Tag: resurse naturale

  • Ponta spune că proiectul Roşia Montană este blocat fără sprijin politic: Eu însă susţin exploatarea

     Întrebat dacă Roşia Montană mai are o şansă în acest moment, Ponta a răspuns: “Până nu există o susţinere politică clară, nu”.

    El a precizat că, personal, consideră că este mai bine pentru ţară să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, cât timp sunt respectate toate normele de mediu.

    “Ori proiectul era ca la gazele de şist, nici nu a început şi deja se ştia că va fi ceva rău. Eu sunt pentru exploatarea resurselor naturale”, a adăugat Ponta.

    În 2011, când se afla în opoziţie, Ponta afirma că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului Roşia Montană sunt o încercare de a-şi proteja sponsorii din campania electorală şi că şeful statului se gândeşte doar la buzunarele sale şi niciodată la interesele României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Legea minelor e absolut necesară. E treaba Parlamentului

     Întrebat dacă este posibil ca Guvernul să asume un proiect de lege privind minele, Ponta a răspuns negativ: “Nu, Parlamentul. E treaba Parlamentului”.

    El a precizat că o astfel de lege este necesară, în detrimentul “propagandei” care se face referitor la acest subiect, având în vedere că există multe resurse naturale şi multe blocaje.

    “În mod sigur este o lege necesară, pentru că, dincolo de propagandă, se referă la foarte multe resurse naturale şi avem foarte multe situaţii de blocaj. Remin Baia Mare ar fi, să zic, prima care îmi vine în minte, dar sunt şi altele. Dar, mă rog, în România cine ţipă mai tare are şi dreptate, ceea ce nu e corect. Deci o Lege a minelor, iniţată de altfel de ministrul Vosganian, e absolut necesară”, a răspuns Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns ţările cu mari bogăţii naturale mai sărace decât statele care le cumpără resursele

    Paradoxul se explică prin lipsa, deliberată în unele cazuri, a unei strategii de creştere sustenabilă care nu permite guvernelor să investească veniturile din exploatarea materiilor prime în mijloace de dezvoltare economică mai durabilă, cum ar fi educaţia sau transportul. Astfel, pe măsură ce-şi epuizează resursele, statele devin mai sărace.

    Deşi ţări precum Nigeria, Liberia, Venezuela şi chiar Rusia sunt bogate în resurse, o mare parte din populaţia acestora trăieşte sub pragul sărăciei, nu are acces la apă curentă şi canalizare, la electricitate, spitale, şcoli sau transport adecvat. Paradoxul are şi un nume, „blestemul bogăţiei în resurse naturale“, iar ingredientele acestuia sunt bine cunoscute. Ţările bogate în resurse tind să aibă monede puternice, ceea ce face alte exporturi necompetitive, explică Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, într-un articol publicat în august anul trecut în Project Syndicate sub titlul de „Bogate în resurse, sărace în bani“.

    Apoi, deoarece exploatarea resurselor de obicei nu asigură multe locuri de muncă, şomajul creşte. De asemenea, din cauza preţurilor volatile ale resurselor, creşterea economică este instabilă. Volatilitatea este exacerbată adesea de băncile internaţionale, care se grăbesc să intre şi să investească atunci când preţurile sunt mari şi se retrag fără să ezite în perioadele dificile, totul în concordanţă cu principiul că bancherii îi împrumută doar pe cei care nu au nevoie de banii lor.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Ministrul Mediului: Patru mari investitori vor ca în perioada următoare să investească 500 de milioane de euro în România

     Prezentă sâmbătă, la Ploieşti, unde a participat la conferinţa de alegeri a PSD Prahova, Rovana Plumb a afirmat, în discursul ţinut în faţa participanţilor la întâlnire, că patru mari companii intenţionează să investească în perioada următoare peste 500 de milioane de euro în România.

