externe

    Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii iulie la nivelul de 63,2 mld. euro, în creştere cu 4,94 mld. euro faţă de 58,2 mld. euro la 30 iunie 2025.

    În cursul lunii iulie, la BNR au intrat 6,73 mld. euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor în valoare nominală de 1,5 mld. euro şi în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 3,2 mld. euro, şi altele.

    În paralel, din rezervele valutare au ieşit 1,79 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9,63 mld. euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 iulie 2025 au fost de 72,8 mld. euro, faţă de 67,6 mld. euro la 30 iunie 2025.

    Plăţile scadente în luna august 2025 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 611 milioane euro.

     

  • Care a fost impactul tensiunilor politice de după primul tur al alegerilor prezidenţiale asupra pieţei valutare? Cât a intervenit BNR ca să apere leul? Ieşirile din rezervele valutare au fost de 12,5 mld. euro în luna mai. Rezervele valutare la BNR au scăzut luna trecută cu 6,7 miliarde de lei

    ♦ În contextul tensiunilor politice, cursul valutar a depăşit în 6 mai pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat şi peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de circa 3%. Moneda naţională a atins un nivel maxim faţă de euro în 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro ♦ Estimările unor bancheri legate de intervenţiile BNR pentru a apăra leul au fost apropiate de realitate, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, el adăugând că „uşor au fost chiar subevaluate ieşirile de capital şi intervenţiile băncii centrale“. Analiştii de la Erste au estimat că BNR a cheltuit probabil circa 6 mld. euro din rezervele sale valutare pentru a susţine leul, iar alte estimări indicau intervenţii de 8 mld. euro ♦ După intervenţiile BNR  şi calmarea situaţiei politice, cursul valutar a scăzut sub 5,1 lei/euro, ieri cotaţia de referinţă anunţată de BNR fiind de 5,0572 lei/euro.

    Cifrele anunţate ieri de BNR privind evoluţia rezervelor valutare în luna mai dau indicii privind  amploarea tensiunilor de pe piaţa valutară în contextul crizei politce de după primul tur al alegerilor prezidenţiale şi cât de mult a intervenit banca centrală pentru a apăra moneda naţională.

    Din rezervele valutare au ieşit în luna mai 12,5 mld. euro, a transmis banca centrală, iar intrările au fost de doar 5,8 mld. euro. În ceste condiţii, rezervele valutare la BNR au scăzut în luna mai cu 6,7 mld. euro faţă de aprilie, până la 55,6 mld. euro.

    Atunci când intervine în piaţa valutară, banca centrală nu dă detalii, nu spune când intervine şi cu cât.

    „Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii mai la nivelul de 55,6 mld. euro, fiind în scădere cu 6,7 mld. euro faţă de 62,4 mld. euro la 30 aprilie 2025. În cursul lunii mai, la BNR au intrat 5,8 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele. În paralel, din rezervele valutare au ieşit 12,5 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, a transmis ieri BNR.

    Ne amintim că intensificarea tensiunilor pe scena politică – după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, demisia premierului Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare  -, a stârnit în luna mai agitaţie pe pieţele financiare, valutară şi monetară, iar cursul valutar a depăşit în 6 mai pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat şi peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%. Moneda naţională a atins un nivel maxim faţă de euro în data de 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro. În contextul presiunii puternice de pe piaţa valutară, a ieşirilor mari de capital, istorice, BNR a intervenit pentru a apăra cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se. Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piaţă şi cresc dobânzile.

    Pe piaţa interbancară ROBOR la 3 luni, referinţă pentru creditele în lei (corporate şi retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a trecut de 7%. Intervenţiile au urmărit stabilitatea cursului valutar, dar şi asigurarea plăţilor bugetare, inclusiv plata pensiilor.

    Estimările unor bancheri legate de intervenţiile BNR pentru a apăra leul au fost apropiate de realitate, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, el adăugând că „uşor au fost chiar subevaluate ieşirile de capital şi intervenţiile băncii centrale“. Analiştii de la Erste au estimat că BNR a cheltuit probabil circa 6 mld. euro din rezervele sale valutare pentru a susţine leul, iar alte estimări indicau intervenţii de 8 mld. euro.

    După intervenţiile BNR  şi calmarea situaţiei politice, cursul valutar a scăzut sub 5,1 lei/euro, ieri cotaţia de referinţă anunţată de BNR fiind de 5,0572 lei/euro.

    „S-a limitat deprecierea cursului valutar, s-a asigurat şi lichiditatea în piaţă necesară pentru a se face plăţile bugetare şi pentru plata pensiilor“. O politică raţională nu poate face două lucruri conflictuale în acelaşi timp: adică pe de o parte să apere leul, cursul, iar pe de altă parte să introducă şi lichiditate în piaţă, a explicat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR „Orice intervenţie scoate lichiditatea din piaţă. Gândiţi-vă, dacă vinzi 1 mld. euro scoţi din piaţă 5 mld lei, nu vindem valuta pe nasturi, o dăm pe lei. Şi retragerile de lichiditate sunt chiar foarte importante dacă intervenţiile sunt mari”, după cum a explicat guvernatorul băncii centrale, susţinând că pragul cursului valutar de 5 lei/euro nu mai putea fi apărat.

    Dar care este noul prag psihologic pentru cursul leu/euro? „Nu-l spun. Cel mult pot să vorbesc despre o zonă de echilibru şi cred că acum suntem în acea zonă de echilibru. Dar o zonă de echilibru nu înseamnă margini, pentru că exact acolo te atacă speculatorii. Noi intervenim, dar nu spunem când şi cu cât. Calculând cursul de schimb real efectiv, cred că suntem pe unde trebuie. Nu ştim unde va fi noul nivel de echilibru, putem să discutăm, piaţa îl va determina în mare măsură”.

    După ce lichiditatea pe piaţa interbancară a scăzut puternic, BNR a intervenit şi a dat băncilor 13,5 mld. lei printr-o operaţiune repo generală pentru a asigura lichidităţile în tot sistemul. ROBOR la 3 luni a scăzut de la 7,3% .

     

    Ce a transmis oficial BNR privind rezervele valutare din luna mai:

    Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii mai la nivelul de 55,6 mld. euro, fiind în scădere cu 6,7 mld. euro faţă de 62,4 mld. euro la 30 aprilie 2025. În cursul lunii mai, la BNR au intrat 5,8 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele. În paralel, din rezervele valutare au ieşit 12,5 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9,69 mld. euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2025 au fost de 65,3 mld. euro, faţă de 72 mld. euro la 30 aprilie 2025. Plăţile scadente în luna iunie 2025 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 87 mil. euro. Cristina Bellu

     

  • Cum se apără acum România comparativ cu 2008 în faţa turbulenţelor financiare internaţionale

    România a fost îngenuncheată în 2008 de nivelul ridicat al datoriei externe pe termen scurt în condiţiile în care pieţele financiare au considerat că rezervele valutare sunt insuficiente în eventualitatea unei retrageri bruşte a liniilor de finanţare externe pe termen scurt, cu scadenţa mai mică de 12 luni. Atunci îndatorarea externă a sectorului privat, în principal a băncilor, a dus la creşterea datoriei externe a României, şi nu îndatorarea sectorului public.

    ♦ De asemenea, raportul între datoria externă totală şi rezervele valutare este acum 2,9, tot la fel ca în septembrie 2008 ♦ Slăbiciunea rezervei valutare relativ la datorie şi deficitul de cont curent înalt au aruncat acum 15 ani România în vârtejul crizei financiare şi al agenţiilor de rating în condiţiile în care atunci datoria publică era foarte redusă, reprezentând 15% din PIB, în timp ce acum trece de 50% din PIB, ceea ce suplimentează presiunea.

    România a fost îngenuncheată în 2008 de nivelul ridicat al datoriei externe pe termen scurt în condiţiile în care pieţele financiare au considerat că rezervele valutare sunt insuficiente în eventualitatea unei retrageri bruşte a liniilor de finanţare externe pe termen scurt, cu scadenţa mai mică de 12 luni. Atunci îndatorarea externă a sectorului privat, în principal a băncilor, a dus la creşterea datoriei externe a României, şi nu îndatorarea sectorului public.

    Practic, în toamna anului 2008, datoria externă pe termen scurt reprezenta în jur de 80% din rezervele valutare, moment în care analiştii străini avertizau că BNR ar risca să îşi epuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută, dacă se sistau finanţările străine. Acest scenariu a speriat investitorii, care s-au retras din România, în timp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă a leului. BNR nu calculase până atunci datoria externă pe termen scurt în comunicatele sale privind balanţa de plăţi şi datoria externă şi numai criza financiară a făcut ca din 2009 să raporteze acest indicator. Creşterea datoriei externe pe termen scurt pare să fi trecut neobservată de BNR în anii de boom de dinainte de 2008. Banca Naţională urmărea pe atunci adecvarea rezervei valutare doar în funcţie de acoperirea în luni de import, un raport care se afla la un nivel  confortabil, după cum reiese din comunicatele publice ale BNR.

    În aceste condiţii, rezerva valutară a rămas relativ subdimensionată faţă de o datorie pe termen scurt umflată relativ brusc.

    Slăbiciunea rezervei valutare relativ la datorie şi deficitul de cont curent înalt au aruncat acum 15 ani România în vârtejul crizei financiare şi a agenţiilor de rating în condiţiile în care atunci datoria publică era foarte redusă, reprezentând mai puţin de 20% din PIB, în timp ce acum trece de 50% din PIB, punând o presiune suplimentară.

    Creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe din ultimii ani şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, sunt vulnerabilităţi serioase care riscă să aducă din nou România în vizorul pieţelor valutare internaţionale în cazul în care se intensifică turbulenţele externe.

    Analizând evoluţia cifrelor din ultimii 15 ani observăm că datoria externă totală a României este mai mult decât dublă faţă de nivelul din 2008, apropiindu-se în luna iulie 2023 de 160 mld. euro. Accelerarea datoriei externe totale din ultima perioadă este o problemă în condiţiile în care mai mare şi  faţă de exporturi, care reprezintă o sursă de venituri în valută. Iar comparativ cu rezervele valutare, datoria externă totală este triplă.

    Un alt indicator important este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la sfârşitul anului 2008, şi care reprezintă împrumuturile luate din străinătate de către stat, bănci şi companiile private şi care trebuie returnate în 12 luni. Dar este important şi raportul dintre această datorie şi rezervele valutare ale BNR.

    Datoria externă pe termen scurt ñ cea mai periculoasă în contextul instabilităţii pieţelor financiare externe – s-a dublat în ultimii 15 ani, apropiindu-se de 44 mld. euro. Totodată, şi rezervele valutare la BNR au ajuns la un nivel de două ori mai mare faţă de 2008, urcând la 54 mld. euro în iulie 2023.

    Dar, matematic, după saltul rapid din ultimii ani datoria externă pe termen scurt a ajuns să reprezintă 80% din rezervele valutare la BNR, de 54 mld. euro. Ponderea a crescut vizibil faţă de nivelul de 53% din 2010, de exemplu, deşi între timp şi BNR şi-a majorat rezerva valutară.

    BNR susţine că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2023 a fost de 95,7% comparativ cu 80,2% la 31 decembrie 2022. Acest indicator se determină ca raport între rezervele valutare la BNR şi datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente “n următoarele 12 luni), potrivit BNR.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022, conform băncii centrale. Comparativ, la finalul anului 2008, gradul de acoperire a rezervei valutare în luni de importuri era de 5,7 luni. Gradul de acoperire a rezervei “n luni de importuri se calculează ca raport “ntre rezervele internaţionale ale BNR (valută Ă aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.

    În 2008, analiştii străini subliniau că o bună parte din rezerva BNR este reprezentată de rezervele minime obligatorii în valută ale băncilor comerciale – sume care de fapt nu îi aparţineau – pentru a arăta că există limitări în capacitatea de intervenţie a băncii centrale. În ultimii ani, banca centrală a restituit băncilor comerciale mare parte din rezervele minime obigatorii.

