BusinessMagazin

Tag: restructurari

  • Situaţie dramatică la cea mai mare companie din România. Sute de angajaţi au fost concediaţi, iar lista neagră continuă

    Directorul general ala OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a explicat, în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele companiei pentru primele şase luni, mecanismul prin care a restructurat 440 de angajaţi în perioada aprilie-iunie.

    “Din păcate, a trebuit să ne separăm de acest număr de colegi. Măsurile noastre sunt structurale şi puternice pentru că nu vedem o revenire a preţurilor pe termen scurt. Dar pe termen mediu şi lung vedem posibilitatea ca numărul de angajaţi să crească”, a spus Mariana Gheorghe.

    În intervalul aprilie-iunie, au fost disponibilizaţi 150 de angajaţi pe lună, adică opt angajaţi pe zi, astfel că la sfârşitul lunii iunie numărul angajaţilor OMV Petrom era de 15.237, în scădere cu 440 faţă de finele lunii martie. La sfârşitul lunii iunie 2015, numărul angajaţilor OMV Petrom era 16.450.

    “Ceea ce am încercat este eficientizarea proceselor şi a activităţilor”, a adăugat Mariana Gheorghe, care a ţinut să precizeze că salariile nu au fost afectate.

  • Căderea barilului începe să se simtă. Petrom discută intern un plan de restructurări, cu reducerea numărului de salariaţi

     „Având în vedere evoluţiile pieţei, acest proces de analiză a proiectelor este continuu şi ar putea duce, printre alte măsuri avute în vedere, şi la reducerea numărului de salariaţi. Însă nu se poate vorbi de un obiectiv numeric, ci de unul calitativ, respectiv re­zilienţa companiei într-un mediu de piaţă nefavorabil, men­ţi­nând totodată deschise opţiunile pentru revenire, în cazul îm­bu­nă­tăţirii contextului de preţ“, au declarat pentru ZF repre­zen­tanţii Petrom. La finalul lunii septembrie 2015, Petrom avea 16.200 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un gigant economic anunţă concedieri masive. Câţi angajaţi vor pleca din companie

    Un gigant economic a anunţat că va face concedieri masive în următoarea perioadă.

    Cu toate că un număr mare de angajaţi vor pleca în curând din companie, aceasta nu ar fi singura etapă de restructurări, urmând o nouă rundă de concedieri.

    VEZI AICI CE GIGANT ECONOMIC VA FACE CONCEDIERI MASIVE

  • RBI ar putea avea pierderi şi în 2015, din cauza costurilor restructurării, estimate la 550 milioane de euro

    “Rezultatul consolidat pentru anul 2015 ar putea fi unul negativ, pentru că majoritatea costurilor de restructurare (de circa 550 de milioane de euro în total) va fi înregistrată în 2015”, se arată în raportul anual al RBI publicat miercuri.

    Grupul austriac a anunţat la începutul anului că va vinde operaţiunile deţinute în Slovenia şi Polonia, pentru a-şi consolida capitalul şi pentru a creşte capitalul comun de rangul 1 (CET 1) la 12% până în 2017. La finalul anului 2014, indicatorul se situa la 10%.

    În acelaşi timp, RBI îşi va reduce expunerea în Rusia, unde intenţionează să renunţe la 20% dintre activele considerate riscante până la finalul lui 2017. Aceste active erau evaluate la 8,4 miliarde de euro la sfârşitul lui 2014.

    Grupul austriac va renunţa la 30% dintre activele considerate riscante în Ucraina (în sumă totală de 3 miliarde de euro) şi va continua optimizarea operaţiunilor din Ungaria.

    Valoarea totală a activelor evaluate ca riscante se situa la 68,7 miliarde de euro la finalul luni 2014, în coborâre faţă de 79,8 miliarde de euro în 2013. RBI estimează că implementarea acestor măsuri va duce la reducerea cu 16 miliarde de euro a activelor considerate riscante pe pieţele avute în vedere, până la finalul anului 2017.

    De asemenea, RBI anticipează o scădere cu 20% a costurilor până în 2017 faţă de nivelul din 2014, când cheltuielile administrative generale s-au situat la 3 miliarde de euro.

    Banca austriacă estimează că provizioanele nete “vor rămâne la un nivel ridicat” şi în acest an, dar că vor scădea sub nivelul de 1,7 miliarde de euro de anul trecut.

    RBI a obţinut în România anul trecut un profit după taxe în valoare de 97 de milioane de euro, în urcare cu 2,8% faţă de 2013, pr fondul reducerii provizioanelor.

    Activele totale ale Raiffeisen în România au crescut în 2014 la 6,92 miliarde de euro de la 6,528 miliarde de euro în 2013, plasând grupul pe locul patru în clasamentul celor mai mari bănci din România, cu o cotă de piaţă de 7,48%.

    Numărul de sucursale ale băncii a coborât în România anul trecut, la 529 de unităţi faţă de 530 unităţi cu un an în urmă, în timp ce numărul de angajaţi a scăzut de la 5.308 la 5.292.

  • Vânătoarea de neperformante

    Banca Naţională cere astfel băncilor şi IFN-urilor să declare suplimentar date referitoare la expuneri neperformante, improbabilitate de plată, restructurări/refinanţări ale creditelor, gradul de îndatorare, dobânzi, valoarea activului ponderat la risc. În plus, vor fi raportate informaţii cu privire la detalierea serviciului datoriei în funcţie de numărul zilelor de întârziere la plată, detalierea tipului de ipoteci imobiliare şi respectiv a valorii acestora. Conform ARB, ponderea creditelor neperformante a scăzut anul trecut de la peste 23% la aproape 14%, majoritatea fiind generate de persoane juridice.

  • Proiect: Băncile vor reduce cu cel puţin 10% dobânzile şi comisioanele, dacă va creşte cursul cu 20%

    “În cazul reducerii costurilor, creditorul oferă consumatorului cel puţin următoarele posibilităţi: a) reducerea marjei dobânzii; b) reducerea comisionului de administrare. Reducerea prevăzută trebuie să fie semnificativă, respectiv de cel puţin 10% din costul dobânzii sau al comisionului. Acest articol se aplică atunci când fluctuaţia ratei de schimb valutar este egală sau mai mare de 20 %”, se arată în proiectul de lege publicat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.

    Proiectul legislativ propus spre dezbatere de ANPC privind contractele de credit garantate cu bunuri imobile destinate consumatorilor reglementează în mod disctinct împrumuturile în valută şi obligaţiile creditorilor de informare, de simulare a evoluţiei cursului şi costurilor, precum şi restructurarea creditelor.

    Potrivit documentului, băncile va trebui să se asigure că, în cazul în care un contract de credit se referă la un împrumut în monedă străină, să fie cuprins în cadrul acestuia, la momentul încheierii contractului, dreptul consumatorului de a putea converti oricând pe parcursul relaţiei contractuale contractul de credit într-o moneda alternativă, precum şi alte posibilităţi de reducere a costurilor de creditare.

    În cazul în care consumatorul decide să utilizeze dreptul de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, creditorul nu impune restricţii nejustificate şi oferă consumatorului cel puţin ofertele existente pe piaţă la momentul înaintării cererii de către consumator.

    De asemeanea, banca sau instituţia financiară nebancară va transmite oferta consumatorului în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 15 zile de la dată înregistării cererii împrumutatului.

    “Moneda alternativă prevăzută la art. 31 poate fi orice monedă din portofoliul băncii în care banca acordă credit, la alegerea consumatorului“, se spune în proiect.

    Cursul de schimb la care se efectuează conversia este rată de schimb stabilită de Banca Naţională a României, aplicabilă în ziua realizării conversiei sau rata de schimb stabilită în contract ori agreată de părţi numai dacă această este mai avantajoasă pentru consumator.

    Instituţia de credit efectuează, la momentul solicitării conversiei creditelor sau a reducerii costurilor, fără costuri şi comisioane suplimentare, o simulare privind graficul de plăţi atât în moneda contractului, în moneda naţională, cât şi în moneda de conversie.

    Modificarea contractelor aflate în derulare se va face prin acte adiţionale convenite cu instituţiile de credit sau instituţiile financiare nebancare, fără a implică niciun cost sau alte garanţii din partea consumatorilor.

    Se interzice încheierea unui nou contract de credit ca urmare a efectuării conversiei sau a reducerii costurilor, cu excepţia cazului în care consumatorul solicită în mod expres acest lucru.

    Instituţia de credit sau instituţia financiară nebancară se asigură că, în cazul în care un consumator deţine un împrumut într-o moneda străină, acesta este avertizat, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil de comun acord agreat între părţi, cu confirmare de primire, în cazurile în care valoarea cuantumului total plătibil de către consummator care rămâne de rambursat sau al ratelor periodice variază cu mai mult de 20% în raport cu valorea la care s-ar ridică dacă s-ar aplică cursul de schimb de la momentul incheiarii contractului între moneda contractului de credit şi moneda naţională.

    Avertizarea trebuie să conţină informaţii referitoare la dreptul consmatorului de a converti şi/sau a de a beneficia de reducerea costurilor, precum şi procedura de urmat.

    Priectul ANPC apare în contextul în care aprecierea puternică a francului elveţian în luna ianuarie a generat proteste la adresa băncilor din partea clienţilor care au contractat împrumuturi în această monedă în anii anteriori şi ale căror rate lunare au crescut acum substanţial.

  • Piaţa asigurărilor a “aniversat” în 2014 al nouălea an consecutiv de pierderi

    Startul schimbărilor pe piaţa autohtonă a asigurărilor a fost dat de venirea lui Mişu Negriţoiu, care a lucrat timp de 18 ani pentru ING Bank în România, ca CEO şi preşedinte, la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finaciară în luna mai. Negriţoiu a preluat cârma instituţiei scufundate în scandalurile legate de arestarea lui Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, în dosarul Carpatica Asig, de salariile şi de bonusurile de zeci de mii de euro încasate de directorii ASF în iarna lui 2013, dar şi de angajările pe criterii politice, instituţia fiind numită la începutul anului de preşedintele Traian Băsescu „cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici“.

    Conducerea Autorităţii de Supravghere Financiară (ASF) a emis proiect legislativ după proiect legislativ în ultimele luni, surprinzând piaţa cu măsuri de redresare financiară şi reorganizare, cu un plan de restructurare a instituţiei ce prevede desfiinţarea a peste 100 de posturi, din care majoritatea reprezintă funcţii de conducere, schimbarea legislaţiei în piaţa de asigurări auto obligatorii, limitarea activelor în calcululul rezervelor, noi condiţii privind reasigurarea, cât şi reevaluarea completă a jucătorilor din piaţă.

    Propunerile ASF au culminat în cea de a doua parte a anului cu măsura-şoc de limitare a comisioanelor brokerilor de asigurare la maximum 10% din valoarea primei încasate, care a stârnit numeroase proteste din partea brokerilor şi asigurătorilor. În acest cadru, scăderea afacerilor asigurătorilor a continuat. În primele nouă luni ale anului, jumătate din primele zece companii de pe piaţă au înregistrat valori în creştere ale primelor brute subscrise. Grupul german Allianz-Ţiriac, care a revenit pe prima poziţie locală a asigurărilor în prima parte a anului, a înregistrat prime subscrise din asigurări generale şi de viaţă cu aproape 8% mai mari în primele luni ale anului, de la 152,2 milioane de euro anul trecut la circa 165 de milioane de euro în 2014.

    Operaţiunile de asigurări generale au generat venituri din prime în sumă de cca. 150 milioane de euro, iar profitul operaţional obţinut de grup în România a urcat de la 4,9 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 8 milioane de euro în acelaşi interval din acest an. La mică distanţă de liderul pieţei s-a clasat Omniasig, compania austriecilor de la Vienna Insurance Group, care la finele lunii septembrie avea subscrieri de 582 de milioane de lei (132 mil. euro), în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe locul trei, Groupama, companie ce avea la finalul lunii septembrie, potrivit unor estimări, prime brute subscrise în valoare de 664 milioane de lei (157 mil. euro).

    ING Asigurări, liderul asigurărilor de viaţă cu o cotă de piaţă de circa 38% pe acest segment, administra la finalul lunii septembrie active de circa 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania va încheia acest an cu subscrieri de 138 mil. euro (echivalentul a peste 600 mil. lei), cu 9% faţă de nivelul din 2013, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Marius Popescu, directorul general al asigurătorului, citate de ZF. Lucrurile nu stau la fel de bine însă la nivelul pieţei asigurărilor de viaţă, care a scăzut cu 10% după primele şase luni ale anului cumulând 779 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurările unit-linked (asigurările de viaţă cu componentă investiţională – n.r.) au înregistrat cel mai accentuat ritm de scădere dintre toate clasele de asigurare practicate pe piaţa locală, cu prime brute subscrise în valoare de 222 milioane de lei din asigurările de viaţă cu componentă în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că 2014 a fost un an greu pentru asigurători este confirmat de scăderea afacerile agregate ale companiilor de asigurări per total cu 6,8% în primele şase luni ale anului, după ce volumul primelor brute subscrise s-a situat la patru miliarde de lei. Pe segmentul asigurărilor generale scăderea a fost de 6%, până la 3,2 miliarde de lei. Creşteri au înregistrat doar asigurările obligatorii şi segmentele cu cotă de piaţă redusă.

  • Siemens va concedia 15.000 de angajaţi

     Siemens are 370.000 de angajaţi la nivel global, transmite Bloomberg.

    Iniţial, Siemens intenţiona să renunţe la 8.000 de angajaţi, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.

    Fostul CEO al Siemens, Peter Loescher, a fost demis după ce compania a anunţat, în luna iulie, că nu va atinge ţinta de profitabilitate pentru anul viitor, de 12% din vânzări, care presupune şi reducerea costurilor cu 6,3 miliarde euro.

    Analiştii anticipează că Siemens va înregistra în acest an un provizion de 1 miliard de euro pentru a acoperi cele 15.000 de concedieri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul angajaţilor din bănci: muncesc mai mult, pe bani mai puţini şi au spus adio bonusurilor în cash

    DACĂ ÎN PERIOADA 2005 – 2008 BĂNCILE FĂCEAU SUTE SAU CHIAR MII DE ANGAJĂRI PE AN în încercarea de a câştiga o cotă de piaţă cât mai mare, fără să ţină cont de pregătirea noilor angajaţi, în patru ani de criză strategiile de resurse umane ale băncilor au început să se rescrie. De la zero.

    “Angajaţii din sistemul bancar trebuie să se gândească care sunt fluxurile din cadrul băncii care să le permită să personalizeze anumite produse sau servicii în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii. Oferta era atât de mare până acum, existau atât de mulţi clienţi şi era o piaţă atât de liberă încât, ca angajat în bancă, nu îţi băteai capul să personalizezi, ziceai că e o piaţă liberă, iar dacă unui client nu-i plăcea ceva, îi ziceai să plece, pentru că altor clienţi le place respectivul produs”, explică Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România, liderul echipei de consultanţă în resurse umane.

    Cocheci vorbeşte de faptul că băncile încearcă să folosească în prezent un mecanism care să le ajute să pună laolaltă angajaţii din departamente diferite – de la risc, juridic sau product management şi până la front office – care să lucreze sinergic, în aşa fel încât să îi ofere clientului un nou produs, care să îl facă atât de “fericit” încât să nu îşi schimbe banca.

    CRIZA A CREAT NOI TIPURI DE JOBURI ÎN SECTORUL BANCAR, cum este cea de recuperator de creanţe, sau a generat o creştere semnificativă a importanţei unor departamente, cum ar fi cel de risc.

    Directorii de HR din bănci vorbesc deja de o schimbare a profesiei de bancher. “Cu siguranţă oamenilor le este mai greu să vândă decât în urmă cu cinci ani şi contează mai mult calitatea serviciilor şi încrederea pe care o au clienţii în angajaţii din bancă. Meseria de bancher devine mai degrabă una de consultant”, este de părere Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală, cu peste 7.700 de angajaţi. În materie de beneficii, în cadrul BCR s-au “rescris” politicile de remunerare pentru oamenii de vânzări, astfel încât în evaluarea performanţei lor au fost încorporaţi şi indicatori de risc.

    “Strategia unei bănci a ajuns să fie rescrisă ţinând cont de două elemente: cel legat de cerinţele autorităţilor de reglementare şi cel al apropierii de client din punct de vedere al proceselor”, mai explică Cocheci.
    SCHIMBARE TOTALĂ A MODULUI ÎN CARE VOR FI REMUNERAŢI ANGAJAŢII DIN BĂNCI VA AVEA LOC ODATĂ CU INTRODUCEREA BASEL III, un set de reguli europene care au ca scop o corelare mai strictă a riscurilor asumate cu capitalurile proprii ale băncilor.

  • Dragnea: În două săptămâni decidem asupra restructurărilor de personal bugetar la nivel central

     Dragnea a declarat că la nivelul administraţiei locale va fi scoasă regula angajării bugetarilor după sistemul la şapte persoane plecate din sistem o persoană angajată, însă vor fi eliminate şi posturile vacante care sunt bugetate la nivelul administraţiei locale.

    “În ceea ce priveşte administraţia centrală, cred că într-o săptămână, două, o să finalizăm analiza şi o să avem pe masă reduceri ale cheltuielilor de personal şi ale celor cu bunuri şi servicii. Tot sistemul va fi restructurat în aşa fel încât după această restructurare pe administraţia locală să nu fie angajări în plus – pentru că există această posibilitate -, iar pe administraţia centrală cheltuielile de personal să fie mai mici, şi aici toate posturile vacante în principiu vor fi anulate”, a declarat Dragnea, menţionând că media reducerilor vor fi de 10-15%.

    Vicepremierul a susţinut că în maximum două săptămâni va fi luată o decizie şi în ceea ce priveşte restructurările la nivelul tuturor ministerelor prin care să fie operată o reducere a cheltuielilor de personal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro