BusinessMagazin

Tag: reprezentanti

  • Cele mai responsabile companii din România: Zitec – #cei1024

    Motivaţie

    Zitec şi-a propus să contribuie la reducerea crizei de sânge din România şi să salveze minimum 3.000 de vieţi cu ajutorul a câte 1.024 de persoane în fiecare an. „După experienţa mai multor sesiuni la noi la sediu, ne-am dat seama că numărul donatorilor creşte considerabil dacă nu e nevoie să-ţi iei o zi liberă, să mergi la Centru şi să aştepţi acolo fără să ai garanţia că vei putea dona. În schimb, dacă vine echipa medicală la birou, procesul de analize şi recoltare durează undeva în jurul a 30 de minute pentru fiecare donator”, spun reprezentanţii Zitec.

    Descrierea proiectului

    #cei1024 este o campanie de donare de sânge la birou iniţiată de Zitec în 2016 şi sprijinită de echipa mobilă a Centrului de Transfuzie Bucureşti. Începând cu 2014, reprezentanţii Zitec au organizat în mod constant sesiuni de donare la birou, la sediul companiei, iar următorul pas a fost lansarea invitaţiei de participare la sesiuni de donare şi către alte companii din industrie. Platforma www.1024.ro facilitează înscrierea oricui lucrează într-o echipă, într-o organizaţie sau într-o clădire de birouri şi vrea să organizeze o sesiune de donare de sânge. E nevoie doar de un spaţiu de 3×3 mp şi de minimum 40 de angajaţi care vor să doneze. Echipa #cei1024 administrează comunicarea şi mijlocirea legăturii cu centrul de transfuzii aferent, oferă informaţii şi facilitează donarea.

    Rezultate

    În prezent, peste 35 de companii din Bucureşti şi din ţară donează o dată sau de mai multe ori pe an la sediul lor. Anul trecut, s-au alăturat proiectului şase noi parteneri – echipele mobile ale MApN, CTS Cluj, Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Maramureş, ceea ce s-a tradus într-o extindere la nivel naţional, astfel că, în prezent, companii din peste 15 judeţe din ţară pot dona chiar de la birou. Până în prezent, prin campania #cei1024 au donat 3.152 de oameni, echivalentul a 1.418 litri de sânge şi a 9.456 de vieţi salvate.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    cca. 6 mil. euro

    Număr de angajaţi
    160

  • Pe ce pariază anul acesta retailerul danez JYSK, cu afaceri anuale de aproape 483 de milioane de lei

    În anul financiar început la 1 septembrie 2017 şi finalizat pe 31 august 2018, JYSK a înregistrat o cifră de afaceri de 482,8 milioane de lei, în creştere cu 33% şi un profit brut înainte de taxe de 67,2 milioane de lei, cu 23% mai mare faţă de anul financiar anterior.

    „Ultimii ani au fost foarte buni. Am avut constant o creştere a cifrei de afaceri, a EBIT-ului şi a numărului de clienţi. Piaţa a crescut în general, iar concurenţa noastră s-a schimbat, căci au apărut atât companii cu magazine fizice, cât şi e-retaileri. A crescut şi numărul retailerilor care comercializează mobilier specific scandinav, ceea ce ne arată că în România are succes, iar clienţii îşi doresc să-şi amenajeze locuinţele urmărind designul nordic. Credem că şi în perioada următoare va exista o creştere a pieţei de mobilier, dar ritmul de creştere va încetini faţă de 2018. Este un trend general al pieţei”, spune Alexandru Bratu, country manager la JYSK România şi Bulgaria.

    Retailerul scandinav de mobilier şi decoraţiuni pentru casă JYSK este prezent pe piaţa locală încă din 2007, când a deschis un prim magazin la Oradea, însă un moment cheie în evoluţia companiei a fost trecerea de la sistemul de franciză la grupul JYSK Nordic, în urmă cu şase ani. În momentul preluării, în 2013, businessul activa în România prin intermediul a 14 unităţi; preluarea a fost urmată de o expansiune rapidă, compania ajungând în prezent la 72 de magazine. Reprezentanţii JYSK şi-au propus să ajungă în următorii ani la 135 de magazine, pentru atingerea acestui obiectiv având planificate anual în jur de 10-15 magazine noi.

    „Suntem în martie şi deja am deschis şase magazine noi în 2019. Ne dorim să fim prezenţi în toate oraşele care au peste 20.000 – 30.000 de locuitori, dar există şi oraşe mai mici despre care credem că au potenţial şi, dacă găsim un spaţiu potrivit, deschidem şi în localităţi mai mici”, spune Bratu. În ianuarie, de pildă, compania a deschis un magazin în Vălenii de Munte şi, cu toate că oraşul are 15.000 de locuitori, „deschiderea magazinului a fost un succes, ceea ce ne arată că nu trebuie să ne ferim de oraşe mici”, explică reprezentantul JYSK. De altfel, investiţiile anuale ale companiei sunt direcţionate în principal către expansiune şi digitalizarea proceselor, iar pentru anul acesta reprezentanţii JYSK şi-au propus ca până în luna iunie să deschidă încă patru unităţi.

    Deschiderea de magazine în oraşe mici este un factor care stă la baza strategiei de expansiune a companiei în toate ţările în care activează grupul Jysk Nordic. „Este o strategie pe termen lung, pe care o abordăm de mulţi ani în toate ţările. Modelul de business al companiei este bazat pe conceptul de magazin de mici dimensiuni, aflat aproape de clienţi, unde aceştia pot găsi uşor ceea ce caută fără să piardă timp făcând drumuri lungi pentru a ajunge la noi”.

    Cu toate acestea, planurile de extindere ale companiei sunt puse la grea încercare de o problemă expusă tot mai des de către reprezentanţii businessurilor din mai toate domeniile:  lipsa forţei de muncă. „Pentru că deschidem magazine noi într-un timp foarte scurt, este dificil să găsim o întreagă echipă pentru magazin în doar câteva luni. Acest lucru se întâmplă mai ales în oraşele mici, de unde mare parte a forţei de muncă a plecat”, spune Bratu. Potrivit datelor AMPR citate de ZF, numărul de salariaţi din industria mobilei a scăzut cu 2% în ultima perioadă, lipsa forţei de muncă fiind şi unul dintre motivele pentru care producţia a trecut printr-o perioadă de stagnare. În ciuda crizei angajaţilor, personalul JYSK a crescut proporţional cu cel al magazinelor, în ultimii ani echipa mărindu-se cu aproximativ 150 de posturi noi pe an. Astfel, din 2013 până în prezent, businessul a evoluat de la 208 la 828 de angajaţi. La capitolul provocări legate de expansiune, reprezentantul JYSK spune că ar putea fi adăugat şi faptul că nu există suficiente spaţii comerciale libere, mai ales în oraşele medii şi mici: „De exemplu, de mult timp ne dorim să deschidem un magazin în Alba Iulia, dar până acum nu am găsit un spaţiu potrivit”.

    Bratu spune că în ultimii ani clienţii au început să prefere calitatea şi că nu caută doar un preţ mic, ci sunt dispuşi să cheltuiască mai mulţi bani pentru a avea un produs mai bun: „Un exemplu îl reprezintă saltelele, care la noi sunt împărţite în trei categorii de calitate şi preţ: basic, plus şi gold. În ultimul timp, saltelele din gama gold, gama noastră de top, sunt cele mai dorite de clienţi”.

    Potrivit lui, cu toate că până acum valoarea bonului mediu a crescut constant, în ultimul an ritmul de creştere a încetinit. Totuşi, pe segmentul online businessul înregistrează o valoare a bonului mediu de 3,6 ori mai mare decât a celor din magazinele clasice. În magazinele companiei, produsele au preţuri care încep de la 5 lei, pentru articole precum coşuri de gunoi, prosoape sau lumânări parfumate, care pot ajunge însă şi la peste 5.000 de lei pentru paturi din gama gold şi seturi de terase, de pildă. Potrivit lui Bratu, cel mai bine vândute produse sunt prosoapele, pernele şi feţele de pernă. Reprezentantul JYSK crede că în viitor casele românilor vor arăta, în general, din ce în ce mai asemănător cu locuinţele din alte state, deoarece „au acces la aceeaşi informaţie şi la aceleaşi produse la care au acces locuitorii din alte ţări –  din vestul Europei, din SUA, din China. Se inspiră din aceleaşi locuri, caută idei de amenajare pe Pinterest sau pe Instagram, văd care sunt noile trenduri”.

    La nivel global, în anul financiar 2017-2018 grupul JYSK a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,5 miliarde de euro şi un profit brut înainte de taxe de 474 milioane de euro. În prezent, compania activează în 51 de ţări, prin intermediul a peste 2.700 de magazine, cu o echipă de aproximativ 23.000 de angajaţi. Anul acesta, în luna aprilie, compania se va extinde şi pe piaţa din Irlanda.

    Potrivit ZF, care citează datele Producătorilor de Mobilă din România (APMR), anul 2017 a fost unul dificil pentru industria mobilei, valoarea producţiei industriale stagnând în jurul a 2,5 miliarde de euro, în timp ce exporturile au înregistrat un avans de doar 1,7% în 2017, cel mai mic din ulimii ani, comparativ cu cel din 2016, de 6,9%.

  • Sindicaliştii îi iau apărarea învăţătorului care a scris „patinuar”

    USLIP Iaşi a transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, că exerciţiul efectuat de învăţător trebuie cercetat în integralitate, deoarece scoaterea din context poate duce la interpretări eronate.
     
    ”Chiar dacă am putea vorbi de o greşeală a cadrului didactic, ni se pare inadmisibilă maniera de a aduce în faţa opiniei publice viaţa profesională a unui om pentru a fi lovită cu <pietre>”, spun reprezentanţii USLIP Iaşi în comunicatul de presă citat.
     
    Potrivit documentului, până în prezent, cariera dascălului a fost una „ireproşabilă”, fiind respectat deopotrivă de colegi, părinţi şi elevi.
     
    Totodată, reprezentanţii USLIP vorbesc despre „derapaje comportamentale” în cazul tatălui elevului a cărui lucrare a fost corectată greşit, fiind invocat chiar „un istoric al relaţiei şcoală-părinte marcat de violenţă din partea ultimului”, precum şi faptul că acesta ar fi fost „în atenţia organelor de cercetare pentru agresiuni la adresa cadrelor didactice”.
     

  • Dăncilă, despre întâlnirea pe OUG pe legile justiţiei: Am invitat şi reprezentanţii PG, DNA şi DIICOT

    “Am avut la începutul săptămânii, alături de ministrul Justiţiei, o întâlnire cu reprezentanţii CSM, Inspecţiei Judiciare şi ai principalelor asociaţii profesionale din domeniul juridic, pentru a discuta despre cadrul legislativ. Aş vrea să se ştie că am transmis invitaţia şi reprezentanţilor Parchetului General, DNA şi DIICOT. Am dat dovadă de toată deschiderea pentru că e de datoria primului ministru să invite toate părţile implicate, având în vedere opiniile exprimate în spaţiul public de către diferiţi reprezentanţi ai corpului magistraţilor. Nu a fost vorba despre o negociere, aşa cum au încercat unii să speculeze în spaţiul public, pentru că independenţa justiţiei şi respectarea drepturilor cetăţenilor nu se negociază. Au fost discuţii deschise şi constructive pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru funcţionarea sistemului judiciar, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Premierul a precizat că soluţiile agreate cu oficialii Consiliului Superior al Magistraturii şi aosciaţiile de magistraţi se vor regăsi într-un act normativ, care e deja în lucru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitură de teatru: Camera Reprezentanţilor vrea să anuleze decretul lui Donald Trump privind starea de urgenţă

    Proiectul a fost iniţiat de congresmanul democrat Joaquin Castro, din statul Texas. Democraţii consideră că preşedintele Donald Trump, un politician republican, a acţionat abuziv prin decretarea stării de urgenţă.
     
    Camera Reprezentanţilor “va acţiona cu rapiditate pentru aprobarea proiectului de lege”, a declarat Nancy Pelosi, preşedintele instituţiei.
     
    Partidul Democrat deţine controlul asupra Camerei Reprezentanţilor.
     

  • Cât sport mai fac corporatiştii?

    “În comparaţie cu alte ţări din regiune, noi şi bulgarii suntem codaşi”, spune Andrei Creţu, cofondator al 7card, abonamentul unic lansat în urmă cu şapte ani de compania Benefit Seven, care oferă acces la o reţea de peste 650 de centre sportive angajaţilor companiilor care includ acest beneficiu în oferta salarială.

    Citând un studiu al Eurostat, Creţu adaugă că doar 5% dintre români practică o activitate sportivă cu regularitate, faţă de ţările nordice, unde peste 45% din populaţie face sport. Totuşi, previziunile sunt optimiste, deoarece rata anuală de creştere a numărului celor care fac sport este de peste 10-15% în ultimii cinci ani, adaugă el.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aprox. 7 mil. euro, în creştere cu 50% faţă de anul 2017, iar pentru anul în curs reprezentanţii Benefit Seven se aşteaptă la venituri de aproximativ 10 milioane de euro. O creştere asemănătoare a fost înregistrată şi la nivelul numărului de clienţi, care a evoluat de la 24.000 la aproximativ 40.000 de abonaţi; în acelaşi timp, numărul firmelor şi instituţiilor care oferă ca beneficiu salarial abonamente 7card a crescut cu 60%, ajungând la 1.500 de companii, impulsionat de faptul că anul trecut reprezentanţii businessului au introdus în portofoliu şi instituţii publice.

    Printre acestea se numără o serie de primării, ministere, spitale, şcoli şi universităţi. Totuşi, „numărul de abonaţi din rândul instituţiilor publice nu a ajuns la o medie pe care o aveam pe întreg portofoliul”, a spus Iulian Cîrciumaru, celălalt cofondator al 7card.

    Principalul obiectiv al companiei pentru anul acesta se leagă în continuare de creşterea numărului de clienţi care, speră cei doi antreprenori, va ajunge cât mai aproape de 50.000 de abonaţi până la sosirea verii.

    Prezentă în 55 de oraşe, compania are incluse în ofertă 660 de locaţii, care acoperă un procent de 70% din numărul centrelor sportive şi de relaxare din România; dintre acestea, aproape jumătate dintre locaţii – 300 – sunt în Capitală. Chiar dacă „au existat cereri şi de la companii mari, mai ales din retail, care ne-au rugat să ne extindem şi în oraşele mici”, momentan cei doi nu au planuri de extindere, cu atât mai puţin în alte pieţe,  pas „care intră mai degrabă în obiectivele Sodexo”, companie care a preluat în februarie 2016 un procent de 20% din acţiunile Benefit Seven, urmând ca în 2019 să devină acţionari majoritari.

    La nivel naţional, reprezentanţii 7card spun că numărul persoanelor care au abonamente la sală se ridică la aproximativ 550.000, valoarea pieţei fiind de circa 250 mil. euro. În ceea ce priveşte abonaţii 7card, pe perioada anului trecut s-au activat în jur de 70.000 de abonamente (53% abonaţi-femei şi 47% bărbaţi); la finalul anului mai erau 40.000 de abonamente active. Media de vârstă a utilizatorilor a fost de 30 de ani, iar vârsta abonatului cu cele mai multe vizite la centrele de relaxare şi sport a fost de 26 de ani, „mai mică cu trei ani faţă de 2017, iar vârsta medie a scăzut cu un an, la 30, ceea ce arată că sportul a devenit o prioritate în viaţa tinerilor. Sunt încurajaţi, în acelaşi timp, şi de angajatori, care vor să îşi fidelizeze angajaţii tineri”, a precizat Creţu. În vreme ce în unele companii care au incluse în oferta salarială abonamentele 7card chiar şi 35-40% din angajaţi şi-au făcut abonament, media este însă mult mai mică, de 6-7%, iar una dintre explicaţii este că „nu există o dispersie a informaţiilor în cadrul instituţiilor, iar angajaţii nu află de acest beneficiu”, spune reprezentantul businessului.

    Un alt impediment apare în procesul de adoptare de către cât mai multe companii a ofertelor salariale de acest tip, descurajat de impozitele mari aplicate de stat: „Acest beneficiu nu este tratat separat, cum sunt bonurile de masă, şi astfel companiile care îl oferă plătesc taxe de 70%. În eventualitatea în care nivelul de taxare ar scădea, mult mai mulţi oameni ar beneficia de acest serviciu, iar statul ar colecta mult mai mulţi bani, pentru că deşi scazi taxa, volumul de persoane pentru care companiile plătesc aceste taxe creşte”, a subliniat Andrei Creţu. „În vest, ba chiar şi în ţările din est, cum ar fi Polonia, sistemul fiscal încurajează adoptarea facilităţilor sportive ca beneficiu salarial”, adaugă el.

    Potrivit lui Creţu, la nivel naţional, costul unui abonament la sală este, în medie, de circa 170 de lei pe lună, cu acces nelimitat, în vreme ce preţurile abonamentelor 7card sunt cuprinse între 110 şi 115 lei, cu mici diferenţe între Capitală (110-130 de lei) şi provincie (90-110 lei).

    Care sunt însă cele mai active oraşe? Un studiu realizat de reprezentanţii 7card arată că topul oraşelor cu cei mai mulţi sportivi, care cumulează circa 50% din baza de abonaţi ai companiei, este condus de Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, Clujul fiind oraşul cu cele mai multe centre sportive raportate la populaţie: 27 de locaţii / 100.000 de locuitori. Industriile cu cele mai multe companii care oferă angajaţilor abonamente 7card sunt: software & services (303 companii), public sector (266 companii), consulting & professional services (127 companii), capital goods (101 companii) şi retail (86 companii), iar cei mai mulţi sportivi vin din industriile software services, urmată de automotive components, capital goods, public sector şi retail. Fitnessul şi aerobic, cyclingul şi pilatesul au fost activităţile cele mai practicate, iar activităţile cu cea mai mare creştere a numărului de participanţi au fost dansurile, yoga şi squash-ul.

  • Gropile de pe DN 73, care leagă Bran de Moieciu, „plombate” cu butelia | FOTO

    „Plombele” se fac cu mixtură sticabilă ce poate fi aplicată la rece, pe porţinea dintre Bran şi Râşnov, dar lucrătorii încălzesc porţiunea în care este turnată „plomba” cu butelia.
     
    „Reparaţiile sunt executate de reprezentanţii constructorului pe DN 73, Bran-Râşnov. Lucrările au caracter provizoriu şi se execută cu mixtură stocabilă”, au precizat reprezentanţii DRDP Braşov.
     
    Conform sursei citate, lucrarea este una de întreţinere şi se lucrează pe porţiunile pe care încă nu au început lucrările de modernizare.
     
    DN 73 este drumul turistic cel mai tranzitat din judeţul Braşov şi se află în continuare în proces de modernizare. Constructorul care a început lucrările de modernizare a amânat de mai multe ori termenul până la care va finaliza lucrarea. Până acum, constructorul a reuşit să toarne un strat de asfalt de bază nou, dar pe anumite tronsoane. Pe perioada iernii, firma constructoare a îngheţat lucrările, dar răspunde de menţinerea drumului la un nivel care să ofere condiţii de siguranţă în trafic.
     

  • #Rezist îl critică pe Cioloş: Nu ne mai prostiţi cu securişti buni şi securişti răi/ Declaraţia fostului premier care i-a deranjat pe reprezentanţii mişcării

    „Am tăcut când “gurile rele” spuneau că Dacian e fiu de miliţian, la fel ca Dragnea. (…) Am tăcut când Dacian s-a apucat să facă pe gentelmanul cu o vită arogantă care îl îgnoră pe Preşedintele României votat de peste 6 milioane de români. (…) 
     
    Am tăcut pentru că nu ne plac tătucii şi nu avem încredere în partidele conduse de tătuci, aşa cum sunt PSD, ALDE şi UDMR. Dar, Daciane, când spui că “sigur se poate ‘demonstra’ că există cel puţin o legătură între oricare dintre noi şi Securitate” noi îţi spunem să mai tai dracului din ele că întreaga ta viaţă, activitate şi carieră reprezintă o serie lungă de astfel de “demonstraţii”, scriu reprezentanţii Rezist pe Facebook.
     
    În postare se mai subliniază că fostul premier Dacian Cioloş nu este „un om nou”.
     
    „Şi în război erau cazuri în care medicii preferau să salveze o viaţă amputând un picior sau o mână chiar dacă nu erau siguri 100% că e necesar. Ce e însă 100% necesar pentru România e ca toţi ăştia care aveţi sau aţi avut legături cu PCR, comuniştii, securitatea, miliţia, torţionarii, turnătorii să vă daţi în spate din administraţia publică şi din politică. TOŢI! 
     
    Faceţi ce vreţi voi în mediul privat. Jos labele de pe România, nu vă mai tolerăm şi nu vă mai înghiţim indiferent de culoare politică pe care o reprezentaţi. Nu ne mai prostiţi cu securişti buni şi securişti răi, cum vă prindem, cum vă ardem. Speranţa noastră e ca PLUS să aibă puterea să treacă peste acest incident nefericit şi să aibă înţelepciunea pe viitor să dea la o parte orice membru care se va dovedi că e compromis, indiferent de cât de dureroasă va fi despărţirea”, se mai arată în postarea celor de la Rezist.
     

  • #Rezist îl critică pe Cioloş: Nu ne mai prostiţi cu securişti buni şi securişti răi/ Declaraţia fostului premier care i-a deranjat pe reprezentanţii mişcării

    „Am tăcut când “gurile rele” spuneau că Dacian e fiu de miliţian, la fel ca Dragnea. (…) Am tăcut când Dacian s-a apucat să facă pe gentelmanul cu o vită arogantă care îl îgnoră pe Preşedintele României votat de peste 6 milioane de români. (…) 
     
    Am tăcut pentru că nu ne plac tătucii şi nu avem încredere în partidele conduse de tătuci, aşa cum sunt PSD, ALDE şi UDMR. Dar, Daciane, când spui că “sigur se poate ‘demonstra’ că există cel puţin o legătură între oricare dintre noi şi Securitate” noi îţi spunem să mai tai dracului din ele că întreaga ta viaţă, activitate şi carieră reprezintă o serie lungă de astfel de “demonstraţii”, scriu reprezentanţii Rezist pe Facebook.
     
    În postare se mai subliniază că fostul premier Dacian Cioloş nu este „un om nou”.
     
    „Şi în război erau cazuri în care medicii preferau să salveze o viaţă amputând un picior sau o mână chiar dacă nu erau siguri 100% că e necesar. Ce e însă 100% necesar pentru România e ca toţi ăştia care aveţi sau aţi avut legături cu PCR, comuniştii, securitatea, miliţia, torţionarii, turnătorii să vă daţi în spate din administraţia publică şi din politică. TOŢI! 
     
    Faceţi ce vreţi voi în mediul privat. Jos labele de pe România, nu vă mai tolerăm şi nu vă mai înghiţim indiferent de culoare politică pe care o reprezentaţi. Nu ne mai prostiţi cu securişti buni şi securişti răi, cum vă prindem, cum vă ardem. Speranţa noastră e ca PLUS să aibă puterea să treacă peste acest incident nefericit şi să aibă înţelepciunea pe viitor să dea la o parte orice membru care se va dovedi că e compromis, indiferent de cât de dureroasă va fi despărţirea”, se mai arată în postarea celor de la Rezist.
     

  • Reacţia Băncii Transilvania după ce s-a prăbuşit cu răsunet pe bursă. Ce au spus reprezentanţii după ce au pierdute MILIOANE în numai câteva ore

    Banca anunţă printr-un comunicat de presă că dezbaterea referitoare la nivelul şi metoda de calcul a taxei este în desfăşurare şi în afara sistemului bancar, fără implicarea reprezentanţilor pieţei bancare.  

    „Din moment ce normele metodologice de aplicare a normei legale nu au fost înca publicate, Banca Transilvania nu este în măsură să emită o analiza de impact concludentă. Emitentul va informa cu promptitudine acţionarii şi investitorii imediat ce va obtine informaţii concludente”, potrivit băncii.