     

  • Creşterea fulgerătoare a datoriei externe vulnerabilizează stabilitatea cursului de schimb leu/euro. Unii bancheri internaţionali au luat România în vizor

    ♦ În patru ani, datoria externă totală a crescut cu 36 mld. euro, la 134 mld. euro, rezervele valutare au un plus de 10 mld. euro, la 41 mld. euro, iar exporturile au crescut cu doar 5 mld. euro, la 73 mld. euro ♦ Datoria externă totală este aproape dublă faţă de exporturi şi triplă faţă de rezervele valutare ♦ În cazul datoriei externe pe termen scurt, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

    Creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, determină unii bancheri inter­na­ţionali să ia din nou Ro­mânia în vizor. Banca japoneză de in­vestiţii Nomura a inclus recent România printre ţă­rile emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză a cursurilor de schimb va­lutar, ală­turi de Egipt, Turcia şi Sri Lanka. Analiza Nomura a luat în calcul in­dicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut, raportul dintre rezervele de valută şi importuri şi indicii bursieri.

    Concret, Nomura susţine că România are datorie externă mare pe termen scurt, re­zerve mici de valută şi deficite fiscale şi de cont curent semnificative, conform rapor­tului gigantului japonez citat de CNBC.

    „Rolul analiştilor este să facă analize. Rolul nostru este să nu lăsăm să se împli­nească prognozele negative legate de România. Rezervele internaţionale, valu­tare şi de aur, sunt pe deplin adecvate situa­ţiei actuale a României“, a declarat pentru ZF Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

    Analizând evoluţia cifrelor din ultimii ani se observă că datoria externă totală a României a crescut în patru ani cu 36 mld. euro, până la 134 mld. euro, rezervele valutare s-au majorat doar cu 10 mld. euro, la 41 mld. euro, în timp ce exporturile, sursă de venituri în valută, au un plus de doar 5 mld. euro în patru ani, urmând să ajungă la 73 mld. euro în 2021, potrivit estimărilor.

    În cazul datoriei externe pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la final de 2008, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

    O problemă este că datoria externă totală a accelerat în ultimii ani şi a ajuns aproape dublă faţă de nivelul exporturilor anuale care reprezintă o sursă de venituri în valută.  Faţă de rezervele valutare, datoria externă totală este mai mult decât triplă.

    Un alt indicator important este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la sfârşitul anului 2008 şi care reprezintă împrumuturile luate din străinătate de către stat, bănci şi companiile private şi care trebuie returnate în 12 luni. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, la valoarea reziduală, cu rezervele valutare este de circa 90%.

    Raportul dintre datoria externă pe termen scurt şi rezerva de valută ajunsese la un vârf de 90% în noiembrie 2008, când analiştii străini avertizau că BNR ar risca să îşi epuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută, în eventualitatea unei sistări a finanţării străine. Acest scenariu i-a speriat atunci pe investitori, care s-au retras din România, în timp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă a leului.

    Turcia, o altă ţară inclusă de Nomura în categoria ţărilor emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză valutară, chiar se confruntă cu o astfel de criză având în vedere că lira turcească a înregistrat o prăbuşire în ultimele zile, după ce preşedintele ţării Recep Tayyip Erdogan a lăudat recenta reducere de dobânzi operată de banca centrală şi a declarat că ţara sa poartă un „război economic de independenţă, potrivit Financial Times. În acest an, lira turcească s-a depreciat cu 40% în raport cu dolarul.

    În România, cursul de schimb leu/euro a avut pe parcursul acestui an o evoluţie fluctuantă, cu unele episoade de depreciere, însă comparativ cu nivelul de la finalul lui 2020 deprecierea acumulată în 2021 este de doar 1,6%.

  • Rezervele valutare de la BNR s-au redus în februarie cu 2 mld.euro, la 35 miliarde euro. Ministerul de Finanţe a rambursat obligaţiuni în euro din februarie 2016 în sumă de 2,14 mld.euro

    Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la finele lunii februarie la nivelul de 35,13 miliarde euro, în scădere cu 2 miliarde euro faţă de 31 ianuarie 2021.

