Desenul “Zwei Liegende” face parte dintr-un lot de patru opere de Klimt (1862 – 1918) şi Egon Schiele care fusese împrumutat pe termen lung Muzeului municipal din Linz, începând din anul 1951, de o artistă locală, Olga Jäger, decedată în 1965.
În 1990, când moştenitorii acestei artiste au cerut să li se restituie tablourile, conducerea muzeului şi-a dat seama că dispăruseră.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Fac obiectul prezentei proceduri sumele de restituit reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi dobânzile aferente stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive, precum şi cheltuielile băneşti stabilite de aceste instanţe şi orice alte cheltuieli ocazionate de executarea silită, pentru care la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă nu au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire, precum şi cele care devin executorii după data de 31 august 2018”, se arată în ordinul privind normele metodologice pentru aplicarea OUG 57/2017, semnat de miniştrii Mediului şi Finanţelor Publice, Graţiela Gavrilescu şi Ionuţ Mişa.
Potrivit documentului, dreptul la restituirea taxei s-a născut la data intrării în vigoare a OUG nr. 57/2017, respectiv la 7 august 2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar cererea de restituire se depune, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018.
Restituirea taxei se face ca urmare a unei cereri depuse de contribuabilul interesat la organul fiscal. Cererea trebuie însoţită de dovada de achitare a taxei, cum ar fi chitanţă fiscală sau extrasul de cont, în original sau în copie, precum şi cartea de identitate şi certificatul de înmatriculare pentru autoturismul respectiv din care să rezulte calitatea de actual sau fost proprietar al autoturismului.
”Fac obiectul prezentei proceduri sumele de restituit reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi dobânzile aferente stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive, precum şi cheltuielile băneşti stabilite de aceste instanţe şi orice alte cheltuieli ocazionate de executarea silită, pentru care la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă nu au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire, precum şi cele care devin executorii după data de 31 august 2018”, se arată în ordinul privind normele metodologice pentru aplicarea OUG 57/2017, semnat de miniştrii Mediului şi Finanţelor Publice, Graţiela Gavrilescu şi Ionuţ Mişa.
Potrivit documentului, dreptul la restituirea taxei s-a născut la data intrării în vigoare a OUG nr. 57/2017, respectiv la 7 august 2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar cererea de restituire se depune, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018.
Restituirea taxei se face ca urmare a unei cereri depuse de contribuabilul interesat la organul fiscal. Cererea trebuie însoţită de dovada de achitare a taxei, cum ar fi chitanţă fiscală sau extrasul de cont, în original sau în copie, precum şi cartea de identitate şi certificatul de înmatriculare pentru autoturismul respectiv din care să rezulte calitatea de actual sau fost proprietar al autoturismului.
TAXA AUTO. Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică norme pentru rambursarea banilor. Normele vin după ce Executivul a adoptat în luna august o ordonanţă de urgenţă ce permite restituirea taxei speciale auto, taxei pe poluare pentru autovehicule, taxei pentru emisiile poluante şi a timbrului de mediu.
TAXA AUTO. Primele trei taxe vor fi returnate în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018, iar timbrul de mediu în perioada 1 septembrie 2018 – 31 martie 2019.
TAXA AUTO. Taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule vor fi restituite în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2018, iar timbrul de mediu va fi rambursat în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018.
Vestea proastă: cei care au datorii la Fisc la momentul restituirii nu vor mai primi toată suma cerută înapoi, pentru că ea va fi folosită la acoperirea acelor datorii, în funcţie de mărimea lor.
“Restituirea sumelor cuvenite contribuabililor se efectuează prin decontare bancară în contul bancar indicat prin cererea de restituire”, scrie în documentul în dezbatere. Tocmai de aceea, cei care uită să treacă în cererea de restituire contul bancar se vor trezi cu cererile respinse.
Proiectul de lege care completează OUG 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule a fost adoptat cu unanimitate de voturi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Elena Popa are 67 de ani şi o pensie de urmaş, după decesul soţului, de 230 de lei. În urmă cu o săptămână, bătrâna a aflat că nu mai poate mânca gratuit la cantina socială. Ba mai mult, trebuie să plătească pentru hrana pe care a primit-o gratuit din 2013 până acum.
Elena Popa, pensionar: „Mi-a arătat dosarul şi m-a găsit acolo cu 13 milioane 317. Nu am ce să fac, decât să nu plătesc, că nu am de unde”.
În total, 754 de bătrâni şi tineri cu probleme de sănătate din Constanţa trebuie să plătească pentru hrana primită. Asta după ce în 2013, fostul primar Radu Mazăre a propus în Consiliu Local ca persoanele care au venituri de până în 500 de lei pe lună să primească mâncare gratuită la cantinele sociale.
Asta deşi legea spune că de această măsură ar trebui să beneficieze doar cei al căror câştig lunar nu depăşeşte 126 de lei. Ceilalţi, care au până într-o mie de lei, trebuie să plătească la cantinele sociale 30 la sută din venit.
Ionela Halciuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Constanţa: „Sunt sume de recuperat între 12 lei şi 2.190 de lei de la 754 de persoane. În total vorbim de 1.382.000 de lei”, scrie digi24.ro
Savinova, în vârstă de 31 de ani, a fost una dintre cele cinci atlete din Rusia nominalizate într-un raport al Agenţiei Mondiale Antidoping (WADA) privind dopajul.
Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a anunţat, vineri, că Maria Savinova a fost găsită vinovată de dopaj, iar toate rezultatele ei începând din iulie 2010 şi august 2013 au fost anulate. Totodată, rusoaica a primit o suspendare de patru ani, iar perioada se calculează din 2015.
Savinova a fost deposedată şi de medaliile de aur cucerite în cadrul Campionatelor Mondiale din 2011 şi Campionatelor Europene din 2010, tot în proba de 800 de metri. Ea va trebuie să restituie şi sumele de bani câştigate în urma participării la competiţii.
Păsările şi peştii se întorc treptat în Delta Dunării din România, pe toată întinderea unui areal care a fost secătuit de dictatorul Nicolae Ceauşescu în anii ’80, dar pe care comunitatea locală o redă încet-încet vieţii sălbatice, relatează Reuters.
Cu sprijin din partea organizaţiei WWF, ce se ocupă cu operele de caritate în domeniul mediului natural, dar şi cu fonduri din vistieria Uniunii Europene, aproape 900 de hectare dimprejurul Mahmudiei, odinioară secătuite la ordinul lui Nicolae Ceauşescu pentru a crea zone cu teren cultivabil, au fost reconectaţi în reţeaua de canale şi lacuri din regiune.
Echipamentele de mari dimensiuni au fost folosite pentru a crea noi pase de navigaţie – o binefacere pentru pescarii ce compun una dintre cele mai sărace comunităţi din Europa, dar şi pentru companiile de turism locale care pot să-şi deversifice ofertele şi, în acest mod, să încurajeze prosperitatatea economică în Delta Dunării.
“Multe păsări au migrat către această zonă şi oamenii nu mai trebuie să călătorească ore lungi pentru a le putea admira”, a delcarat viceprimarul Mahmudiei Ion Meuta pentru Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Peste 230 de hectare de teren din Sibiu au fost măsurate şi parcelate, Primăria Sibiu urmând să soluţioneze 114 cereri de punere în posesie a cetăţenilor deposedaţi în perioada regimului comunist, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“După încheierea punerii în aplicare a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, Primăria Municipiului Sibiu reia punerea în posesie a cetăţenilor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor fondului funciar. (…) Era o datorie pe care statul trebuia să o plătească către cei care au fost deposedaţi de terenuri în perioada comunistă, iar Primăria Sibiu va realiza acest lucru în perioada următoare”, a declarat presei Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro