BusinessMagazin

Tag: responsabilitate

  • Se caută director de sustenabilitate: Portretul gardianului capitalului etic al unei companii

    Fie că este numit corporate social responsability officer, chief sustainability officer, chief ESG officer sau manager de sustenabilitate, cel mai căutat angajat de majoritatea companiilor pare să fie cel care să le ghideze înspre un viitor sustenabil. Ce scrie în „fişa postului” celui mai nou rol din organigramă?

    În anul 2021, numărului de numiri de Chief Sustainability Officer la nivel global a crescut de trei ori faţă de 2020, conform unui studiu realizat de departamentul de strategie globală din reţeaua PwC. Circa 65 de companii au numit un director de sustenabilitate în perioada 2016-2020, faţă de 68 de companii în 2021. Tendinţa îşi are originile în 2018, când problemele precum clima, egalitatea rasială şi de gen au început să influenţeze deciziile investitorilor şi a directorilor executivi.

    În ultimii câţiva ani, din ce în ce mai mult, termeni precum ESG, CSR sau sustenabilitate au câştigat teren şi în România, iar odată cu aceştia, şi nevoia găsirii de persoane care să se ocupe de acest tip de strategii. Cum au mers lucrurile până acum? „Acum denumirile sunt diferite, chief sustainability officer, chief ESG officer, manager de sustenabilitate şi sunt în continuare «work in progress».

    Directorul de sustenabilitate este o denumire care există de mult, dar se schimbă rolul, complexitatea. De aceea discutăm cu fiecare client apropos de astfel de roluri, îi întrebăm ce îşi doreşte organizaţia de la ESG. Sunt foarte multe criterii de luat în calcul astfel încât să defineşti un astfel de rol. Nu este un rol nou, este o umbrelă pentru că majoritatea organizaţiilor au întreprins tot felul de iniţiative, programe, fie că erau sub umbrela CSR ori sub cea de corporate affairs. Important este că acum ei le centralizează”, a spus Cristina Postolache, partener în cadrul Stanton Chase Executive Search, o companie de recrutare de executivi, în cadrul evenimentului ZF ESG Summit 2022: ESG, pilonul dezvoltării sustenabile.

    În plus, reprezentanta Stanton Chase Executive observă că în ultimul an există o presiune venită din partea candidaţilor cu privire la politica de ESG pe care o are compania care vrea să îi recruteze. „Avem din ce în ce mai multe întrebări ale candidaţilor, în contextul în care multe dintre roluri sunt confidenţiale în primă fază, ei ce ne întreabă ce politică are clientul nostru din punct de vedere al ESG, al diversităţii, al creşterii sustenabile. Simţim o presiune din partea candidaţilor către companii pentru a comunica mai bine.” Dacă organizaţia îşi propune într-adevăr să aibă un impact sustenabil, este important să-şi creeze un rol în consiliul de administraţie pentru un manager responsabil cu sustenabilitatea, crede Cristina Postolache. „Dacă eşti în board, ai puterea să implementezi aceste demersuri care nu sunt deloc uşoare. Sunt companii care aleg să aibă un membru în board, sunt companii care integrează sustenabilitatea împreună cu corporate affairs, am văzut de curând un rol interesant – director de resurse umane care are şi responsabilitate de ESG sau am mai văzut şi un rol de corporate finance and ESG, care porneşte de la a-ţi defini ca organizaţie în ce direcţie vrei să mergi.”

    Alexandra Maier, manager de sustenabilitate în cadrul ING Bank, este de părere că directorul de sustenabilitate are un rol în direcţia de nod de conectivitate în  cadrul unei organizaţii. „Nu este vorba despre cum găsim directori de sustenabilitate, eu aş porni de la lista cu lucruri de făcut. Este foarte posibil ca în compania respectivă să existe deja colegi care ştiu măcar o bucăţică din ce trebuie făcut. Nici în companiile mari nu vine omul responsabil de sustenabilitate să rezolve lucruri, ci el este un nod de interconectivitate”, a spus ea în cadrul aceluiaşi eveniment. Alexandra Maier are o experienţă de peste trei ani în acest domeniu, iar anterior a fost senior corporate social responsibility specialist în cadrul aceleiaşi bănci. Noul departament de sustenabilitate al ING Bank are un board alcătuit din 11 experţi din arii diferite de business din bancă.

    În momentul în care sustenabilitatea ajunge la nivel de top management, în momentul în care în companii există un board de sustenabilitate, un comitet din conducere care urmăreşte diverse arii de sustenabilitate, atunci subiectul acesta merge mai departe. Un studiu recent al băncii arată că peste 72% dintre investitori vor şi se uită la astfel de obligaţiuni. Termenul de ESG a venit din zona financiară şi a investitorilor”, este de părere Alexandra Maier.

    Despre cum se transpune conceptul de ESG în viaţa angajaţilor, ea spune că ei se vor duce în mod natural către componentele acestui concept deoarece sunt aspecte de care se lovesc constant în viaţa lor de zi cu zi. „Dincolo de a înţelege ce înseamnă şi ce presupune concret sustenabilitatea în aria angajaţilor, aceştia, în urma unor programe special dezvoltate pe acest subiect, încep să vină cu idei. La finalul zilei, angajaţii vor derula aceste lucruri, niciodată nu vor fi departamentele. Departamentul este un nod, interconectează specialiştii”, explică Alexandra Maier.

    Cora Ţăruş, ESG officer în cadrul Farmaceutica Remedia, unul dintre principalele grupuri din piaţa farma locală, este de părere că un rol privind responsabilitatea socială are noi graniţe în acest context în care sustenabilitatea este un cuvânt din ce în ce mai întâlnit în discursurile companiilor de oriunde din lume. „Rolul de corporate social responsability officer, predecesorul acestui rol de chief sustainability office (CSO), este rolul unui gardian al capitalului etic. Atribuţiile unui astfel de rol privind responsabilitatea socială are noi graniţe într-o lume în care narativa sustenabilităţii şi a obiectivelor globale de dezvoltare durabilă ocupă tot mai mult spaţiu în discursul public. Noua poziţie, cea de CSO, întrece limitele gestionării imaginii companiei în faţa părţilor interesate deoarece reprezintă mai degrabă o forţă agilă care navighează complexitatea organizaţională pentru identifica şi teoretiza riscurile şi oportunităţile companiei în faţa unui mediu în continuă schimbare”, a declarat ea. Responsabila cu sustenabilitatea din cadrul Farmaceutica Remedia vine dintr-o zonă de comunicare şi recent a urmat studii în zona de economie circulară.

    Profil de director de sustenabilitate

    ♦ Mare parte dintre directorii de sustenabilitate din România sunt femei;

    ♦ Au experienţă anterioară în comunicare;

    ♦ Au studiat tranziţia către sustenabilitate înainte de preluarea funcţiei;

    ♦ Sunt membri în consiliile de administraţie ale companiilor;

    ♦ Au între trei şi cinci ani de experienţă în corporaţii, business şi management;

    ♦ Au abilităţi excelente de comunicare verbală şi scrisă;

    ♦ Au cunoştinţe aprofundate şi la zi despre practicile de sustenabilitate şi despre legile şi reglementările aplicabile;

    ♦ Au abilităţi de prezentare necesare pentru a veni cu propuneri către diferite grupuri de stakeholderi.

    Oana Stamatin, ESG chief officer în cadrul Colliers, spune că prima atribuţie pe care a îndeplinit-o din poziţia pe care o ocupă a fost în zona de educaţie. „Mai întâi trebuie să începem să înţelegem noi ce este ESG-ul. Prima atribuţie a jobului meu actual a cuprins zona de educaţie. Am aprofundat cum putem să practicăm mai întâi noi, la nivelul companiei şi cum să ne aliniem la principiile de ESG. La nivelul grupului avem un cadru global, iar acum rolul meu este de a integra acest cadru în cele şase ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est. Aspectul interesant este că îl customizez pentru fiecare ţară şi încerc să lucrez cu ceea ce există deja acolo”, a explicat reprezentanta Colliers. Mai mult, ea crede că ESG este o mare oportunitate pentru companiile de consultanţă imobiliară, însă ele trebuie să ştie să implementeze acest concept înainte de a vinde clienţilor. „Înainte de începe să vindem către clienţi prin serviciile existente această componentă de ESG,  trebuie să ştim ce înseamnă să implementezi conceptul şi să ne comportăm ca atare”, a detaliat Oana Stamatin.

    Zuzanna Kurek, IR & sustainability manager în cadrul One United Properties, povesteşte că în cadrul companiei sale partea de sustenabilitate a devenit mult mai importantă şi mai vizibilă după listarea companiei la BVB. „Am debutat la BVB anul trecut, după un IPO de succes. Dacă în trecut am gândit că ESG este doar o tendinţă temporară, în ultimele 12 luni ne-am dat seama tot mai mult că nu mai vorbim de un trend. La fiecare întâlnire pe care o avem cu investitorii instituţionali apar întrebările legate de ESG, dacă există un raport de sustenabilitate şi unde pot să găsească mai multe informaţii”, a declarat ea. Compania a făcut primul pas spre sustenabilitate în decembrie 2021, când a publicat un raport de sustenabilitate pentru anul anterior. „A fost primul exerciţiu pentru noi. Cel mai mare avantaj pentru fiecare dezvoltator imobiliar, mai ales pentru cei specializaţi în proiecte sustenabile şi mixte, ca noi, este faptul că ai acces la toate datele. În industria noastră, dezvoltările rezidenţiale de această natură au şi certificări verzi. După raportul din decembrie 2021, am fost surprinşi să constatăm că am fost abordaţi şi de investitori din străinătate, care au citit raportul nostru, lucru care ne-a motivat să punem un accent mai mare pe acest aspect.”

    Acum, compania lucrează la a doua ediţie a raportului de sustenabilitate şi plănuieşte ca în fiecare an să adauge noi criterii. „Cred că cea mai dificilă parte pentru oricare persoană care se ocupă de partea de sustenabilitate este că lucrurile pot fi copleşitoare”, adaugă ea. „Avem multe standarde, multe informaţii care pot fi raportate şi trebuie să începem cu lucrurile de bază. În cazul nostru ne-am organizat pe fiecare dintre criteriile din ESG. Am început cu paşi mici, cu un raport de 70 de pagini, dar vedem deja semnalele pozitive”, detaliază Zuzanna Kurek. Ea este şi proprietara agenţiei Cornerstone Communications, o companie specializată în servicii de consultanţă pentru clienţi prezenţi pe piaţa de capital, şi şi-a început cariera pe pieţele de capital ca specialist IR & PR la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), unde a avut prima experienţă cu investitorii instituţionali.

    Magdalena Caramilea, manager de sustenabilitate în cadrul reţelei de mobilitate Autonom, spune că pentru compania sa conceptul de sustenabilitate a fost implementat recent, iar poziţia de manager de sustenabilitate a apărut în Autonom anul trecut. „Ne-am gândit mai întâi ce putem face, ce putem face nou şi ce putem integra la nivel de business şi lucrurile au devenit simple. Anul trecut a fost introdusă poziţia de manager de sustenabilitate, iar pentru noi, aceasta a apărut ca o oportunitate”, a detaliat ea. Pentru Autonom situaţia sustenabilităţii este una delicată, având în vedere sectorul în care activează compania. „Acţionăm într-un sector sensibil, cel al mobilităţii. Anul trecut, când am început să conturăm strategia de sustenabilitate ne-am pus şi noi întrebarea cum vom arăta în 2030, dacă vom arăta într-un fel în 2030, dacă este nevoie să ne schimbăm modelul de business. Ne-am dat seama în momentul în care am calculat amprenta de carbon că doar 1% din amprenta de carbon a companiei este realizată de noi, de maşinile conduse de angajaţi, iar 99% din amprenta totală a companiei este indirectă, este făcută de clienţii care conduc maşinile emise de noi”, explică ea. Magdalena Caramilea ocupă poziţia de director de sustenabilitate al Autonom de un an. Anterior a fost director de derulare contracte şi risk control manager în cadrul aceleiaşi companii. În perioada iulie 2021 – decembrie 2021, ea a făcut cursuri despre evoluţia companiilor spre sustenabilitate.

    „Începem să vorbim din ce în ce mai mult despre impact. Dacă până acum vorbeam despre profit, despre alte lucruri mult mai concrete, acum începem să vorbim despre impactul asupra mediului, impactul social, avem o preocupare mult mai mare pentru well-being”, a concluzionat directorul de sustenabilitate al Autonom.

    Alice Nichita, corporate affairs and sustainability director în cadrul organizaţiei Coca-Cola HBC, observă şi ea că sustenabilitatea, mai ales în afaceri, nu este un subiect atât de uşor de înţeles. Termenul sună bine, dar este mai mult decât un trend, adaugă ea. „Sustenabilitatea este o parte a ADN-ului nostru şi a devenit de mult o parte componentă a strategiei de business. Sunt foarte multe direcţii, foarte mulţi indicatori pe care îi măsurăm de la an la an. Raportarea nefinanciară a început pentru noi acum mai bine de opt ani de zile. Urmărind toţi aceşti indicatori de la an la an, poţi să îţi asumi nişte ţinte foarte bine argumentate de evoluţia şi de capacitatea proceselor pe care le ai de a se eficientiza pe parcursul timpului”, a declarat ea în cadrul evenimentului ZF. Compania are trei fabrici cu peste 1.500 de angajaţi direcţi în România şi cu aproape 70.000 de clienţi la nivel naţional. Coca-Cola HBC şi-a luat un angajament în luna octombrie a anului trecut ca până în 2040 să ajungă la emisii zero de dioxid de carbon. „Este un obiectiv ambiţios, mai ales că ştim că emisiile din scopul cu numărul trei vin din activităţi indirecte, pe care nu le poţi controla într-un mod direct prin activitatea ta, ci prin parteneriate. Este importantă crearea acestor trenduri şi dezvoltarea de comportamente sustenabile în rândul tuturor celor cu care facem afaceri în România”, afirmă reprezentanta companiei. Alice Nichita a venit şi ea pe postul de director de sustenabilitate din zona de comunicare. Ea ocupă această poziţie de circa nouă luni, iar anterior a ocupat poziţia de public affairs and communication manager în cadrul Coca-Cola HBC.

    Directorul de sustenabilitate este o denumire care există de mult, dar se schimbă rolul acesteia, complexitatea. Sunt foarte multe criterii de luat în calcul astfel încât să defineşti un astfel de rol. Nu este un rol nou, este o umbrelă pentru că majoritatea organizaţiilor au întreprins tot felul de iniţiative, programe, fie că erau sub umbrela CSR ori sub cea de corporate affairs.

    Cristina Postolache, partener, Stanton Chase Executive Search

    Nu este vorba de cum găsim directori de sustenabilitate, eu aş porni de la lista cu lucruri de făcut. Este foarte posibil ca în compania respectivă să existe deja colegi care ştiu măcar o bucăţică din ce trebuie făcut. Nici în companiile mari nu vine omul responsabil de sustenabilitate să rezolve, ci ei sunt un nod de interconectivitate.

    Alexandra Maier, manager de sustenabilitate, ING Bank România

    Mai întâi trebuie să începem să înţelegem noi ce este ESG-ul. Prima atribuţie a jobului meu actual a cuprins zona de educaţie. Am aprofundat cum putem să practicăm mai întâi noi, la nivelul companiei şi cum să ne aliniem la principiile de ESG. La nivelul grupului avem un cadrul global, iar acum rolul meu este de a integra acest cadru în cele şase ţări din regiunea CEE.

    Oana Stamatin, ESG chief officer, Colliers


    Dacă în trecut am gândit că ESG este doar o tendinţă temporară, în ultimele 12 luni ne-am dat seama tot mai mult că nu mai vorbim de un trend. La fiecare întâlnire pe care o avem cu investitorii instituţionali apar întrebările legate de ESG, dacă există un raport de sustenabilitate şi unde pot să găsească mai multe informaţii.

    Zuzanna Kurek, IR & sustainability manager, One United Properties

    Noi ne-am gândit relativ recent să implementăm această sustenabilitate, plecând de la ideea că este mai greu pentru o companie deja existentă să integreze acest concept. Ne-am dat seama că era totuşi uşor pentru că era foarte apropiat de ceea ce făceam deja. Anul trecut a fost introdusă poziţia de manager de sustenabilitate, pentru noi a apărut ca o oportunitate.

    Magdalena Caramilea, manager de sustenabilitate, Autonom


    Sustenabilitatea, mai ales în afaceri, nu este un subiect atât de uşor de înţeles. Termenul sună bine, dar este mai mult decât un trend. Sustenabilitatea este o parte a ADN-ului nostru şi a devenit de mult o parte componentă a strategiei de business. Sunt foarte multe direcţii, foarte mulţi indicatori pe care îi măsurăm de la an la an.

    Alice Nichita, corporate affairs and sustainability director, Coca-Cola HBC

  • Tu ai lucrat trei ani pentru americani, ce-ai învăţat de la ei? Americanii nu-şi contestă şefii şi deciziile lor, la noi tot timpul se comentează şi se contestă deciziile

    Iulian Harpa a terminat Facultatea de Petrol şi Gaze de la Ploieşti (tradiţie de familie), a lucrat apoi timp de 10 ani pentru Petrom, iar la un moment dat a fost recrutat de grupul american Cameron – producător de ultilaje petroliere – să meargă să lucreze pentru ei la sediul central din Houston – Texas. De acolo, a fost trimis în toate ţările unde americanii aveau operaţiuni pentru partea de audit. Timp de trei ani a lucrat pentru americani, iar în 2014 a revenit în ţară. Nici nu mai ştiu cum ne-am întâlnit pentru prima dată, acum opt ani, la ZF Live. Vineri, 5 mai, a revenit la ZF Live (după opt ani), pentru a discuta despre piaţa energiei (unde activează cu propria-i companie de consultanţă – HIM Public Affair), cât mai ţine această criză, unde se vor duce preţurile la gaze, energie electrică, petrol etc. După discuţia despre piaţa de energie – preţurile nu vor scădea la nivelul de unde au început să crească, ci dimpotrivă, vor rămâne mulţi ani de zile la nivelurile record de acum –  l-am întrebat cum a fost să lucreze pentru americani şi ce am putea învăţa de la ei (dacă!). Sunt strategi, lucrează după planuri, ştiu ce vor, plătesc bine dacă livrezi ceea ce îţi cer. Dar la noi cum e? Uite, spre exemplu, americanii, când au şedinţe se pregătesc pentru ele, ştiu despre ce vorbesc, în schimb, la noi vii la şedinţă ca să afli acolo despre ce se vorbeşte, care e tema. La ei nu există noţiunea de a întârzia la întâlniri sau la şedinţe, dar la noi pare că asta nu este nicio problemă, traficul este de vină. Când spui asta prima dată, americanul te înţelege, când spui a doua oară, acceptă, dar a treia oară te întreabă de ce nu pleci de acasă mai devreme, dacă ştii că ai trafic aglomerat, ca să ajungi la timp. Dar una dintre problemele cele mai evidente este legată de leadership. La americani şefii nu sunt contestaţi, deciziile nu sunt contestate şi comentate, cine este lider preia această responsabilitate. La noi, sunt tot timpul contestaţi, în special indirect, deciziile sunt tot timpul comentate, pentru a face ceva trebuie să te cerţi, ceea ce face ca procesul de realizare a unui lucru să fie tot timpul extrem de dificil. Toată lumea comentează, toţi au păreri mult mai bune de pe margine, dar dacă ar fi invitaţi să preia ei conducerea unei operaţiuni, nimeni nu ar vrea acest lucru, pentru că nimeni nu prea vrea să preia această responsabilitate. Toată lumea are idei, toată lumea ştie cum se poate face mai bine un lucru, dar aproape nimeni nu vrea să pună el în aplicare ceea ce spune, ceea ce comentează. Este adevărat că americanii au ceea ce se cheamă leadership, adică îşi asumă deciziile şi acţionează în consecinţă. La noi nu ştii niciodată cine are leadershipul, cine este cel care are decizia, pentru că de cele mai multe ori nu iese în faţă şi nu stă în faţă. Este adevărat că nu de puţine ori comportamentul şefilor aduce mai mult a management de tip vătaf şi mai puţin a management de tip lider, care să aibă capacitatea de a acţiona, de a conduce, de a construi ceva, şi mai ales de a-i determina pe oamenii din spatele lui să acţioneze în consecinţă. Una dintre problemele lui Iulian Harpa este legată de faptul că nu găseşte oameni care să lucreze pentru proiecte de consultanţă, ca să livreze ceea ce clientul vrea în timpul asumat şi la calitatea aşteptată. Şi nu este o problemă de bani. De altfel, aceasta este una din marile probleme ale perioadei actuale – este de lucru, sunt bani, sunt proiecte, dar nu există suficienţi oameni buni pe piaţă ca să lucreze şi să livreze aceste proiecte. Dar în final, ceea ce vedem cu ochiul liber este această problemă a leadershipului, unde americanii excelează, şefii nu sunt contestaţi, vor să fie şefi, deciziile nu sunt contestate, spre deosebire de situaţia de la noi, unde aproape toată lumea vrea să fie şef, dar să nu-şi asume nicio responsabilitate, să nu fie în frunte. Plus că această problemă a comentariilor, a contestării deciziilor este la ordinea zilei. 

    Bine ar fi fost dacă toţi am fi avut posibilitatea să facem practică sau internship la mericani, pentru a învăţa ce înseamnă leadership.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • ​Specialiştii din sănătate, la unison: Restricţiile au fost ridicate prea rapid, virusul încă este prezent în comunitate. Apelul la responsabilitate este singura pârghie rămasă

    ♦ Carantina nu mai există în România. Într-o familie cu un bolnav, ceilalţi membri pot să îşi vadă de şcoală şi serviciu, au decis autorităţile. Sunt zilnic peste 3.000 de pacienţi infectaţi cu Covid 19, măsurile de relaxare s-au luat prea brusc.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis să ridice starea de alertă şi nu a păstrat nicio restricţie în domeniul sanitar. Astfel, dacă o persoană se infectează cu Sars-Cov-2, izolarea nu mai este dublată şi de controlul din partea DSP. Medicii şi DSP pot doar să-i recomande unui caz pozitiv să rămână izolat, însă totul se rezumă la responsabilitatea persoanei respective, fără a mai putea fi controlată în vreun fel.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat o hotărâre privind abrogarea procedurilor de carantină a persoanelor în contextul Covid 19, arată hotărârea nr. 16 din 8 martie. Altfel spus, persoanele considerate contacţi direcţi ai persoanelor infectate cu Covid 19 nu vor mai intra în carantină. Nu vor mai sta în carantină nici persoanele nevaccinate, fără certificat verde, care intră în ţară.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • ​Specialiştii din sănătate, la unison: Restricţiile au fost ridicate prea rapid, virusul încă este prezent în comunitate. Apelul la responsabilitate este singura pârghie rămasă

    ♦ Carantina nu mai există în România. Într-o familie cu un bolnav, ceilalţi membri pot să îşi vadă de şcoală şi serviciu, au decis autorităţile. Sunt zilnic peste 3.000 de pacienţi infectaţi cu Covid 19, măsurile de relaxare s-au luat prea brusc.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis să ridice starea de alertă şi nu a păstrat nicio restricţie în domeniul sanitar. Astfel, dacă o persoană se infectează cu Sars-Cov-2, izolarea nu mai este dublată şi de controlul din partea DSP. Medicii şi DSP pot doar să-i recomande unui caz pozitiv să rămână izolat, însă totul se rezumă la responsabilitatea persoanei respective, fără a mai putea fi controlată în vreun fel.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat o hotărâre privind abrogarea procedurilor de carantină a persoanelor în contextul Covid 19, arată hotărârea nr. 16 din 8 martie. Altfel spus, persoanele considerate contacţi direcţi ai persoanelor infectate cu Covid 19 nu vor mai intra în carantină. Nu vor mai sta în carantină nici persoanele nevaccinate, fără certificat verde, care intră în ţară.

    „În contextul ridicării stării de alertă, toate măsurile de obligativitate s-au transformat în măsuri de recomandare. Dacă avem de-a face cu un pozitiv, în funcţie de evaluarea pe care o va realiza la medicul de familie sau medic specialist, este în măsură să-i spună care ar fi perioada în care ar trebui să stea izolat. Tot de la medicul de familie sau specialist va primi şi concediul medical, cu recomandarea de a se izola. Toate sunt cu titlul de recomandare. La nivel de DSP am continuat să facem anchete epidemiologice. Le recomandăm ce au de făcut pe mai departe. Depinde de conştiinţa fiecăruia, revenim la responsabilitatea fiecăruia de a da curs recomandărilor”, spune Oana Nicolescu, directorul DSP Bucureşti.

    Şi Sebastian Mezei, directorul DSP Hunedoara, spune că singura pârghie este recomandarea de izolare în cazul pacienţilor confirmaţi pozitiv.

    „Nu mai există pârghie legală să îi mai controlăm la domiciliu aşa cum făceam înainte în starea de alertă sau urgenţă. Trecem şi la lucruri de bun simţ – când ai gripă sau orice fel de boală în principiu stai şi te izolezi să nu transmiţi altora. Ce nu mai putem face este să dăm decizii de carantinare, acolo nu mai avem temei legal. Recomandarea fermă este ca persoanele pozitive să rămână izolate”, a mai spus Sebastian Mezei.

     

  • Drumul spre ESG: ce înseamnă conceptul după care toate marile companii se ghidează acum şi cum poate fi atins

    Regulile responsabilităţii în business se rescriu chiar în aceşti ani, iar noua paradigmă ESG (Environmental, Social, Governance) dă tonul la nivel global pentru o nouă forţă a schimbării. Ce înseamnă pentru companii? Ce înseamnă pentru societate? Cum poate o colaborare coerentă între mediul privat, ONG-uri, mediul academic şi stat să genereze o schimbare sustenabilă? Despre toate acestea au discutat managerii, experţii şi reprezentanţii societăţii civile prezenţi la videoconferinţa Business Magazin “De la CSR la ESG: noua paradigmă a responsabilităţii în business”, organizată în parteneriat cu Fundaţia Superbet.