    Banca Naţională avea după prima lună a anului rezerve de 37,45 miliarde euro.

    În cursul lunii ianuarie, la BNR au intrat 2,55 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele.

    În paralel, din rezerve au ieşit 4,87 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăti de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (inclusiv rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro din februarie 2016 a Ministerului Finanţelor, în sumă de 2.147 milioane euro) şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,85 miliarde euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 28 februarie 2021 au fost de 39,99 mliarde euro, faţă de 42,55 miliarde euro la 31 ianuarie 2021.

    Plăţile scadente în luna martie 2021 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 121 milioane euro.

     

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 5,57 mld. euro în perioada ianuarie-iunie, la 111,4 mld. euro. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt a fost de 80%

    Datoria externă totală a României a avansat cu 5,57 mld. euro în perioada ianuarie-iunie 2020, până la 111,4 mld. euro, evoluţie determinată de majorarea cu 7,2% a datoriei externe pe termen lung şi cu 0,8% a datoriei externe pe termen scurt.

    Din totalul datoriei externe, datoria publică are valoarea de 45,2 mld. euro, în creştere cu 5,8 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019, din care datoria publică directă este de 45,02 mld. euro, în creştere cu 5,83 mld. euro, în timp ce datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,48 miliarde euro, din care 325 euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei), arată datele publicate joi de BNR.

    “Creşterea datoriei publice directe, provenită din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6 300 milioane euro şi din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 510 milioane euro, a fost diminuată de variaţia preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică de circa -1 175 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.

    În perioada ianuarie – iunie 2020, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,1% comparativ cu 18,6% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2020 a fost de 5,7 luni, în comparaţie cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2020 a fost de 80%, comparativ cu 73,8 % la 31 decembrie 2019.

  • Rezervele valutare de la BNR au crescut în ianuarie cu 2,6 miliarde euro, până la 35,5 miliarde euro

    Rezervele valutare de la BNR au crescut în luna ianuarie cu 2,6 miliarde euro, la 35,5 miliarde euro, faţă de 32,9 miliarde euro la finalul lunii decembrie 2019, potrivit datelor transmise luni de banca centrală.

    “Pe parcursul lunii ianuarie au avut loc intrări de 4,5 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, inclusiv suma rezultată din emisiunile de euroobligaţiuni ale MFP în valoare nominală de 3.000 milioane euro, alimentarea contului Comisiei Europene”, transmite BNR.

    În paralel au avut loc ieşiri de 2 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,7 mld. euro.

    La 31 ianuarie 2020, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur)  au fost de 40,2 mld. euro, faţă de 37,4 mld. euro la 31 decembrie 2019.
        
    Plăţile scadente în luna februarie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 216 milioane euro.

    Ministerul Finanţelor a împrumutat în ianuarie 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, în prima emisiune de obligaţiuni în euro din 2020, structurată pe două tranşe, una cu scadenţa pe 12 ani, iar cealaltă pe 30 de ani.

    Pe tranşa de 12 ani, dobânda este formată din nivelul mid swap plus 180 de puncte de bază, respectiv 2,04% pe an, iar pe tranşa de 30 de ani, nivelul mid swap plus 285 puncte de bază, adică o dobândă de 3,41% pe an.

     

  • BNR: Rezervele valutare au scăzut în iunie cu 1,6 mld. euro, după plata unei rate la datoria publică

    Pe 31 mai 2018 rezervele valutare totalizau 33,1 miliarde de euro. Pentru luna iunie, BNR a raportat intrări de 2,4 miliarde euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”.

    Ieşirile au totalizat 3,8 miliarde de euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, cu o valoare de 3,5 miliarde de euro.

  • BNR: Rezervele valutare ale României au scăzut în martie la mai puţin de 35 de miliarde de euro

    În cursul lunii martie „au avut loc intrări de 485 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele”. În acelaşi timp, au avut loc „ieşiri de 832 de milioanede euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, precizează BNR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele valutare de la BNR au scăzut în noiembrie cu mai mult de 2,5%

    În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 1,07 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    ÎN acelaşi timp, ieşirile au totalizat 1,94 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro