Tag: retele sociale

  • Facebookul fashionului

    RedCarpet este aplicaţia mobilă axată pe fashion dezvoltată de românii Adrian Mazilu, Cosmin Ionica, Alexandru Emanuel Zainea, Andrei Cosmin Fifiita, Alexandru Farcaş şi Laurenţiu Murgu. Aceasta este practic o reţea de socializare dedicată pasionaţilor de modă, care în decurs de câteva luni – din noiembrie anul trecut şi până în prezent – a atras peste 10.000 de utilizatori, ţinta echipei fiind de a depăşi 250.000 de utilizatori la finalul lui 2019.

    Dar cum a pornit acest proiect? „O putem numi noroc, o putem numi inspiraţie… Încă nu m-am hotărât! Lucrurile au decurs în felul următor: eram cu logodnica mea în vacanţa de revelion 2016-2017, iar după vizionarea unui film mi-a spus că dacă ea ar fi să dezvolte o aplicaţie, aceasta ar fi una de fashion care să acorde note utilizatorilor în funcţie de cât de bine sunt îmbrăcaţi. Ideea mi s-a părut interesantă, însă ce nu mi-a plăcut era faptul că aplicaţia dădea aceste note utilizatorilor, iar calificativele mici i-ar fi făcut să renunţe. În acelaşi timp, a evalua cât de bine sau mai puţin bine se îmbracă o persoană este imposibil deoarece ţine de mai multe aspecte: gusturi, vârstă, cultură ş.a.m.d.”, a povestit Adrian Mazilu, cofondator şi CEO al RCAPPS Limited (Cipru), compania care administrează aplicaţia RedCarpet. Ideea dezvoltării unei aplicaţii în zona de fashion i-a rămas însă în minte, iar la câteva luni după aceea Adrian Mazilu, de profesie economist şi cu o vastă experienţă în vânzări, a găsit conceptul pentru a pune în practică proiectul.

    „La câteva luni după, într-o noapte, ascultând un anumit interviu, mi-am dat seama că acea idee se poate transforma într-o reţea de socializare axată pe fashion. Am deschis calculatorul şi am căutat două lucruri: 1. Reţele sociale de fashion, dar nu am găsit nimic important; câteva încercări şi 2-3 exemple relativ mici. 2. Am căutat website-uri de shopping online care au părţi de social network integrate, însă nu am găsit niciunul. Mi-am dat seama că este posibil să existe o nişă care nu a fost speculată încă: o reţea socială axată pe fashion şi care are posibilitatea să devină un hub de shopping online.”

    Piesa care îi lipsea erau însă exact cea legată de funcţionalităţiile aplicaţiei, practic ce anume ar trebui să facă utilizatorul în aplicaţie. „Am lăsat acest aspect deoparte şi m-am concentrat să găsesc un nume de proiect şi foarte rapid mi-a venit în minte sintagma «Red Carpet». Atunci am înţeles şi care trebuie să fie comportamentul utilizatorului: atunci când o vedetă păşeşte pe covorul roşu este întrebată, în general, două lucruri: ce designer i-a alcătuit ţinuta şi ce părere are despre evenimentul la care participă. Pe scurt, ce porţi şi unde te afli. Exact aceasta este întrebarea pe care RedCarpet.app o pune utilizatorului atunci când postează o poză”, a menţionat el, adăugând că totodată covorul roşu reprezintă un mediu festiv unde persoanele prezente au toată atenţia şi admiraţia publicului, iar în acel moment se fac poze.

    „Aceasta este «strălucirea» pe care ne dorim să o oferim fiecărui utilizator atunci când alege să posteze în RedCarpet.app.”
    Investiţia în dezvoltarea aplicaţiei RedCarpet a fost minimă, din resurse proprii. Procesul de dezvoltare a durat circa 10 luni, însă anterior, perioada de analiză a proiectului a fost de şase luni.

    „În momentul în care am putut să concentrez ideea într-un business plan, l-am prezentat partenerilor mei. Timp de şase luni am analizat împreună diverse variante, s-au făcut teste pe funcţionalităţile importante ale aplicaţiei, iar la începutul anului 2018 echipa de dezvoltare a început să lucreze la aplicaţie. Noi am avut capacitatea de a dezvolta totul în house: de la business plan la design, user experience şi, cel mai important, software development. Astfel ne-am permis să construim aplicaţia cu minimul de resurse financiare”, a explicat Adrian Mazilu. Cei şase antreprenori au ales să lanseze aplicaţia întâi în România şi să se extindă apoi treptat şi în alte ţări. Astfel, din cei peste 10.000 de utilizatori ai RedCarpet din acest moment, peste 90% sunt români.

    „Am ales să lansăm un proiect pilot în România, iar apoi să ne extindem organic şi în alte zone. Credem că România stă foarte bine la aceste două capitole: modă şi distracţie. Evident, ne este mult mai uşor şi plăcut să începem «de acasă». Din punctul de vedere al vârstei, predomină persoanele în jurul vârstei de 25 ani, majoritatea de sex feminin. Noi suntem încrezători că este doar o chestiune de timp până când ponderea celorlalţi va începe să crească.”

    Care sunt însă funcţionalităţile aplicaţiei şi cui se adresează? RedCarpet se adresează utilizatorilor pasionaţi de modă, care atunci când postează o poză în aplicaţie pot eticheta produsele vestimentare pe care le poartă, indicând brandul acestora. Astfel, ceilalţi utilizatori pot face clic pe brandul etichetat şi pot fi direcţionaţi către magazinele brandurilor pentru a face cumpărături online. „RedCarpet.app este creat astfel încât să devină un mediu de shopping online şi, de ce nu, cel mai dinamic în acest sens. Nu suntem încă acolo, dar aceasta este direcţia în care ne îndreptăm. Website-urile de shopping online nu implică utilizatorul din punct de vedere emoţional, nu au asemănare cu viaţa reală. Ai un catalog de produse, ai filtre şi alegi în funcţie de anumite criterii produsele pe care le cumperi. În RedCarpet.app ideea este să vezi un produs care îţi place la un prieten sau la o persoană pe care ai ales să o urmăreşti. Acest lucru are un impact emoţional şi creează o dinamică diferită; în al doilea rând, duce la o conversie mult mai eficientă. Ne propunem ca din momentul în care un utilizator a văzut ceva ce i-a plăcut până în momentul în care îl poate cumpăra să fie o diferenţă de un singur clic. Ai văzut, ţi-a plăcut, ai cumpărat, totul în interiorul aplicaţiei şi în cel mai scurt interval de timp”, a explicat el.

    Totodată, aplicaţia are o secţiune denumită My Closet, unde utilizatorii îşi pot urca articolele vestimentare şi accesoriile pe care le deţin, aceasta fiind o formă de „garderobă virtuală”. De asemenea, RedCarpet are şi secţiuni dedicate pentru locaţii şi evenimente, poză de profil şi live chat. Conform auditului intern al companiei, valoarea intrinsecă a proiectului se află acum la aproximativ 1,2 milioane euro, planurile pentru următorii ani fiind ambiţioase. „În următorii cinci ani vrem să atingem o cifră de afaceri anuală în jurul a 20 milioane euro, deci o valoare estimativă a proiectului de 40-60 milioane euro. Mai mult, am avut şi scenarii mai optimiste, dar am dorit să ne menţinem, cât mai mult posibil, într-o zonă de analiză pragmatică”, a punctat CEO-ul RedCarpet. Modelul de business al RedCarpet nu presupune afişarea de reclame intruzive, care să apară pe wallul utilizatorului, pe profilul personal sau în secţiunile de mesaje sau stories. Publicitatea va fi plasată însă în mod discret prin intermediul sugestiilor.

    „De exemplu, când un utilizator dă clic pe un articol vestimentar care îi place, îi va apărea o secţiune cu respectivul produs şi datele relevante despre acesta – mărime, culoare, preţ etc. Sub această secţiune vor apărea «produse similare», iar pentru a fi prezente în aceste spaţii publicitare, brandurile vor plăti”, a punctat el, adăugând că sub acea secţiune vor apărea de asemenea şi sugestii de ţinute care se pot construi plecând de la articolul respectiv şi noi produse de la diferite branduri, aceste spaţii fiind la rândul lor plătite. „Pe scurt, noi analizăm produsul şi nu utilizatorul pentru a plasa sugestii în spaţiile publicitare.” De asemenea, publicitatea sub formă de sugestii va fi plasată şi în cadrul secţiunilor destinate locaţiilor şi evenimentelor. „În momentul în care un utilizator este interesat de ceva, va primii şi sugestii în funcţie de specificul alegerii sale.”

    Echipa RedCarpet, formată în prezent din 12 persoane, are în plan să introducă în perioada următoare noi funcţionalităţi în cadrul aplicaţiei, printre acestea numărându-se funcţiile „Outfits”, „Video”, „Outfit Video”, „Going to” şi „Covers”. „Outfits va fi o formă de story în care ţinuta este prezentată articol cu articol, Outfit Video va fi o combinaţie între poză şi video care este menită să evidenţieze şi mai mult o ţinută pe durata a 3 secunde. De asemenea, ne propunem să introduce şi funcţionalitatea Going to, prin care utilizatorul poate anunţa unde va fi într-un anumit moment (eveniment sau locaţie). De asemenea, Covers va fi o varietate de coperţi de profil, din care utilizatorul poate alege”, a explicat el. Totodată, echipa RedCarpet are în plan să implementeze şi mediul de shopping online. „Aici depinde mai mult de branduri, cât de repede aleg să ne devină parteneri; iar multe alte funcţionalităţi sunt încă în teste. Vom îmbunătăţi constant aplicaţia.”

  • Mai putem trăi fără Facebook? Cum este viaţa mai multor tineri după ce au renunţat la reţeaua de socializare care îi transformase in sclavi

    Abbey Fatica şi-a creat cont pe Facebook în 2004, într-o perioadă în care reţeaua socială era destinată doar studenţilor universităţii unde era înscrisă. Curând, a devenit un obicei zilnic, apoi chiar şi mai frecvent. Fatica ajunsese să intre din oră-n oră pe Facebook, iar reţeaua devenise parte din viaţa sa. Cu toate acestea, anul trecut a realizat că nivelul său de anxietate creştea atunci când citea postările din online şi când vedea diverse video-uri cu ultimele ştiri. Acest fapt a determinat-o să ia o pauză de o lună de la social media. În noiembrie, şi-a închis definitiv contul. „Sunt liberă”, a scris ea pe Twitter, adăugând şi hashtag #deletefacebook.

    Erik Tollefsen, un newyorkez în vârstă de 46 de ani, a renunţat la Facebook în urmă cu doi ani pentru a scăpa de coşmarul ştirilor politice şi mesajele politicienilor în timpul alegerilor prezidenţiale din 2016. La început, el a fost surprins să constate că tasta chiar şi de 30-40 de ori pe zi în browser numele reţelei, ca să îşi amintească de fiecare dată că nu mai avea cont. „Iau decizii mai sănătoase, printre care se numără şi cea de a-mi închide contul”, a spus Tollevsen, care a început să practice yoga şi să meargă la alergat. „E mai uşor decât ar crede unii”, a adăugat el.

    După ce şi-a închis contul de Facebook, Sung Lee, un fotograf de 51 de ani din Orange County, California, spune că acum petrece mult mai mult timp citind. De asemenea, a învăţat să cânte la chitară bass şi a început să gătească mai mult, descoperind noi reţete sau perfecţionându-şi-le pe cele deja cunoscute. „Am devenit o persoană mult mai productivă. Nu îmi este dor de Facebook”, spune el.

  • Motivul pentru care un ou de găină a devenit fotografia cea mai apreciată de pe Instagram, depăşind poza fiicei lui Kylie Jenner

    A fost nevoie de mai puţin de zece zile pentru ca imaginea care a adunat cele mai multe aprecieri de la înfiinţarea reţelei de socializare online Instagram să fie devansată de poza unui ou.

    Fotografia pe care Kylie Jenner a publicat-o pe 6 februarie 2018, după naşterea fiicei sale, înfăţişând mâna micuţei nou-născute în timp ce strânge un deget al mamei, era liderul absolut în reţea, cu peste 18 milioane de aprecieri.

    Asta până când un necunoscut a publicat imaginea unui ou cu explicaţia “Hai să stabilim un record mondial împreună şi să avem cel mai apreciat mesaj de pe Instagram. Depăşim recordul actual deţinut de Kylie Jenner (18 milioane! Hai că se poate)”. Textul este scris de cel care gestionează contul world_record_egg (record_mondial_ou).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou scandal pentru Facebook. Reţeaua de socializare a permis unor companii uriaşe să aibă acces la mesaje private

    Potrivit documentelor obţinute de publicaţia americană, Facebook a oferit Netflix şi Spotify acces la mesajele private ale utilizatorilor pentru a promova show-uri şi piese prin intermediul mesageriei reţelei. Potrivit unor înţelegeri speciale încheiate, compania Bing a putut vedea listele de prieteni ale utilizatorilor, fără consimţământul acestora. Amazon a avut acces la numele şi datele de contact ale utilizatorilor, prin intermediul prietenilor acestora, iar Yahoo a folosit platforma pentru a vedea mesaje private.
     
    Înţelegerile încheiate între Facebook şi aceste companii au avut ca scop, pe de o parte, creşterea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare online şi promovarea acesteia. Pe de altă parte, companiile au putut să îşi promoveze produsele şi serviciile mult mai eficient, în ceea ce priveşte publicul ţintă.
     
    The New York Times scrie că Facebook a încheiat astfel de înţelegeri cu peste 150 de companii, cele mai multe fiind distribuitori online, din divertisment şi alte domenii tehnologice.
     
    Potrivit unui oficial Facebook, niciunul dintre aceste parteneriate nu a încălcat regulile privind protejarea datelor personale ale utilizatorilor şi reglementările din domeniul comerţului, iar companiile au fost obligate să respecte politicile reţelei de socializare online privind abonaţii.
     
    Potrivit Facebook, accesul oferit acestor companii s-a tradus printr-o îmbunătăţire a serviciilor sale. De asemenea, nu a fost nevoie să ceară permisiunea utilizatorilor în acest sens, pentru că accesul este reglementat prin regulile de folosire a Facebook.
     
    Reprezentanţii Facebook au recunoscut, totuşi, că nu au fost vigilenţi în ceea ce priveşte administrarea parteneriatelor, iar unele companii au putut avea acces la date chiar şi după expirarea termenilor înţelegerilor.
     
  • RAPORT: Rusia a utilizat toate reţelele de socializare importante pentru a influenţa alegerile din SUA

    Cotidianul The Washington Post a obţinut o parte a raportului, care urmează să fie publicat integral de Senatul american săptămâna aceasta. Raportul demonstrează că Rusia a condus o campanie de dezinformare prin reţelele de socializare în perioada alegerilor prezidenţiale din 2016 din SUA.
     
    De asemenea, raportul critică şi „răspunsul întârziat şi prost coordonat” al companiilor vizate.
     
    Raportul se bazează pe o analiză a milioane de postări de pe reţelele de socializare, obţinute de către Comisia de Informaţii a Senatului american de la companiile Twitter, Google şi Facebook.
     
  • Povestea tânărului care a zguduit întreaga lume când a creat cel mai mare scandal în care a fost implicat Facebook

    Christopher Wylie, denunţătorul care a zguduit întreaga lume la începutul lunii martie după ce a anunţat că Facebook le permite terţilor să colecteze date personale despre utilizatori, a venIt la Bucureşti în cadrul conferinţei How To Web şi a discutat despre internet, reţele sociale şi reglementări. Internetul nu este un loc sigur. Cum te poţi apăra? „Nu te poţi apăra. Este ca şi cum ai încerca să te salvezi dintr-o clădire în flăcări care nu are ieşiri de incendiu”, spune Christopher Wylie, denunţătorul care a adus scandalul Cambridge Analytica în atenţia publicului larg, prezent în cadrul evenimentului How To Web, desfăşurat săptămâna trecută în Bucureşti.

    „Problema nu este privită cum trebuie. Lumea se întreabă cum se pot proteja utilizatorii, însă tu, ca cetăţean, nu ar trebui să fii nevoit să te protejezi singur de o infrastructură, pentru că ăsta este internetul. Când urci într-un avion, nu te asiguri tu că funcţionează motoarele şi că pista este pregătită de decolare. Când intri într-o clădire, în sediul unei instituţii sau al unei companii, nu trebuie să te asiguri tu că este bine construită acea clădire, cum nu e treaba ta să verifici dacă mâncarea ta de la restaurant e otrăvită sau nu. Totul este o infrastructură”, consideră Wylie.

    El scoate în evidenţă ideea că siguranţa pe internet ar trebui asigurată de companii şi de organele de reglementare, în special datorită frecvenţei cu care oamenii accesează mediul online.
    „Când laşi oamenii să acceseze ceva pe internet, trebuie să fie sigur pentru ei. Dacă zbori cu avionul de câteva ori pe an, intri în câteva clădiri pe zi sau mănânci de trei ori pe zi, nu se compară cu accesul la internet, pentru că intri pe internet de 150 de ori pe zi. Oamenii chiar merg la culcare cu telefonul.”

    De ce oamenii care construiesc dispozitivele nu au obligaţia de a se asigura că acestea nu vor face rău? De ce nu iau în calcul impactul acestor tehnologii asupra societăţii şi a utilizatorului? Întrebările lui Wylie sunt îndreptăţite pe fondul scandalului recent Cambridge Analytica: 87 de milioane de utilizatori au fost afectaţi de acest scandal, pornit de la o aplicaţie ce funcţiona în cadrul platformei Facebook şi care a colectat datele personale ale utilizatorilor şi ale prietenilor utilizatorilor care au accesat-o.

    Respectivele date au fost utilizate mai târziu de Cambridge Analytica pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, servind drept instrumente de profilare. Dintre cele 87 de milioane de conturi afectate, peste 100.000 aparţin românilor. În momentul în care Christopher Wylie, director de cercetare în cadrul companiei Cambridge Analytica, a ieşit în faţă şi a discutat cu publicaţia britanică The Guardian despre modul în care firma ajută campania lui Trump, reacţia reprezentanţilor Facebook a fost una defensivă. Mai exact, aceştia au declarat că problema a pornit de la faptul că firma de consultanţă Cambridge Analytica i-a minţit şi a abuzat de politica companiei. Criticii au aruncat ulterior vina şi asupra reţelei de socializare, cerând o serie de explicaţii în numele utilizatorilor şi solicitând noi reglementări pentru companiile de profil.

    Scandalul amintit nu este însă singurul din ultimii ani, iar una dintre întrebările care nu au primit răspuns este „Cum am putea începe totuşi să reparăm internetul?”. Un prim pas, crede Wylie, ar fi o mai bună reglementare a spaţiului virtual. „Cum un inginer sau un arhitect trebuie să aibă standarde în meserie şi este răspunzător pentru ceea ce proiectează şi construieşte, aşa trebuie să fie şi pentru inginerii de software şi pentru specialiştii în date digitale. Telefoanele au ajuns o extensie, iar oamenii care le construiesc trebuie să îşi asume responsabilitatea şi să anticipeze ce se poate întâmpla”, spune denunţătorul.
    În urma dezvăluirilor din cadrul Cambridge Analytica, Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a fost audiat atât în Statele Unite cât şi în Marea Britanie pentru a explica implicarea companiei. „Facebook ştia de colectarea de date, au semnat un contract cu compania prin care ne-au permis la momentul respectiv să facem asta, iar apoi au zis pur şi simplu că ei nu au citit termenii şi condiţiile, doar pentru a se putea scuza. Facebook ştie şi de actuala propagandă care se desfăşoară în cadrul aplicaţiei”, a declarat Christopher Wylie.
    În esenţă, activitatea firmei de cercetare Cambridge Analytica şi utilizarea instrumentelor de colectare de date şi profilare de către aceasta nu au plecat de la intenţii dăunătoare, ci doar s-au transformat în momentul în care au încăput pe mâna lui Steve Bannon, fostul strateg-şef al preşedintelui american, Donald Trump.
    „Iniţial lucram cu guvernul britanic şi cu clienţi care căutau expertiză în operaţiuni cibernetice. Spre exemplu, colectam date, profilam şi analizam cine ar putea fi, spre exemplu, recrutor pentru ISIS. După ce Bannon a intrat în contact cu şeful meu şi după mai multe conversaţii, compania s-a reorientat spre aplicaţii politice. Aici a intervenit cea mai mare problemă. A fost luată tehnologie dezvoltată pentru terorişti şi utilizată pe electorat”, îşi aminteşte Chris Wylie.

    Analistul susţine că alegătorii americani au fost manipulaţi în 2016. „Aşa cum nu învinuim victimele fraudelor, nu trebuie nici să acuzăm oamenii că nu au avut realitatea alături de ei. Faţă de o piaţă de consum în care poţi manipula oamenii spre un produs sau altul, alegerile nu au elasticitate, alegerile au doar învingători şi câştigători. Aşa că, oricât de mult sau puţin a influenţat aplicaţia rezultatul alegerilor, cu siguranţă a contat.”

    Wylie atrage atenţia că în prezent principala ameninţare vine dinspre Rusia, iar principala ţintă a propagandei digitale în 2018 este reprezentată de alegerile europarlamentare care urmează, România fiind unul dintre principalele fronturi de acţiune. „Ruşii cred că toate ţările din fostul bloc comunist sunt încă ale lor. Ruşii vor putere dar sunt faliţi, aşa că îşi exercită puterea prin propagandă. România este o zonă fierbinte pentru propaganda rusă deoarece principala ţintă acum sunt alegerile europarlamentare”, spune analistul. El susţine că ruşii se gândesc de mai mulţi ani la posibilitatea de a folosi datele de pe reţele sociale pentru a căpăta influenţă. „Prin 2011-2012, mai mulţi generali ruşi scriau şi publicau comentarii şi declarau prin conferinţe că li se pare incredibil faptul că Vestul dublează bazele de date şi personalităţile oamenilor în online prin reţele sociale, dar mai ales faptul că aceste baze de date sunt deschise.”

    În  prezent, Christopher Wylie lucrează cu mai multe agenţii de securitate pentru a ajuta la identificarea şi eliminarea unor astfel de sisteme de propagandă. În acelaşi timp, canadianul colaborează cu guvernul britanic pentru a crea un cadru de reglementare potrivit pentru mediul online.