     

    Iniţiativele de responsabilitate socială derulate de companii sub umbrela de CSR au venit până acum ca o aplecare voluntară asupra problemelor arzătoare ale societăţii, însă paradigma de ESG are potenţialul de a înscrie responsabilitatea şi sustenabilitatea direct în ADN-ul mediului privat. „Aş îndrăzni să vorbesc despre o nouă filosofie care pune în centrul activităţii companiilor problemele de mediu şi problemele sociale. În acest context, noi – companiile – trebuie să demonstrăm nu numai că nu facem rău mediului sau nu numai că nu discriminăm categorii sau că ne ocupăm de incluziune, ci fiecare dintre noi trebuie să dezvoltăm în interiorul companiilor politici de îmbunătăţire în aceste zone. Cumva, nu ne mai ducem doar în societate, ci trebuie să ne uităm mai întâi la noi”, a explicat Flavia Popa, secretar general al BRD, una dintre cele mai mari bănci din piaţa locală.

    La nivel global, unul dintre principalii factori care conduc schimbarea de paradigmă este reprezentat de finanţări. Modul în care acţionarii, investitorii, fondurile şi băncile aleg să finanţeze proiecte poate fi un vector decisiv, întrucât finanţatorii introduc mecanisme de analiză şi selecţie care ţin cont de criteriile ESG.

    Un alt element care conduce schimbarea de paradigmă este cel al legislaţiei europene, respectiv naţionale, care deja obligă companiile cu peste 500 de angajaţi să realizeze raportări nonfinanciare. Această obligativitate se va extinde în următorii ani şi către alte companii. „Companiile cu mai mult de 500 de angajaţi au început deja să raporteze, dar peste doi ani de zile şi cele cu peste 250 de angajaţi trebuie să raporteze performanţele lor în materie de mediu, social şi guvernanţă. Toate cele trei aspecte sau caracteristici trebuie puse şi din perspectiva unui standard care are referinţe clare, indicatori pe care compania şi-i asumă în momentul în care are un impact semnificativ pe un domeniu sau altul din cele trei. Trebuie să îl măsoare, să îl raporteze public“, a explicat Sorin Elisei, director consultanţă şi liderul practicilor de sustenabilitate şi energie, Deloitte România. El a subliniat că ESG aduce mai multă ordine în modalitatea în care compania se raportează faţă de comunitatea sau comunităţile din care face parte prin operaţiunile şi activităţile sale. Raportat la piaţa locală, reprezentantul Deloitte a declarat că tot mai multe companii din România încep să fie interesate de noua paradigmă şi să facă paşi spre a se alinia la aceasta. „Ce observ eu şi vă spun concret: în primul rând, dorinţa consiliilor, a membrilor consiliilor de administraţie şi a top managementului de a înţelege problematica ESG. Am avut multe workshopuri, ateliere de lucru în care am încercat să explicăm, pentru că cel mai important nivel de conştientizare a acestei probleme este la numărul 1 din companie. Apoi am văzut că există o preocupare pentru conştientizarea internă a angajaţilor.“ De cele mai multe ori iniţiativele de CSR sunt lansate de companii multinaţionale sau de firme care se încadrează în rândul companiilor mari. Cu toate acestea, societatea românească se bucură şi de sprijinul IMM-urilor, iar un exemplu în acest sens este Libris.ro, prin proiectul CarteTeca – un proiect derulat în parteneriat cu Salvaţi Copiii, prin care Libris îşi propune să doteze 350 de unităţi de învăţământ din România cu volume actuale, în următorii cinci ani. „Am îndrăznit să abordăm acest proiect, care este pe termen lung, după mulţi ani în care nu am avut acest curaj. Am ajutat, am sprijinit alte proiecte, avem un parteneriat cu Salvaţi Copiii, dar nu am avut propriul nostru proiect şi la un moment dat am identificat o nevoie”, a povestit
    Laura Ţeposu, CEO şi cofondator al Libris.ro. Ea a arătat că nu doar marile companii se gândesc la schimbarea de paradigmă şi la o mentalitate de ESG, întrucât şi Libris începe să analizeze moduri în care poate acţiona diferit şi chiar să facă schimbări. „Nu atât de sistematizat şi de structurat, dar este o nevoie pe care nu o putem ignora. Ne este semnalată atât extern de clienţii noştri, cât şi intern de colegi, mai ales cei mai tineri. În ultima perioadă am făcut nişte modificări pe zona asta şi fiecare modificare are un impact fantastic, oricât de mică. De exemplu anul acesta am modificat cutiile şi am renunţat la banda adezivă, iar această modificare aparent simplă a avut un impact major, mai ales pentru publicul tânăr din categoria 18-24 de ani”.

     

    Rolul ONG-urilor

    Organizaţiile nonguvernamentale sunt printre cei mai importanţi actori din ecosistemul de responsabilitate socială pentru că au know-how şi experienţă, în timp ce companiile au capital şi din ce în ce mai multă aplecare spre responsabilitate. „Această trecere la ESG este o invitaţie la un angajament pentru transparenţă, un angajament pentru a urmări nişte obiective foarte clar definite, foarte clar asumate şi apoi raportate atent şi consistent şi cred că aici este şi modul în care evoluează relaţia cu partenerii noştri din sectorul ONG. Cred că această trecere către ESG ne invită la o colaborare, un parteneriat între companii şi ONG-uri, astfel încât proiectele pe care le derulăm să fie clar cuantificate, să urmărim obiective foarte clare şi să le vedem pe termen lung”, a explicat Ana-Maria Nicolae, head of integrated communication sisters în cadrul Avon. ONG-urile pot reuşi chiar să atragă în proiecte parteneri din mediul privat care poate nu derulează proiecte pe cont propriu. Aici, societatea civilă are deja exemple de angrenaje care au atras şi implicarea a câteva mii sau zeci de mii de IMM-uri. Unul dintre acestea vine dinspre proiectul HartaEdu realizat de Narada, un proiect care funcţionează ca o „unitate de primiri urgenţe pentru şcolile din România”. „Avem aproximativ două luni de când funcţionează această platformă, perioadă în care au lansat apeluri urgente peste 400 de şcoli, care au împreună 86.000 de elevi, iar comunitatea locală, IMM-urile – pentru că pe această hartă sunt indexate 75.000 de IMM-uri din toată România – au soluţionat deja alerte în valoare de 1,5 milioane de lei de la mai mult de 40 de şcoli. Deci 10% din alerte au fost deja soluţionate în doar câteva săptămâni”, a declarat Andra Munteanu, CEO, Narada.

    Ana-Maria Nicolae, head of integrated communication sisters, Avon: “Cred că această trecere către ESG ne invită la o colaborare, un parteneriat între companii şi ONG-uri, astfel încât proiectele pe care le derulăm să fie clar cuantificate, să urmărim obiective foarte clare şi să le vedem pe termen lung.”

    Ea a discutat despre rolul ONG-urilor în această nouă paradigmă şi despre modul în care marile companii pot apela la know-how-ul societăţii civile pentru proiectele ambiţioase din viitor. „M-a bucurat întrebarea legată de rolul ONG-urilor în această lume postpandemică şi cred că era un tip de viziune care deja se vedea cumva, şi-anume că în acest nou tip de capitalism care se naşte în acest an ONG-urile nu mai sunt în afara conversaţiei. Aş spune că de multe ori sunt cele care pornesc conversaţia”. Eşecul statului în rezolvarea unora dintre cele mai mari probleme ale societăţii a fost observat şi de Samuel Negoiescu, preşedintele Asociaţiei Speranţă pentru România. Prin organizaţia pe care o conduce, el a reuşit să convingă atât companii, cât şi sute de mii de români să susţină două cauze majore: sprijinirea celor care suferă de boli grave şi ajutorarea familiilor care provin din medii defavorizate. „Dacă ar fi să discut din perspectiva responsabilităţii sociale, pentru că aici suntem implicaţi mai mult, rolul ONG-urilor este vital pentru că din punctul meu de vedere statul nu se implică sub nicio formă în soluţionarea problemelor individuale, aşa cum se ocupă un ONG. În cazul nostru, mergem acasă la o familie nevoiaşă, facem o anchetă socială, identificăm nişte nevoi, practic rezolvăm acea nevoie concretă şi imediată, dar nu numai atât, ne ocupăm de familia respectivă pe termen lung”. Sorin Elisei este de părere că ONG-urile pot juca acelaşi rol ca până acum, dar la o altă dimensiune. Liderul practicilor de sustenabilitate şi energie din cadrul Deloitte România consideră că şi ONG-urile sunt părţi interesate în a vedea problematica ESG şi acţiunile viitoare ale companiilor. „Asta ar putea să fie baza, încercând să anticipeze acolo unde companiile ar trebui să îşi îndrepte atenţia. E foarte importantă implicarea în comunitatea locală, acolo unde ai businessul, unde eşti cu oamenii sau unde produci profit. Din perspectiva asta, (n.r – ONG-urile) se pot implica în aşa fel încât companiile să mărească gradul de investiţie nu numai în acţiuni poate de imagine, dar şi în acţiuni concrete cu impact concret în viaţa comunităţilor locale”.

     

    Ce poate face statul

    Companiile şi societatea civilă nu au aşteptări neapărat de la statul român şi de la decidenţi, însă atrag atenţia că există câteva lucruri pe care le poate face mediul public pentru a ajuta iniţiativele de responsabilitate socială. „Cred că trebuie să devină un partener activ în eforturile pe care le facem în zona de CSR. Cred foarte mult în forţa unui triplu parteneriat, între companii, sectorul ONG şi stat. Acum există nişte facilităţi pe care statul le oferă pentru companii pentru a putea derula activităţi de CSR, ne referim la facilităţile fiscale, dar am avut surpriza să văd chiar recent cum instituţii de stat încep să deruleze campanii de conştientizare şi educare. Mă refer la campania derulată de Poliţia Română împreună cu Asociaţia Telefonul Copilului, pentru prevenţia agresiunilor sexuale împotriva minorilor”, a declarat Ana-Maria Nicolae, Avon.

    Ea clasifică o astfel de iniţiativă drept „un început, un prim pas”, dar consideră că implicarea statului ar putea veni să ducă la alt nivel impactul iniţiativelor pe care mediul privat deja le derulează. „În cazul nostru, întorcându-mă la una dintre iniţiativele Avon prin care încercăm să luptăm cu cancerul de sân şi să oferim femeilor din toată ţara acces la consultanţii gratuite care le pot salva viaţa, mă gândesc doar ce impact am putea avea dacă ar fi şi statul partener într-un asemenea demers. Probabil am ajunge nu la 5.000 de femei, ci la câteva zeci de mi de femei”. Dacă Ana-Maria Nicolae vede statul ca pe un al treilea partener în acest mix, Adriana Preda, director executiv al Asociaţiei The Social Incubator, consideră că la acest parteneriat ar trebui să se alăture şi mediul academic. Totodată, ea susţine că statul ar trebui să promoveze facilităţile pe care deja le oferă. „Eu văd mai multe direcţii în care statul se poate implica. Realitatea este că societatea civilă rezolvă probleme sociale pe care statul ar trebui să le rezolve. (…) Avem astăzi 88.000 de ONG-uri în România, un număr mare de ONG-uri care vor să se implice în problemele sociale pe care statul nu le poate rezolva, dar pentru care oferă anumite facilităţi şi la nivel legislativ şi la nivel fiscal. Facilităţi care din păcate nu sunt cunoscute, apropo că vorbeam de IMM-uri. Nu sunt cunoscute facilităţile şi atunci cred că lansarea unor campanii de conştientizare ar putea încuraja”. Pentru context, printre proiectele The Social Incubator se numără şi proiectul „lucrezdinnou.ro”, realizat în parteneriat cu Coca-Cola HBC România.

    Adriana Preda, director executiv, Asociaţia The Social Incubator: “Eu aş aduce la masă şi mediul academic. Sunt foarte puţine programe de master sau chiar de doctorat legatE de responsabilitate socială, programe de care ar beneficia nu doar persoanele, mediul de business, ci şi aceste ONG-uri. Sunt mulţi oameni care vor să facă bine, dar nu au structura, cunoştinţele şi experienţa.”

    Acesta reprezintă o platformă care vine cu instrumente de reconversie profesională şi cu oferte de locuri de muncă pentru cei care trebuie reintegraţi în piaţa muncii. Adriana Preda susţine că ecosistemul din România are nevoie de programe de formare pentru cei care vor să facă fapte bune, dar care nu au cunoştinţe sau exeprienţă. „Eu aş aduce la masă şi mediul academic. Sunt foarte puţine programe de master sau chiar de doctorat legate de responsabilitate socială, programe de care ar beneficia nu doar persoanele, mediul de business, ci şi aceste ONG-uri. Sunt mulţi oameni care vor să facă bine, dar nu au structura, cunoştinţele şi experienţa. Am putea aduce la masă programe de formare şi mediul academic”.

    Totodată, Preda crede că România ar trebui să se inspire din alte ţări şi să încurajeze formarea unor think tankuri la care să participe experţi, instituţii, ONG-uri, mediul de business şi chiar beneficiarii serviciilor sociale, astfel încât strategia de responsabilitate socială să fie una cât mai concretă şi cu o aplicabilitatea totală în realitatea de zi cu zi. Pentru Samuel Negoiescu şi pentru asociaţia prin care el ajută şi familiile sau persoanele care trăiesc la limita sărăciei, rolul statului ar trebui să fie altul. El are nevoie ca sistemul social al statului să aibă măcar evidenţa la zi a persoanelor care sunt într-o situaţie precară, ceea ce ar economisi multe din resursele ONG-ului. „Asistenţa socială ar trebui regândită la nivel local, la nivel de primării. Ce am constatat în 15 ani de activitate este că atunci când te duci la un asistent social el habar nu are ce se întâmplă în comunitatea lui şi acest lucru nu este izolat, ci îl întâlnesc frecvent. Nu mi se pare normal ca un reprezentant al primăriei să nu ştie care sunt situaţiile unei familii nevoiaşe din localitatea lui, şi nu mă refer la un oraş, ci la o localitate mică, unde nu ştii că ai un bătrân care nu are cu ce să se încălzească sau un băiat de 18 ani care stă în frig şi nu are pe nimeni”. Andra Munteanu de la Narada vede situaţia la fel ca Ana-Maria Nicolae de la Avon, şi-anume statul ar putea juca un rol în scalarea soluţiilor cu care ONG-urile sau companiile private vin deja pentru a rezolva problemele societăţii. „Spre exemplu, în speţa învăţării remediale statul a spus public că soluţiile pe care le are nu livrează, nu creează suficient de repede suficient de mult impact. La momentul respectiv am dezvoltat o soluţie şi am digitalizat toată materia claselor 0-8. Astfel, pe parcursul vacanţei de vară au avut parte de învăţare remedială 15.000 de copii. Ni se pot părea mulţi sau puţini în raport cu cei 300.000 la care trebuia să ajungem. Tipul de scalare de la zeci de mii la sute de mii poate fi făcut cu mare uşurinţă dacă statul este dispus să intre în parteneriat, uneori cu contribuţii care pot părea minore, precum promovarea unui instrument creat de una dintre organizaţiile noastre la toată masa de cadre didactice din România”.

    Samuel Negoiescu, preşedinte, Asociaţia Speranţă pentru România: “Dacă ar fi să discut din perspectiva responsabilităţii sociale, pentru că aici suntem implicaţi mai mult, rolul ONG-urilor este vital pentru că, din punctul meu de vedere, statul nu se implică sub nicio formă în soluţionarea problemelor individuale, aşa cum se ocupă un ONG.”

  • CSR 2021: Împreună pentru sănătate, o iniţiativă privată pentru pacienţii oncologici şi cu afecţiuni grave

    Vodafone România, Împreună pentru sănătate – proiect inclus în anuarul CSR 2021 – Cele mai responsabile companii din România

    Motivaţie: În România, în anul 2020, trăiau aproximativ patru milioane de bolnavi cronici, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, citate de companie. Mulţi dintre ei întâmpină dificultăţi financiare şi, de cele mai multe ori, nu reuşesc să acopere costurile necesare pentru plata unor investigaţii medicale, tratamente adecvate, transport sau cazare. Acest lucru conduce automat la amânarea sau întreruperea tratamentului şi, implicit, la scăderea şanselor de vindecare. Platforma www.impreunapentrusanatate.ro vine în sprijinul acestor pacienţi, dar şi al celor care doresc să se implice în beneficiul bolnavilor.

     

    Descrierea proiectului: „Împreună pentru sănătate” îşi propune să ofere pacienţilor oncologici şi celor cu afecţiuni grave în formare şi îndrumare pentru accesarea unor servicii medicale, oferite de clinici şi spitale din ţară şi din străinătate, dar şi consiliere pentru strângerea de fonduri pentru plata unor investigaţii, intervenţii sau tratamente care nu pot fi efectuate în România sau care nu sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Totodată, aceasta conectează pacienţii şi aparţinătorii acestora cu persoane din ţară sau din străinătate dispuse să le ofere găzduire în vecinătatea unităţilor medicale în care îşi  efectuează tratamentele.

    Nu în ultimul rând, platforma asigură suport în soluţionarea altor tipuri de nevoi, precum găsirea de medicamente, asigurarea transportului casă – spital pentru pacienţi sau traducerea unor documente medicale, dar şi un ghid despre accesarea şi decontarea serviciilor medicale în România şi în străinătate şi informaţii la zi din domeniul sănătăţii.

    Astfel, platforma le dă posibilitatea pacienţilor oncologici şi cu afecţiuni grave să identifice cele mai bune opţiuni de tratament, oferind acces la informaţii despre peste 400 de clinici şi spitale de stat sau private, din mai mult de 20 de ţări din Europa, America şi Asia în funcţie de specialitatea medicală (oncologie, hematologie, radioterapie şi transplant medular), cuprinzând informaţii despre serviciile medicale puse la dispoziţie în cadrul fiecărei secţii, date de contact ale specialiştilor, opţiuni de cazare în apropierea spitalelor, transportul de la aeroport. Conţine, de asemenea, şi o listă a ONG-urilor care pot veni în sprijinul pacienţilor cu diverse servicii gratuite, dar şi o secţiune adresată celor care doresc să ofere sprijin pacienţilor cu boli grave.

    Platforma www.impreunapentrusanatate.ro, disponibilă în limbile română şi engleză, are secţiuni dedicate celor aflaţi în nevoie şi celor care pot oferi ajutor. Proiectul a fost dezvoltat de Asociaţia M.A.M.E. printr-o finanţare asigurată de Fundaţia Vodafone România în valoare de 335.800 lei în cadrul programului Connecting for Good.

     

    Rezultate: Un număr de 171 de pacienţi au primit sprijin în primele trei luni de la lansarea platformei. Pentru primul an de funcţionare, obiectivul este de a oferi sprijin prin platformă pentru aproximativ 1.000 de pacienţi.

  • Pariu de România: compania care face legătura între sănătate, educaţie şi şah

    Pandemia a scos la iveală multe lipsuri ale sistemului public din România, cu precădere în zona de sănătate, iar nevoile societăţii au devenit mai presante ca oricând. Unele dintre acestea şi-au găsit parţial rezolvarea în eforturile companiilor şi ale ONG-urilor, unde Fundaţia Superbet s-a remarcat drept unul dintre cei mai activi jucători implicaţi în responsabilitate socială din peisajul local. Aceasta a iniţiat şi sprijinit multiple proiecte pe trei direcţii mari: sănătate, educaţie şi şah.

    “În lupta anti-Covid-19 s-a implicat toată planeta, guverne, companii, ONG-uri mici şi mari. În primăvara anului 2020, echipamentele şi biocidele donate de Fundaţia Superbet au ajuns în 20 de judeţe, cele mai solicitate în lupta cu pandemia, şi au fost livrate către 33 de spitale, prin grija voluntarilor Superbet şi INACO”, povesteşte Augusta Dragic, preşedintele Fundaţiei Superbet, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

    Fundaţia Superbet este implicată în prezent în cinci proiecte de sănătate, iar unul dintre cele mai ambiţioase este reprezentat de iniţiativa Covid-19 Superbet, prin care sprijină lupta împotriva pandemiei. În total, Fundaţia a donat diferite echipamente şi biocide în valoare de 1 milion de lei către spitale, dar şi peste 100 de concentratoare de oxigen. „În luna noiembrie 2021 am distribuit 110 concentratoare de oxigen şi 3.000 de măşti de oxigen către spitale aflate în situaţii de criză, din peste 60 de oraşe din România. Acţiunea iniţiată şi finanţată de Fundaţia şi Grupul Superbet, la care au contribuit cu efortul logistic INACO şi Dentotal, a adus o gură de oxigen în lupta cadrelor medicale pentru salvarea pacienţilor afectaţi grav de Covid-19. Suntem conştienţi că implicarea noastră poate face diferenţa şi de aceea vom fi mereu atenţi la situaţiile critice din jur”. Totodată, Fundaţia Superbet s-a implicat în echiparea cu aparatură medicală pentru Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, dar şi în achiziţia unei ambulanţe pentru Spitalul Matei Balş.

    Trebuie menţionat că interesul arătat de Augusta Dragic pentru sănătate este mai mult decât responsabilitate socială şi îşi are rădăcinile chiar în formarea celei care astăzi este preşedintele Fundaţiei Superbet. Concret, parcursul ei antreprenorial a debutat în momentul în care a lăsat în urmă anii de studiu la medicină şi rezidenţiatul în chirurgie. „Încercăm să facem cât mai mult bine în jurul nostru şi credem că dincolo de bani, implicarea din suflet este ceea ce contează cel mai mult. (…)Toate faptele bune înseamnă efort. Contextele sunt atât de diferite încât nu cred că ar fi corect faţă de niciuna dintre aceste iniţiative să fie menţionată ca fiind mai solicitantă sau mai specială faţă de alta. Ce vreau să subliniez este că răsplata este pe măsură”. Dincolo de lupta împotriva pandemiei, Fundaţia Superbet mai susţine o serie de cauze importante în zona de sănătate: sprijinirea femeilor afectate de cancer, printr-un parteneriat cu Asociaţia Imunis; ajutor pentru Fundaţia Familia Sfântă, care oferă ajutor prin donaţii şi servicii medicale pentru cei cu o situaţie materială precară; susţinerea proiectului „Iluminare în roz”, prin care lucrează cu Fundaţia Renaşterea pentru a arăta susţinere faţă de femeile aflate în lupa cu cancerul mamar; sprijin pentru Hospice Casa Speranţei în misiunea lor de a ajuta copiii care luptă cu boli incurabile.

     

    Şah pentru viitor

    Fundaţia Superbet se implică în mod activ în educaţie şi face eforturi pentru a transforma şahul într-un sport de viitor în România, care poate forma următoarea generaţie. „Am să încerc să răspund la întrebarea «ce soluţie a găsit Fundaţia Superbet la una dintre cele mai arzătoare probleme ale societăţii româneşti», problema pe care noi am identificat-o fiind educaţia. Răspunsul găsit de noi este şahul. Vrem să facem din şah un instrument de educare accesibil cât mai multor generaţii de copii”, a explicat Augusta Dragic într-un mesaj transmis în cadrul videoconferinţei Business Magazin „De la CSR la ESG: noua paradigmă a responsabilităţii în business“, organizată în parteneriat cu Fundaţia Superbet. Fundaţia Superbet sprijină Federaţia Română de Şah, întrucât crede într-un viitor în care acest sport al minţii poate fi chiar mai mult decât un instrument de educare, un viitor în care şahul poate fi o oportunitate de a face performanţă. „Credem că şahul este soluţia, credem că şahul poate dezvolta viitoare generaţii de copii care vor fi mult mai pregătiţi pentru viaţă. Pe lângă abilităţile analitice, strategice şi toate celelalte calităţi pe care şahul le dezvoltă vom avea în primul rând oameni, şi cu puţin noroc şi multă muncă vom avea mari campioni”, a transmis ea în acelaşi mesaj. Pe lângă sprijinul acordat Federaţiei Române de Şah, Fundaţia Superbet a reuşit în premieră să aducă în România o etapă a celebrei competiţii europene Grand Chess Tour. Astfel, în 2019 a avut loc pentru prima dată în România Superbet Grand Chess Tour, o competiţie care aduce în ţara noastră unii dintre cei mai mari maeştri ai şahului din întreaga lume.

    În 2021, Fundaţia a reuşit să organizeze o nouă etapă a turneului pe plan local. „În 2022 vom continua să finanţăm proiectul nostru de suflet, şahul. Vom aduce din nou în România cei mai importanţi jucători de şah la nivel mondial, în cadrul Grand Chess Tour 2022, care se va desfaşura la Bucureşti între 3 şi 15 mai. Turneul va fi organizat ca de obicei în parteneriat cu Fundaţia pentru Şah Kasparov şi cu Federaţia Română de Şah, ai cărei parteneri strategici suntem. Vom continua să fim principalul partener financiar al iniţiativelor Federaţiei Române de Şah”, a povestit preşedintele Fundaţiei Superbet în cadrul interviului acordat Business MAGAZIN. Mai mult, Augusta Dragic îşi propune ca fundaţia pe care o conduce să ducă şahul la următorul nivel în ceea ce priveşte educaţia, ceea ce înseamnă că încearcă să includă acest sport chiar într-una din primele etape ale sistemului educaţional. „Vom demara si un proiect nou –  introducerea şahului în grădiniţe şi în ciclul primar, proiect bazat pe metodologia dezvoltată de Fundaţia pentru Şah Kasparov. Proiectul-pilot, care va începe în ianuarie 2022, se intitulează «Şahul – de la învăţarea în clasă, la poveşti de spus acasă  – The Gambit» şi va fi implementat în parteneriat cu Asociaţia Step by Step”. În acelaşi timp, ambiţia legată de şah se conturează la nivel înalt şi în alte pieţe în care Grupul Superbet activează, în contextul în care alte două oraşe europene se vor bucura de câte o etapă a turneului Superbet Grand Chess Tour. „Începând cu 2022, vom organiza alte două etape a Grand Chess Tour, adică pe lângă etapa de la Bucureşti, vom fi organizatori şi în alte două oraşe europene acolo unde Grupul Superbet activează. Unul dintre oraşe va fi sigur Varşovia, pentru cel de-al doilea aşteptăm obţinerea tuturor aprobărilor pentru a-l anunţa oficial”.

     

    Ce urmează

    La nivel global se discută despre o nouă paradigmă a responsabilităţii în business, una care ar putea veni cu o forţă mult mai puternică şi cu o abordare integrată în acest sens. Ea este cunoscută drept ESG (environmental, social, governance), şi implică atât o nouă mentalitate, cât şi reguli clare, precum raportări nonfinanciare din partea companiilor. În acest context, Augusta Dragic crede că nu este vorba tocmai despre o trecere de la CSR la ESG, ci mai mult despre „faţetele aceleiaşi atitudini”.

    „Nu cred că trebuie să trecem de la o mentalitate la alta. Cred că vorbim de faţetele aceleiaşi atitudini. ESG aduce poate şi o componentă mai cuantificabilă în cifre comparativ cu CSR – de exemplu de „cost saving”, prin reducerea deşeurilor şi optimizarea alocării resurselor. Însă dincolo de acest gen de considerente, important este să ai o atitudine corectă moral, sustenabilă pe termen lung, responsabilă. Responsabilă faţă de mediu, faţă de colegi, faţă de clienţi, faţă de toate elementele ecosistemului în care activezi. În plus, să încerci să ai grijă şi de cei mai puţin norocoşi”. În ceea ce priveşte modul în care statul poate încuraja iniţiativele de responsabilitate socială, preşedintele Fundaţiei Superbet numeşte facilităţile fiscale „un prim pas bun”, dar acesta trebuie să fie urmat şi de alţii, atât din direcţia publică, cât şi dinspre fiecare dintre noi. „Redirecţionarea unei părţi din impozite către iniţiative CSR este un prim pas bun în această direcţie. Aşteptăm următorii paşi. Dar până acolo, nu cred că trebuie să aşteptăm de la stat să se ocupe de toate. Dacă fiecare dintre noi ar face zilnic măcar o faptă bună, am fi cea mai fericită naţie. Nu e nevoie neapărat de bani, ci mai ales de suflet”. A treia direcţie în care activează Fundaţia Superbet este cea de educaţie şi cultură, unde a hotărât să susţină financiar menţinerea pe piaţă a revistei „Ştiinţă şi Tehnică”, pentru a duce mai aproape ştiinţa de fiecare nouă generaţie de tineri curioşi.

    „Am decis să susţinem financiar publicaţia «Ştiinţă şi Tehnică» la îndemnul reprezentanţilor a mai multor generaţii care au crescut, s-au inspirat şi şi-au hrănit curiozitatea de-a lungul deceniilor din paginile acestei reviste cu o istorie remarcabilă în spate”. Mai mult, Fundaţia Superbet s-a implicat în salvarea revistei culturale „Dilema Veche”, care era în pragul de a-şi suspenda versiunea tipărită, după aproape trei decenii. „În ceea ce priveşte «Dilema Veche», am aflat din presă că cea mai importantă revistă culturală românească ar putea muri – în martie 2020, un anunţ al redactorului şef, Sever Voinescu, urmat de un articol al domnului Andrei Pleşu anunţau că, după 27 de ani, revista  îşi suspendă versiunea tipărită şi rămîne, o vreme, doar online. Cultura menţine sănătatea minţii, la fel de necesară ca şi cea a corpului. Aşa cum Fundaţia Superbet a sărit în ajutorul medicilor şi pacienţilor la începutul pandemiei Covid-19, în acelaşi fatidic martie 2020, ne-am bucurat să putem ajuta şi cultura”.

    Întrebată dacă Fundaţia Superbet mai plănuieşte iniţiative similare pentru anul 2022, Augusta Dragic a explicat că intervenţiile de acest gen vor continua pentru că este nevoie de ele, însă a subliniat că organizaţia nu îşi doreşte să creeze dependenţe care ar putea alimenta comportamente nesustenabile, nici din partea finanţatorului, nici din partea beneficiarilor. „Experienţa ne-a învăţat că dependenţa excesivă de o singură sursă de finanţare trebuie evitată tocmai pentru ca un proiect să se dezvolte şi să crească sănătos. Prin urmare, da, plănuim şi în 2022 iniţiative similare, în zona şahului cu siguranţă. În rest, sunt suficient de multe nevoi urgente în societatea românească care merită sprijinite şi alături de unele vom fi şi noi, sigur”. Fundaţia Superbet plănuieşte să se implice în viaţa comunităţilor din toate ţările în care activează, întrucât consideră că nu există diferenţe majore între ţări, iar binele nu are geografie. Astfel, pe lângă turneul de şah pe care îl va organiza şi în alte ţări dincolo de România, Fundaţia va menţine şi iniţiativa prin care luptă împotriva cancerului. „Vom continua să fim sponsorii principali ai Race For Cure, iniţiativa în care din 2019 au fost implicaţi colegii din toate pieţele pe care Grupul Superbet activează. Am reuşit chiar, ca în 2019 şi în 2021, să fim cea mai numeroasă echipă participantă şi cea care a donat cea mai mare sumă pentru lupta împotriva cancerului”

    Augusta Dragic, preşedintele Fundaţiei Superbet: “Vom demara si un proiect nou — introducerea şahului în grădiniţe şi în ciclul primar, proiect bazat pe metodologia dezvoltată de Fundaţia pentru Şah Kasparov. Proiectul-pilot, care va începe în ianuarie 2022, se intitulează «Şahul — de la învăţarea în clasă, la poveşti de spus acasă — The Gambit» şi va fi implementat în parteneriat cu Asociaţia Step by Step.”

     

  • CSR 2021: A Better Future, proiectul Mastercard de dotare a spitalelor cu tehnologii şi echipamente medicale de ultimă generaţie

    Mastercard, A Better Future – Proiect inclus în anuarul CSR 2021 – Cele mai responsabile companii din România

     

    Motivaţie: Mastercard a fost dintotdeauna un facilitator al experienţelor de nepreţuit, urmând misiunea de a-i conecta pe oameni cu oportunităţi care pot contribui la un viitor mai bun, prin intermediul parteneriatelor, produselor sau al serviciilor companiei. În ultimii ani, Mastercard s-a implicat într-o serie de proiecte pentru sprijinirea sistemului medical, 2019 marcând începutul parteneriatului pe termen lung cu Asociaţia Dăruieşte Viaţă şi crearea platformei „Un Viitor mai Bun”. Astfel, Mastercard a devenit partenerul pentru inovaţie al iniţiativei #NoiFacemUnSpital, cu scopul de a construi Primul Spital Naţional de Copii pentru Cancer, Boli Grave şi Traumă, destinat atât tratării cancerului, cât şi a altor afecţiuni, fiind dotat cu secţii precum neurochirurgie şi neurologie, chirurgie, bloc operator şi ATI. Anul acesta, compania şi-a setat ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale oferite prin trainingul personalului medical.

     

    Descrierea proiectului: Toate eforturile locale ale Mastercard, materializate prin produsele, serviciile şi parteneriatele companiei, au fost direcţionate pentru îndeplinirea obiectivului de a dona 1,1 milioane de euro până la finalul anului 2019. Această sumă a contribuit la dotarea spitalului cu tehnologii şi echipamente medicale de ultimă generaţie. În 2020, în noul context provocat de pandemia de COVID-19, Mastercard a reconfigurat proiectele conturate deja cu partenerii existenţi şi a redirecţionat eforturile către susţinerea cauzelor asociate. Prin urmare, Mastercard s-a alăturat iniţiativei asociaţiei Dăruieşte Viaţă de a susţine sistemul medical în lupta pentru combaterea noului virus, oferind 100.000 euro pentru achiziţia de materiale şi echipamente necesare spitalelor.

    În prezent, la trei ani după lansarea parteneriatului cu Dăruieşte Viaţă, Mastercard continuă iniţiativele de sprijinire a sistemului naţional de sănătate împreună cu Dăruieşte Viaţă prin lansarea unui proiect de training pentru echipe de medici din România. Prin valorificarea activelor globale ale companiei în domeniul asistenţei medicale, Mastercard a facilitat colaborarea cu o echipă internaţională de experţi ai celui mai prestigios institut american pentru siguranţa pacienţilor în sprijinul cadrelor medicale din Romania şi în beneficiul pacienţilor.

    Proiectul a constat într-o serie de sesiuni online de training, susţinute de specialiştii internaţionali pentru echipe de medici din diferite spitale din România, fiind primul pas pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale locale. Sesiunile de mentorat s-au desfăşurat online, pe durata a cinci luni, cu implicarea specialiştilor din cadrul unui prestigios institut american pentru siguranţa pacienţilor şi cu susţinerea Mastercard şi a celor trei emitenţi de carduri de beneficii sociale din România – Edenred, Sodexo Pass România şi Up România.

     

    Rezultate: În cadrul programului, principalele teme prezentate au fost: gestionarea fluxurilor de pacienţi, siguranţa pacienţilor în sistemele de sănătate şi prevenirea şi reducerea infecţiilor intraspitaliceşti. Astfel, medicii participanţi au aprofundat subiectele, cu scopul de a îmbunătăţi serviciile medicale oferite.

  • CSR 2021: Şofer de suflet, proiectul prin care copiii cu afecţiuni grave au avut parte de tratamentele de care aveau nevoie în perioade critice pentru ei

    Rompetrol (KMG International), Şofer de suflet – proiect inclus în anuarul CSR 2021 – Cele mai responsabile companii din România

     

    Motivaţie: Proiectul a luat naştere în timpul pandemiei, în luna mai 2020, când restricţiile au limitat foarte mult posibilităţile de transport în mediul rural şi reprezentanţii Asociaţiei Magic au observat că mai multe familii încep să renunţe la vizitele la spital, absolut necesare pentru copiii bolnavi de cancer. Având deja o reţea de voluntari bine dezvoltată, Asociaţia Magic a solicitat implicarea persoanelor cu maşină proprie şi experienţă în şofat care doresc să ajute. Astfel reţeua Şoferilor de Suflet s-a format rapid în acea perioadă, iar Rompetrol a oferit carburantul necesar curselor – principala cheltuială a proiectului. În anul 2020, Rompetrol a asigurat combustibilul pentru proiect aproape în totalitate şi a facilitat astfel accesul la tratamente pentru mii de copii cu afecţiuni oncologice şi alte afecţiuni grave, într-o perioadă critică.

     

    Descrierea proiectului: Prin proiectul „Şofer de Suflet”, o reţea formată din peste 250 de voluntari asigură transportul gratuit de la/către spital pentru copiii cu afecţiuni oncologice care trebuie să ajugă la investigaţii sau tratamente. Rompetrol este  partener al proiectului prin asigurarea combustibilului necesar transportului, punând la dispoziţie carduri speciale pentru achiziţie în benzinăriile Rompetrol. Proiectul a fost iniţiat împreună cu Asociaţia Magic. Comunicarea directă cu familiile beneficiarilor şi cu medicii şi scăderea cererilor de cazare în MagicHOME au fost factorii care au dus la identificarea nevoii.

    Rompetrol deja sprijină proiecte din domeniul sănătăţii de mai mulţi ani pentru că este unul dintre domeniile cu mare nevoie de susţinere în România. Parteneriatul cu Asociaţia Magic are la bază transparenţa şi raportarea activităţilor în timp real şi faptul că a existat putere de implementare prin reţeaua de voluntari dezvoltată prin proiectele anterioare. Exista un coordonator din partea Asociaţiei Magic, persoană care comunică cu voluntarii, cadrele medicale şi familiile sau centralizează solicitările venite din partea echipei. Rompetrol a asigurat carduri cu sume alocate combustibilului care au asigurat întregul necesar de combustibil.

    Şoferii pot intra în proiect pe baza unui scurt interviu, a prezentării unui cazier judiciar şi a permisului de conducere, cu condiţia de a exista experienţă în conducerea unui vehicul de minim un an. Toţi şoferii s-au supus condiţiilor impuse de organizaţie (purtarea măştilor, testarea, adaptarea la copilul transportat prin includerea dispozitivelor speciale precum scaune speciale pentru copii). Bugetul proiectului în perioada mai-decembrie 2020 este de 400.250 lei.

    Rezultate: Început  în anul 2020 şi continuat în 2021, proiectul „Şofer de Suflet” are în prezent 273 de voluntari şi aproximativ 900.000 de km parcurşi.

    • Peste 5000 de copii cu afecţiuni grave au fost transportaţi gratuit în condiţii de siguranţă.

    • Revenirea la vizitele medicale necesare şi facilitarea accesului la tratamente, crescând astfel şansele de vindecare.

    • Degrevarea spitalelor prin evitarea internărilor în timul sesiunilor de tratamente care nu necesitau spitalizare.

    • Oferirea unui cadru de mobilizare a voluntarilor într-o activitate cu impact imediat şi dezvoltarea unei noi comunităţi. Voluntarii au aflat despre situaţiile familiilor direct de la ei şi mulţi dintre ei au decis să se implice mai mult, au generat noi parteneriate pentru ONG, au angrenat alţi voluntari în activităţile organizaţiei, gnerând astfel noi resurse şi pentru alte proiecte ale Asociaţiei Magic prin care calitatea vieţii copiilor este îmbunătăţită.

    • Aproximativ 500.000 lei de economisiţi din bugetul familiilor, un aspect important în contextul în care cheltuielile lor cresc semnificativ din cauza bolii copilului. Am identificat astfel faptul că unele familii nu trimiteau copiii la tratamente din cauza lipsei de resurse financiare. Acest fapt a dus la decizia de a extinde proiectul la un program constant prin care să asigurăm mereu acest serviciu de transport cu scopul de a scădea presiunea financiară a familiei în timpul bolii copilului, un obiectiv general al Asociaţiei Magic.


     

  • CSR 2021: România plantează pentru mâine, proiect care vizează plantarea a 1,5 milioane de copaci

    OMV Petrom, România plantează pentru mâine – proiect inclus în anuarul CSR 2021 – Cele mai responsabile companii din România

     

    Motivaţie: Pe 29 iulie 2020, OMV Petrom şi-a anunţat sprijinul pentru recomandările emise de Task Force on Climate-Related Financial Disclosures (TCFD, Grupul operativ pentru publicarea informaţiilor financiare referitoare la schimbările climatice) privind riscurile şi oportunităţile asociate schimbărilor climatice. În ultimii zece ani compania a plantat peste 1.200.000 de copaci. Astfel de proiecte pot face diferenţa pentru o viaţă mai bună, cred reprezentanţii companiei, care subliniază că, în ultimii 4 ani, am văzut valuri de căldură, furtuni şi inundaţii fără precedent pe tot globul; iar în România, 2018 a fost al treilea cel mai cald an din istorie. Cercetări ştiinţifice recente confirmă faptul că pădurile şi alte „soluţii climatice naturale” sunt esenţiale în atenuarea schimbărilor climatice şi în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030. Campania de plantare îşi propune să vină în ajutorul comunităţilor afectate din cauza alunecărilor de teren, plantarea fiind o soluţie reală pentru a preveni acumulările de apă, inundaţiile şi deşertificarea solului. Împăduririle joacă un rol important in absorbţia si stocarea dioxidului de carbon, iar OMV Petrom îşi doreşte să contribuie la efortul de a avea un mediu mai curat.

     

    Descrierea proiectului: „România plantează pentru mâine” a debutat în 2020 şi se derulează pe o perioada de trei ani, având ca obiectiv plantarea a 1,5 milioane de puieţi pe 300 de hectare în perioada 2020-2023. OMV Petrom contribuie cu 4,6 milioane de euro.  Aproximativ 1.500.000 de puieţi vor fi plantaţi pe 300 de hectare în perioada 2020-2023. Proiectul îşi propune să ajute acele comunităţi afectate de alunecări de teren. Această campanie contribuie la susţinerea a trei obiective din Agenda ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă: (13) Acţiune climatică, (15) Viaţă terestră şi (17) Parteneriate pentru realizarea obiectivelor. „România plantează pentru mâine” este cea mai mare iniţiativă privată de plantare din România, o iniţiativă care aparţine OMV Petrom şi care se derulează cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor si a şase organizaţii non-guvernamentale, recunoscute pentru contribuţiile aduse protecţiei mediului înconjurător: Act for Tomorrow, Mai Mult Verde, Plantăm fapte bune în România, Pădurea Copiilor, Viitor Plus şi Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti.

     

    Rezultate: Rezultatele concrete ale primului an al campaniei de plantare sunt: crearea a aproximativ 4.796 de locuri de muncă temporare (muncă zilnică) pentru aproximativ 449 persoane vulnerabile în comunităţile locale; 52.206 ore de lucru şi peste 200.000 de euro investiţi direct în comunitate; păstrarea personalului plătit în toate organizaţiile cu şase parteneri în contextul pandemic; 550.000 de copaci plantaţi pe 124 de hectare. În plus, iniţiativa a beneficiat de implicarea a 774 de voluntari reprezentând 3.096 de ore de voluntariat, dintre care 200 erau angajaţi ai OMV Petrom. Impactul creării temporare a locurilor de muncă şi al implicării voluntarilor a fost în 32 de localităţi din 15 judeţe din România.

    Prin intermediul „Pădurea Educaţională”, un proiect pilot cu elevii înscrişi în învăţământul profesional (Colegiul Tehnic Silvic Câmpina) şi alte opt şcoli din judeţul Prahova,  un total de 300 de profesori şi mii de elevi sunt aşteptaţi să participe la tururile forestiere şi la atelierele educaţionale pregătite pentru ei de către liceeni de la Colegiul Câmpina.