BusinessMagazin

Tag: restaurare

  • Incă o cetate din România a fost restaurată în totalitate. Programul de vizitare şi cât costă intrarea

    Braşovul mai deschide o cetate reabilitată de la zero. Cetatea Feldioara- Marienburg. În zonă, turiştii mai pot vizita Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea, Cetatea Braşovului, Castelul Bran şi Cetatea Făgăraşului.
     
    Cetatea Feldioara – Marienburg se deschide publicului larg astăzi, 1 august. Într-o primă etapă, programul de vizitare va fi de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00, urmând ca acesta să fie actualizat pe parcursul desfăşurării diferitelor alte activităţi pe care cetatea le va găzdui.

    Cetatea din Feldioara a fost construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania – Ţara Bârsei. Cetatea este monument istoric, iar până în anul 2012 a fost doar o ruină. Ea a fost restaurată în totalitate în perioada anilor 2012 – 2017.

    Proiectul de restaurare a început în anul 2012, an în care s-au întocmit studiile de fezabilitate şi de proiectare a lucrărilor. Lucrările de restaurare au fost realizate de către Consiliul Judeţean Braşov, iar cheltuielile de restaurare au totalizat 12.379.295,67 lei, constructor fiind SC Euras SRL din Satu Mare. S-au restaurat toate zidurile de incintă şi toate turnurile din nord, sud, est, vest, precum şi zidul Zwinger de protecţie. Toate fortificaţiile iniţiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime.$

    Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei şi ale mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna a cărei adâncime este de circa 70 de metri şi s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Ţării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări şi lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. La injectările care au fost făcute la zidărie şi la refacerea suprafeţelor degradate ale tencuielilor s-a folosit un var hidraulic special ce conţine materie primă extrasă din Munţii Dolomiţi, importat din Italia.

    A urmat reconstrucţia prin folosirea de lemn şi cărămidă făcută la comandă la fabrica din Sighişoara, pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetăţii, precum şi piatră şi învelitori din ţigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită. Pentru a elimina confuziile care pot apărea între zidurile restaurate şi cele iniţiale, restauratorii au folosit ca material lemnul.


     

  • Preşedintele Iohannis a atacat la CCR legea care permite detenţia la domiciliu

    ”Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost transmisă de Parlament Preşedintelui României, în vederea promulgării, la data de 16 iunie 2018. În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Iohannis a atacat la CCR legea care permite detenţia la domiciliu

    ”Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost transmisă de Parlament Preşedintelui României, în vederea promulgării, la data de 16 iunie 2018. În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O lecţie pentru toate oraşele mari: Un palat din România a fost restaurat şi arată superb. „Şi-a recăpătat strălucirea de odinioară”

    Oradea devine, încet-încet, cel mai frumos oraş al României. O lecţie dată Braşovului şi Clujului cum se poate restaura centrul oraşului. Primarul Ilie Bolojan anunţă că încă un palat a fost reabilitat.

    Primarul Ilie Bolojan a scris pe Facebook: „Palatul Moskovits Miksa şi-a recăpătat strălucirea de odinioară. Începute în ianuarie 2016, lucrările de restaurare a palatului au fost finalizate, ele fiind realizate în cadrul Programului Multianual pentru reabilitarea faţadelor, din bugetul propriu al primăriei.

    Din valoarea totală a lucrărilor, Primăria Oradea a acordat 20% grant, urmând ca diferenţa de 80% să fie recuperată de la proprietarii imobilului. Pictura interioară a palatului urmează să fie refăcută de către municipalitate prin Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor.”

    Încă o stradă din Oradea va fi transformată în zonă pietonală. Este vorba despre Strada Libertăţii, care în următorii doi ani îşi va schimba înfăţişarea printr-un proiect susţinut, speră autorităţile, cu fonduri europene. În acest fel, edilii vor să pună în valoare malul drept al Crişului Repede, în zona centrală, şi să-l transforme într-un loc de promenadă.

    “Sistemul de iluminat va fi complet regândit cu sistem LED, mobilierul urban în linia a ceea ce e prevăzut în zona centrală”, a explicat Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea pentru 

    La capătul Străzii Libertăţii spre parcul cu acelaşi nume va fi amenajat un sens giratoriu, care va asigura accesul către o parcare supraetajată ce va fi amenajată în zonă. În partea dinspre podul Sfântul Ladislau, autorităţile îşi doresc o alee pietonală.

    “Vrem să legăm această zonă pietonală pe sub pod, pe malul drept, de promenada care există până aproape de podul Ladislau, de cealaltă parte”, spune viceprimarul Mălan.

  • O lecţie pentru toate oraşele mari: Un palat din România a fost restaurat şi arată superb. „Şi-a recăpătat strălucirea de odinioară”

    Oradea devine, încet-încet, cel mai frumos oraş al României. O lecţie dată Braşovului şi Clujului cum se poate restaura centrul oraşului. Primarul Ilie Bolojan anunţă că încă un palat a fost reabilitat.

    Primarul Ilie Bolojan a scris pe Facebook: „Palatul Moskovits Miksa şi-a recăpătat strălucirea de odinioară. Începute în ianuarie 2016, lucrările de restaurare a palatului au fost finalizate, ele fiind realizate în cadrul Programului Multianual pentru reabilitarea faţadelor, din bugetul propriu al primăriei.

    Din valoarea totală a lucrărilor, Primăria Oradea a acordat 20% grant, urmând ca diferenţa de 80% să fie recuperată de la proprietarii imobilului. Pictura interioară a palatului urmează să fie refăcută de către municipalitate prin Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor.”

    Încă o stradă din Oradea va fi transformată în zonă pietonală. Este vorba despre Strada Libertăţii, care în următorii doi ani îşi va schimba înfăţişarea printr-un proiect susţinut, speră autorităţile, cu fonduri europene. În acest fel, edilii vor să pună în valoare malul drept al Crişului Repede, în zona centrală, şi să-l transforme într-un loc de promenadă.

    “Sistemul de iluminat va fi complet regândit cu sistem LED, mobilierul urban în linia a ceea ce e prevăzut în zona centrală”, a explicat Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea pentru 

    La capătul Străzii Libertăţii spre parcul cu acelaşi nume va fi amenajat un sens giratoriu, care va asigura accesul către o parcare supraetajată ce va fi amenajată în zonă. În partea dinspre podul Sfântul Ladislau, autorităţile îşi doresc o alee pietonală.

    “Vrem să legăm această zonă pietonală pe sub pod, pe malul drept, de promenada care există până aproape de podul Ladislau, de cealaltă parte”, spune viceprimarul Mălan.

  • Cea mai frumoasă gără din România va fi restaurată. Pe aici de-a lungul vremii au trecut de personalităţi precum împărăteasa Sissi, Alexandru I al Serbiei şi regele Carol I al României – GALERIE FOTO

    Mai mulţi locuitori şi consilieri locali din Băile Herculane postau, în urmă cu câteva luni, fotografii care arătau starea de degradare a clădirii ce găzduieşte Gara din Băile Herculane…

    Pentru că este monument istoric şi foarte mulţi turişti susţineau că poate candida la titlul de cea mai frumoasă gară din ţară, am solicitat conducerii CFR să ne explice dacă va lua măsuri pentru a împiedica degradarea monumentului istoric. Nu mare ne-a fost mirarea când am primit răspuns că CFR deja lucrează la realizarea documentaţiei pentru restaurarea frumoasei gări.

    „În lista obiectivelor de investiţii finanţate din surse proprii CNCF CFR SA pentru anul 2018 sunt incluse lucrări de «Reparaţii, restaurare clădire călători şi reparaţii peroane şi reţele de utilităţi în staţia CF Băile Herculane» (lucrările vor fi structurate pe două etape, expertiză şi DALI/proiectare şi execuţie)”, ne-a transmis Biroul de presă al Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” SA.

    De asemenea, reprezentanţii CFR SA spun că societatea are în pregătire şi proiectul „Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România“ (conform Master Planului General de Transport), în cadrul căruia este inclusă pentru modernizare şi staţia CF Băile Herculane. Toate documentele necesare demarării procedurilor de achiziţie a serviciului de elaborare a Studiului de Fezabilitate (SF) au fost transmise la Ministerul Transporturilor. „Conform procedurilor, s-a solicitat şi opinia consultantului Jaspers (Joint Assistance to Support Projects in European Regions – Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene), care a decis cooptarea unor experţi externi ce au organizat un amplu program de vizitare a staţiilor de cale ferată. În funcţie de deciziile Ministerului Transporturilor, ale consultantului Jaspers şi ale experţilor cooptaţi se va trece la etapa următoare, respectiv licitaţia pentru achiziţia serviciului de elaborare a SF”, se mai arată în răspunsul CFR SA.

    Gara staţiunii Băile Herculane este considerată de foarte mulţi turişti ca fiind cea mai frumoasă şi plină de istorie gară a Căilor Ferate Române. Edificiul a fost construit între anii 1878 şi 1886, în stil baroc, un baroc vienez caracterizat prin cupole şi arce de cerc sub diverse îmbinări, după planurile arhitectului A.D. Serres.

    Clădirea a fost astfel concepută încât să reproducă fidel castelul de vânătoare din apropierea Vienei al împărătesei Maria Tereza a Austro-Ungariei. Edificiul se află pe Lista Monumentelor Istorice întocmită de Ministerul Culturii. Corpul central al Gării Băile Herculane, acoperit de o cupolă cu ţigle multicolore dispuse în figuri geometrice, este decorat pe interior cu fresce reprezentând elemente din mitologia romană vizând vânătoarea, care este laitmotivul arhitectonic al edificiului. Decorul interior este completat de un orologiu, realizat de Paul Garnier, şi de câteva corpuri de iluminat frumos lucrate.

    Pe peron, alături de un interesant ceas de perete, tot marca Paul Garnier, atrag atenţia colonadele specifice barocului, acoperite de liane, dispuse paralel cu şinele, de care atârnă ghivece cu flori. De-a lungul vremii, pragul Gării din Herculane a fost trecut de personalităţi de marcă ale României ori Imperiului Austro-Ungar, precum Franz Josef, împărăteasa Sissi, Alexandru I al Serbiei şi regele Carol I al României, www.expressdebanat.ro

  • Imprimantă de faţadă

    Soluţia propusă de EDG, scrie The Independent, nu este însă de a tipări 3D ornamente de faţadă, deoarece costurile sunt încă prea mari, ci tipărirea unor matriţe de coloane, cornişe şi alte elemente folosind imagini ale clădirii ce se doreşte a fi restaurată, după care să se realizeze piesele necesare. Soluţia poate fi aplicată, consideră EDG, şi la clădiri noi cărora proprietarii doresc să le dea un aspect mai deosebit. 

  • Primăria Capitalei va restaura Palatul Voievodal „Curtea Veche” cu o investiţie de 38 mil. lei

    Potrivit Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), lucrările de consolidare vor începe săptămâna viitoare, după ce PMB a încheiat un contract cu Compania Municipală Consolidări SA, prin care Palatul Voievodal „Curtea Veche” va fi consolidat, restaurat şi redat circuitului turistic.

    „Restaurarea Palatului Voievodal Curtea Veche constituie un element foarte important în cadrul programului de consolidări pe care l-am demarat la nivelul Municipalităţîi. Este vorba despre un monument istoric esenţial în trecutul Capitalei României şi ne dorim să îi redăm valoarea de altădată. (…) Palatul va deveni un punct esenţial pe harta atracţiilor turistice ale Bucureştiului, mai ales că, potrivit proiectului de restaurare şi consolidare, acesta se va transformă într-un spaţiu muzeal divers, cu expoziţii şi zone dedicate manifestărilor culturale”, a declarat, joi, primarul general Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat de presă al PMB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • O lecţie pentru toate oraşele mari.Un Palat din România a fost restaurat şi arată superb. „Şi-a recăpătat strălucirea de odinioară”

    Oradea devine, încet-încet, cel mai frumos oraş al României. O lecţie dată Braşovului şi Clujului cum se poate restaura centrul oraşului. Primarul Ilie Bolojan anunţă că încă un palat a fost reabilitat.

    Primarul Ilie Bolojan a scris pe Facebook: „Palatul Moskovits Miksa şi-a recăpătat strălucirea de odinioară. Începute în ianuarie 2016, lucrările de restaurare a palatului au fost finalizate, ele fiind realizate în cadrul Programului Multianual pentru reabilitarea faţadelor, din bugetul propriu al primăriei.

    Din valoarea totală a lucrărilor, Primăria Oradea a acordat 20% grant, urmând ca diferenţa de 80% să fie recuperată de la proprietarii imobilului. Pictura interioară a palatului urmează să fie refăcută de către municipalitate prin Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor.”

    Încă o stradă din Oradea va fi transformată în zonă pietonală. Este vorba despre Strada Libertăţii, care în următorii doi ani îşi va schimba înfăţişarea printr-un proiect susţinut, speră autorităţile, cu fonduri europene. În acest fel, edilii vor să pună în valoare malul drept al Crişului Repede, în zona centrală, şi să-l transforme într-un loc de promenadă.

    “Sistemul de iluminat va fi complet regândit cu sistem LED, mobilierul urban în linia a ceea ce e prevăzut în zona centrală”, a explicat Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea pentru 

    La capătul Străzii Libertăţii spre parcul cu acelaşi nume va fi amenajat un sens giratoriu, care va asigura accesul către o parcare supraetajată ce va fi amenajată în zonă. În partea dinspre podul Sfântul Ladislau, autorităţile îşi doresc o alee pietonală.

    “Vrem să legăm această zonă pietonală pe sub pod, pe malul drept, de promenada care există până aproape de podul Ladislau, de cealaltă parte”, spune viceprimarul Mălan.