    Carte de vizită Christopher Wylie

    Vârstă 29
    Naţionalitate canadiană
    Profesie specialist   în date digitale
    Studii London School
    of Economics;
    Universitatea
    George   Washington
    Cunoscut denunţător
    pentru în scandalul
    Cambridge
    Analytica

  • Reţeaua de socializare Facebook, în centrul unui nou SCANDAL. O adolescenţă a fost vândută pe platformă, iar compania nu a observat

    Postarea despre licitaţie a fost eliminată imediat după ce a fost depistată, pe 9 noiembrie, a declarat un purtător de cuvânt al Facebook citat de Huffington Post. Surse citate de CNN afirmă însă că postarea a fost activă cu 15 zile înainte de organizarea licitaţiei şi câteva zile după căsătorie.
     
    În urma licitaţiei, tatăl fetei a primit 500 de vaci, trei maşini şi 10.000 de dolari, afirmă organizaţia Plan International, precizând că cinci bărbaţi, inclusiv oficiali de rang înalt din Sudanul de Sud au participat la eveniment.
     
    Vârsta fetei licitate este de 16-17 ani.
     
    George Otim, directorul filialei din Sudanul de Sud a organizaţiei umanitare Plan International, a condamnat licitaţia, cerând efectuarea unei anchete.
     
  • Google ÎNCHIDE propria reţea de socializare după ce a ascuns o vulnerabilitate MASIVĂ, care a expus datele personale ale utilizatorilor

    Surse citate de cotidianul The Wall Street Journal au declarat luni că Google, care face parte din trustul Alphabet, a expus datele private a sute de mii de utilizatori ai reţelei de socializare online Google+ şi nu a dezvăluit problema de teama sancţiunilor autorităţilor de reglementare.

    O defecţiune de software a generat un acces potenţial la profilurile utilizatorilor Google+ începând din 2015. Problema a fost remediată de tehnicienii Google în martie 2018.

    Google a confirmat luni că probabil au fost expuse informaţii private precum nume, data naşterii, adrese de email, gen şi fotografii de profil, însă nu conţinutul conversaţiilor ori numere de telefon. Nu există indicii că datele expuse ar fi fost utilizate abuziv, subliniază Google.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajatul din newsfeed

    Reţelele sociale şi „ecosistemul” creat în jurul apariţiei lor au schimbat o plajă largă de aspecte din viaţa de zi cu zi, printre ele numărându-se modul în care oamenii se angajează, cel în care îşi fac treaba şi chiar cel în care sunt monitorizaţi. Peste 90% dintre oamenii de HR, angajaţi în companiile din România, utilizează social media pentru a căuta posibili candidaţi, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă My HR Lab. În plus, comportamentul unui angajat pe reţele sociale precum Facebook, LinkedIn sau Instagram îi poate afecta locul de muncă. 

    Studiul realizat de My HR Lab arată că peste 90% dintre oamenii de resurse umane de pe piaţa locală folosesc diverse canale de social media pentru a-şi găsi candidaţii potriviţi, în contextul în care trendul de digitalizare acaparează trendurile comportamentale.
    Datele arată că, atunci când vor să promoveze un anunţ de recrutare, 82% dintre oamenii de HR iau în considerare site-urile de joburi, 75% secţiunea de cariere din site-ul companiei, 37% utilizează LinkedIn, în timp ce 18% aleg Facebook.

    „Vedem cu toţii cât de repede se schimbă lumea din jurul nostru. Astăzi, paşii înainte se fac într-un ritm uluitor şi lucruri care ieri păreau aproape SF sunt acum adoptate cu o naturaleţe care, uneori, şi pe noi ne surprinde. În ceea ce priveşte piaţa muncii, nu este deloc de mirare că s-a ajuns la acest nivel, mai cu seamă în această perioadă, când ne confruntăm cu o criză reală de talente, iar angajatorii au dificultăţi tot mai mari în a găsi candidaţii potriviţi”, spune Bogdan Badea, CEO al eJobs.

    De aceea, oamenii din HR merg cu anunţurile de recrutare în toate locurile în care ştiu că îşi pot găsi audienţa. „Şi pentru că zona de tineri, aflaţi la experienţa primului job, este una foarte importantă pentru angajatori, vedem tot mai multe companii care duc recrutarea într-un mediu puternic, dacă nu exclusiv, digitalizat. Asta înseamnă platforme de recrutare, YouTube, reţele de socializare şi tot ceea ce poate capta atenţia tinerilor”.

    Şi pentru utilizatorii români, platformele pe care îşi petrec timpul liber au fost înţesate de anunţuri de angajare. Specialiştii în resurse umane utilizează fiecare reţea în parte pentru a căuta un anumit tip de candidat, în funcţie de poziţia dorită. Grupuri de Facebook precum „Vreau un job în Bucureşti” sau „Promoteri şi Promoteriţe” sunt asaltate zilnic de zeci de anunţuri de angajare, pe termen lung, scurt sau chiar anunţuri pentru locuri de muncă în regim zilier. În acelaşi timp, Instagramul şi chiar opţiunea de „story” de la acesta sunt utilizate frecvent de angajatori.

    „Instagramul la noi a crescut, însă nu este la nivelul Facebook şi LinkedIn. Şi nici LinkedIn-ul nu este atât de cunoscut de recruterii din piaţă, în sensul în care observăm la workshop-urile noastre că sunt destul de mulţi oameni din HR care nu folosesc platforma la capacitatea ei maximă. Cred că orice poate să devină un trend atunci când ai deficit de talente, însă recrutarea e despre personalizare şi trebuie să îţi cunoşti bine publicul ţintă. Înainte să faci un story pe Instagram este important să ştii cine stă pe Instagram”, spune Beatrice Galaţanu, Owner şi Trainer în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane My HR Lab. „Dacă vrei să recrutezi oameni de peste 40 de ani pe poziţii blue collar (muncă manuală, de obicei în producţie – n.red.), poate sunt şanse mai mici să îţi funcţioneze un story de pe Instagram, fiind posibil ca aceşti oameni să utilizeze mai mult Facebook.”

    Pentru a recruta specialişti şi manageri, 79% dintre respondenţi consideră că LinkedIn este cel mai potrivit canal. Ceilalţi şi-au împărţit opţiunile între site-urile specializate în promovarea anunţurilor de recrutare, evenimente şi conferinţe, agenţii de recrutare şi networking, se arată în raportul studiului citat, care a fost realizat pe un eşantion de 456 de persoane de HR, care recrutează pentru companii din România cu până la peste 10.000 de angajaţi. Astfel, datele arată că LinkedIn este una dintre platformele unde se caută „profesioniştii” în România.

    „LinkedIn este încă important pentru că după primele două site-uri mari de job-uri din România – eJobs şi Bestjobs – a adunat cei mai mulţi profesionişti la nivelurile de specialist şi manager. Profilurile de pe această platformă profesională sunt destul de actualizate şi ajută la conectarea mai rapidă cu candidaţii prin mesaje scrise, întrucât platforma avea această facilitate încă de la început”, explică Beatrice Galaţanu.

    Cu toate acestea, dependenţa industriilor de platforme sociale şi anunţuri online variază în funcţie de industrie, la fel cum reţeaua socială perfectă variază în funcţie de poziţia care trebuie ocupată şi de publicul ţintă. Mai mult, oamenii de HR gândesc strategii de comunicare separate pentru paginile de recrutare, faţă de cele utilizate pentru a promova imaginea generală a companiei.

    „Cred că de departe IT-ul este cea mai dependentă industrie atunci când vine vorba de social media. Însă, în ultimii doi ani din ce în ce mai multe industrii au început să ia în considerare social media pentru a-şi acoperi poziţiile din companie. Şi ne uităm la cererile pe care le primim noi, pentru că cei din HR îşi doresc să îşi creeze pagini de angajatori pe Facebook, LinkedIn, Instagram, încercând să se depărteze de paginile care promovează brandul comerial pe reţelele de socializare”, notează Galaţanu.

    În acest „târg de joburi online” generat de diversele strategii ale oamenilor de HR se alătură, pe rând, jucători din toate industriile.

    „Banking-ul, BPO-ul, retailul şi automotive au început deja să fie destul de prezente, şi li se alătură încet, încet şi celelalte industrii. Trendul cred că este de a folosi cât mai mult Google Ads, Facebook Ads, Internet of Things (IoT) pentru a-ţi marketa poziţiile. Deja există spaţii de advertising în care companiile plasează anunţuri de recrutare. Poţi să fii în trafic, la volanul maşinii, cu locaţia activată pe telefon şi navigând cu Waze. Dacă treci prin faţa companiei X îţi poate apărea un mesaj «Hai la noi, avem un job fain»”, explică Beatrice Galaţanu.

    Şeful din newsfeed


    În spatele CV-ului şi a profilului profesional pe care îl aduce un candidat se află un profil de Facebook, de Instagram, de LinkedIn, Twitter, WeChat sau un playlist de YouTube ori Soundcloud. Pentru unii angajatori, această „persona” a candidatului în mediul online poate spune mai mult despre calităţile sale de viitor angajat decât studiile absolvite şi abilităţile dobândite. Îşi urmăresc şefii angajaţii pe reţele sociale?

    „Se întâmplă tot mai des”, spune Bogdan Badea, CEO-ul eJobs. „Şi asta în cazul angajatorilor care nu caută doar un profil profesional, un bagaj de pregătire academică şi de experienţe profesionale, ci un profil complet, rotund, care înseamnă, în bună parte, soft skills. Iar conturile de pe reţelele de socializare spun foarte multe despre ce se află în spatele unor înşiruiri dintr-un CV. Mai mult decât atât, sunt cazuri în care compania caută să angajeze un om care va avea şi rol de reprezentare publică, caz în care profilul personal trebuie să corespundă cu rigorile profesionale pe care le are organizaţia respectivă. Ce vreau să spun este faptul că recrutarea a ajuns la un alt nivel, în care atât companiile cât şi candidaţii sunt conştienţi de importanţa reputaţiei şi a brandingului personal şi organizaţional”.

    La ce se uită angajatorii atunci când intră pe contul personal de Facebook sau Instagram al angajatului sau candidatului? Un studiu realizat de platforma YouGov şi citat de platforma World Economic Forum arată că trei sferturi dintre angajatori ar renunţa la un candidat dacă acesta s-ar exprima într-un limbaj agresiv sau ofensator pe pagina proprie, în timp ce 71% ar renunţa la candidaţi dacă ar avea referinţe la consumul de droguri.

    În acelaşi timp, potrivit studiului, 56% dintre angajatori ar fi deranjaţi de o gramatică deficitară, iar 29% de poze cu respectivul candidat în stare de ebrietate – eşantionul pentru studiu fiind de 2.000 de manageri din SUA. Surprinzător, candidaţii pot fi respinşi chiar şi din cauza faptului că distribuie prea mult conţinut, 26% dintre angajatori fiind deranjaţi de vanitate.

    Pe de altă parte, sunt şi angajatori pe care nu îi interesează în mod special activitatea candidatului pe conturile personale de reţele sociale, cel puţin nu ca factor decizional.

    „Pentru mine nu ar conta mai deloc profilul de Facebook al angajatului. Sunt companii care au un cod de conduită în social media şi de regulă angajatul trebuie să adere la el. Nu postezi lucruri confidenţiale pe Facebook, nu promovezi discursul urii în online. Dacă ştii că urmează să iasă un nou produs, nu pui pe Facebook poza cu produsul înainte de lansare. Ştiu destul de multe cazuri în care profilul de Facebook poate să afecteze imaginea candidatului. Dar nu aş zice că e neapărat vina candidatului, ci este vina recrutorului sau intervievatorului pentru că ei etichetează. Din păcate, foarte mulţi dintre noi emitem judecăţi de valoare atunci când recrutăm, aplicând rapid etichete. (…) Am întâlnit situaţii în care, pentru poziţii de front office, se respingeau candidaţi pe baza profilurilor de Facebook – dacă aveau piercing, dacă erau tatuaţi, dacă aveau poze în costum de baie”, spune Beatrice Galaţanu.

    Sunt cazuri în care un angajat ar putea fi concediat pentru ce postează? „Este ilegal, cu siguranţă, să se întâmple aşa ceva”, spune Badea. „Situaţiile extreme, precum expunerea pe reţelele sociale a unor aspecte confidenţiale legate de job, spre exemplu, atrag consecinţe fireşti, iar concedierea poate fi una dintre ele. Însă este puţin probabil ca un angajat să fie concediat pentru că a făcut un selfie în costum de baie”.

  • „Donator de zâmbete” omul care floseşte reţelele de socializare pentru a construit case pentru familiile sărace din România. “Fără el rămâneam pe drumuri cu copiii”

    Prin intermediul reţelelor sociale, face cunoscute poveştile unor oameni sărmani, apoi încearcă să îi convingă pe internauţii cu suflet mare să întindă o mână de ajutor. De pildă, două familii au acum un acoperiş deasupra capului datorită lui şi celor care au răspuns invitaţiei de a face bine.

    Această familie cu patru copii din comună Hălăuceshti, judeţul Iaşi, avea o casă veche, dărăpănată, aşa că dormea pe la vecinii milostivi. Viaţa lor s-a schimbat însă când l-au întâlnit pe Adrian, un om cu suflet mare, care le-a spus povestea pe Facebook. Astfel, bărbatul a adunat din donaţii 12 mii de euro – bani pe care i-a folosit pentru a dărâma vechea locuinţă şi pentru a construi un nou cămin.
     
    Adrian Cobzaru, iniţiatorul proiectului „Donator De Zâmbete” “Am avut mare ajutor din partea directoarei de la scoala Mirceşti Iugani, care a mobilizat elevii din comună, printr-un târg de dulciuri şi bunătăţuri. Apoi, am avut un ajutor din partea surorilor franciscane din localitate.”
     
    Acum, toţi spera la un trai mai bun. “Nu-mi vine să cred că este casa mea. Dacă nu erau domnii, rămâneam pe drumuri cu copiii”, spune mama celor mici, scrie stirileprotv.ro