    Ulterior, Rovana Plumb a spus, într-o conferinţă de presă, că este vorba despre investitori nemţi şi austrieci, din domenii de activitate precum industria auto, domeniul resurselor naturale sau industria lemnului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini vrea să schimbe legislaţia în domeniul balnear, pe care îl consideră o prioritate

     “Încă înainte de a şti că turismul intră în portofoliul meu, ca simplu cetăţean sufeream că în România turismul balnear a fost abandonat. Chiar cred că turismul balnear trebuie să fie o prioritate. Doresc să pun în evidenţă şi să prioritizez unele proiecte. Marţi mă întâlnesc cu ministrul Sănătăţii pentru a stabili ce putem să facem pentru turismul balnear”, a spus Grapini vineri la un seminar.

    Ea a afirmat că a revăzut toată legislaţia din domeniu împreună cu ministrul Sănătăţii şi că este necesară schimbarea câtorva legi şi ordonanţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitiile in energia eoliana raman deocamdata la nivel de intentie

    Ingrijorarile Uniunii Europene in privinta asigurarii necesarului de energie, determinate de preturile ridicate ale combustibililor, de problemele in aprovizionare si de incalzirea globala, cauzata de emisiile generate in mare parte de producatorii de energie, au determinat o promovare intensa a energiilor regenerabile, mai putin poluante si teoretic nelimitate. Printre acestea se numara energia eoliana, geotermala, biomasa sau cea solara.

    Unul dintre sectoarele in care Romania poate dezvolta capacitati noi si nepoluante de producere a eletricitatii din surse regenerabile este cel eolian, al carui potential teoretic se ridica la 14.000 MW instalati, cu doar 1.000 MW mai putin decat puterea instalata cumulata a tuturor producatorilor de energie la nivel national.

    "Inca nu a venit nimeni la noi sa ceara autorizatie de infiintare, desi multe companii spun ca intentioneaza sa investeasca in turbine eoliene. Multi inca fac studii, evaluari, masuratori", a declarat agentiei MEDIAFAX Nicolae Opris, vicepresedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

    Detalii aici

  • Dobrogea, raiul energiei eoliene

    Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana.

    Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi.

    Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare".

    "Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.

    De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool.

    Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.

    Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW).

    Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.

  • Sefii Transgaz au subscris actiuni de 0,5 mil euro

    Directorul economic al Transgaz, Radu Moldovan, a cumparat cele mai multe actiuni, aproape 5.500, in valoare de 300.000 de euro, iar Ioan Rusu, directorul general al companiei, a achizitionat 2.508 titluri, in valoare de aproximativ 137.000 euro.

    Fostul director economic, Marin Dumitru, a intrat in posesia a 1.817 actiuni, pentru care a platit circa 100.000 euro, iar Zidaru Constantin, membru al Consiliului de Administratie, a cumparat 230 actiuni, in valoare de 12.500 euro.

    Cumpararea de actiuni de catre persoane initiate reprezinta, de regula, un semnal pozitiv pentru evolutia titlurilor pe piata reglementata. In cazul ofertei publice, investitorii nu au avut insa nevoie de semnale pozitive suplimentare, oferta fiind subscrisa de 28 de ori fata de valoarea totala.

    Transgaz, cea mai mare subscriere din istoria Romaniei

  • KAZMUNAIGAZPROM

    Sensul comentariului e ca speranta Europei de a obtine un canal de furnizare a petrolului independent de Rusia, din Kazahstan via Rompetrol, e posibil sa se dovedeasca fara temei, intr-un context in care Moscova tinde sa-si refaca dominatia pe piata petroliera est-europeana (sa ne amintim ca aceleasi temeri au fost legate si de o eventuala intrare a Gazprom in capitalul companiei austriece OMV sau al celei ungare MOL). Deocamdata, seful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Jacek Saryuz-Wolski, a declarat ca politica energetica comuna a UE va include si masuri de protectie a pietei comunitare impotriva unor tranzactii de genul celei prin care KazMunaiGaz a preluat Rompetrol, desi nu e clar inca in ce vor consta aceste masuri. Nu e clar nici daca temerile ca Astana ar merge pe mana Rusiei in loc sa-si consolideze pur si simplu propria pozitie au temeiul presupus de DPA. Saptamana trecuta, KazMunaiGaz a anuntat ca va cumpara 50% din actiunile firmei canadiene CITIC Petroleum, pentru 930 de milioane de dolari (660 de milioane de euro).