BusinessMagazin

Tag: reglementari

  • SUA vrea noi reglementări privind investiţiile străine, guvernul chinez critică măsurile

    Liderul de la Casa Albă a declarat, într-un comunicat de presă, că vrea să sprijine un proiect al Congresului care oferă instrumente compelmentare pentru a combate investiţiile „prădătoare” ce „ameninţă leadership-ul tehnologic” al Statelor Unite, iar noile reglementări vor viza în mare parte companiile chinezeşti care investesc în industria tehnologică din Statele Unite.

    Măsura anunţată vine după ce SUA şi China să se pregătesc pentru a-şi impune reciproc taxe asupra mărfurilor, în valoare de 34 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FT: UE oferă asigurări că poate verifica aplicarea noilor reglementări privind datele private

    Pe fondul preocupărilor privind nivelul inadecvat al personalului şi specialiştilor, Andrea Jelinek a dat asigurări că autorităţile europene nu duc lipsă de resurse pentru eventualele litigii cu marile trusturi din domeniul tehnologiei informaţionale.

    “Dacă vor apărea plângeri, vom fi pregătiţi”, a declarat Andrea Jelinek, care este şi directorul Autorităţii austriece pentru protecţia datelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitcoin, cel mai slab prim trimestru din istoria sa, în 2018: scădere de 45%, undeva la peste 114 miliarde dolari

    Declinul cotaţiei din T1 2018 este cel mai mare din perioadele similare din istoria acestei criptomonede, scăzând de la peste 13.000 de dolari cât înregistra pe 1 ianuarie, la sub 7.000 de dolari în ultima săptămână.

    Un alt declin major, cu o scădere a preţului de aproape 38%, a mai fost consemnat în 2014, potrivit datelor furnizate de CoinDesk care urmăreşte preţul Bitcoin de la mijlocul anului 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis atacă la CCR legea care modifică OUG de înfiinţare a ANCOM

    Potrivit sursei citate, şeful statului consideră că legea adoptată de Parlament în data de 27 decembrie 2017 (Legea privind aprobarea OUG nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din OUG nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r.) conţine o serie de reglementări noi faţă de ordonanţa aprobată, după o procedură care contravine principiului bicameralismului, şi apreciază că au fost încălcate mai multe dispoziţii din Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea distruge Uber şi Taxify: de ce nu vor mai funcţiona aplicaţiile

    “Uber şi celelalte platforme asemănătoare trebuie să intre în legalitate acum. Trebuie să-şi facă dispecerat. În alte oraşe din Europa unde s-au impus astfel de reglementări, Uber a plecat”, a declarat pentru MEDIAFAX Vasile Ştefănescu, COTAR.

    Ordinea de zi a CGMB a fost suplimentată, pentru şedinţa de marţi, cu proiectul de modificare a legii taximetriei. Edilul Capitalei a anunţat că activitatea de taximetrie se va face, obligatoriu, printr-un dispecerat, iar şoferii nu pot purta discuţii despre politică, religie şi sex.

    “Taximetriştii nu mai au voie să refuze curse sau să ceară bonusuri. Să nu fumeze şi să aibă o ţinută decentă. Să nu vorbească la telefon sau să nu asculte muzică tare. Să nu se angajeze, cu clienţii, în discuţii privind subiecte sensibile care ar putea să contravină principiilor, convingerilor clientului în religie, politică şi domeniul sexual (..) Se instituie obligativitate ca activitatea de taximetrie să se facă printr-un dispecerat”, a declarat primarul general al Capitalei la începutul şedinţei de consiliu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este o sumă colosală: Vedetele reţelelor de socializare, în vizorul autorităţilor pentru încălcarea reglementărilor privind publicitatea

    “Liderii de opinie, inclusiv vedetele de pe reţelele de socializare online vizate de acţiuni de lobby ale brandurilor din domeniul modei şi industriei produselor de lux pentru numărul mare de persoane care îi urmăresc pe Internet, au atras un nou public – autorităţile de reglementare. Aceste staruri le oferă fanilor de pe Instagram, Facebook şi de pe alte platforme online ceea ce ar părea a fi secvenţe din vieţile lor zilnice, în care sunt inserate mărci ale unor produse, dar uneori fără a dezvălui că au fost plătite de companii în lichidităţi, bunuri ori servicii”, comentează publicaţia The Wall Street Journal într-un material cu titlul “Starurile din mediile de socializare online întorc privirile … autorităţilor de reglementare, care afirmă că recompensele financiare acordate liderilor de opinie – chiar şi cele făcute fără solicitări explicite – riscă să fie considerate activităţi asociate publicităţii neautorizate”.

    Autorităţile din Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi alte ţări au început să verifice mediile de socializare online pentru a depista persoane care încalcă reglementările în domeniul publicităţii.

    Comisia Federală pentru Comerţ din SUA a trimis în septembrie 21 de scrisori de notificare adresate unor lideri de opinie din domeniul online, cerându-le să dezvăluie orice aranjament financiar cu branduri menţionate în postările de pe platforma Instagram. Supermodelul Naomi Campbell, actriţele Shay Mitchell şi Lucy Hale, bloggeri şi personalităţi ale emisiunilor televizate de tip “reality” se numără printre persoanele contactate de autorităţile americane.

    “Există extrem de multe aranjamente de promovare. Unele persoane dezvăluie înţelegerile în mod adecvat, altele nu”, afirmă Michael Ostheimer, un reprezentant al Comisiei Federale pentru Comerţ din SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Incursiune în procedura bugetară a Uniunii Europene

    Pe lângă importanţa evidentă a structurii bugetului Uniunii Europene în 2018, votul din Parlamentul European a adus şi un moment extrem de important pentru ţara noastră. Bugetul a fost negociat, pentru prima oară, de un europarlamentar român. Siegfried Mureşan, care este încă din 2015 purtător de cuvânt al PPE (Partidul Popular European), a fost numit raportor general pe toată procedura bugetară.

    Ce înseamnă, însă, să fii raportor general pe tot bugetul UE? „Funcţia presupune coordonarea întregului proces legislativ în cadrul Parlamentului European – tu eşti parlamentarul care elaborează actele legislative şi trebuie să te consulţi cu ceilalţi parlamentari, să ai majoritate; reprezinţi Parlamentul European în negocierile interinstituţionale cu Consiliul şi Comisia Europeană”, explică europarlamentarul de 36 de ani.

    Un român în capul mesei bogaţilor

    Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, însă cariera îl purtase deja în zona diplomaţiei internaţionale. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2004, el şi-a continuat studiile cu un master în Ştiinţe Economice şi de Management la Universitatea Humboldt din Berlin; ulterior, Siegfried Mureşan a primit o bursă în cadrul programului de stagii al Parlamentului Germaniei. La finalul internshipului, el a fost numit consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcţie pe care a deţinut-o timp de trei ani.

    Cariera sa politică a continuat cu mutarea la Bruxelles, în 2009, unde a lucrat în cadrul Parlamentului European. Tot aici a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al PPE, pentru ca trei ani mai târziu, în 2014, să devină consilier politic principal al PPE. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare din luna mai. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de 5 ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi membru în delegaţia Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova.

    „Pentru adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor am început munca de elaborare în luna ianuarie şi am încheiat-o după 11 luni. Este, în opinia mea, o diferenţă foarte mare în materie de transparenţă, de predictibilitate şi de profunzime între modul în care elaborăm noi bugetul la nivel european şi modul în care guvernul României elaborează bugetul”, a spus Mureşan în cadrul unei întâlniri cu presa. „Procedura este următoarea: în ianuarie am elaborat primul raport privind priorităţile politice ale Parlamentului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, şi anume domeniile pe care eu am considerat că Uniunea trebuie să le finanţeze cu precădere: creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în primul rând, şi siguranţa cetăţeanului în al doilea rând.” În ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, explică europarlamentarul, s-a insistat pe ideea că trebuie făcute mai multe în materie de apărare la nivel european, tocmai fiindcă problema vine din cheltuirea unor sume prea mici pentru apărare în raport cu alte regiuni ale lumii, dar şi din lipsa de coordonare între cheltuieli şi, prin urmare, din lipsa de eficienţă. „Am mai cerut întărirea agenţiilor Uniunii Europene care au responsabilităţi în combaterea terorismului, în justiţie şi afaceri interne sau gestionarea crizei refugiaţilor. Cea de-a treia componentă legată de siguranţa cetăţeanului este vecinătatea imediată a Uniunii Europene, căci nu poţi fi sigur în interiorul Uniunii Europene dacă nu eşti înconjurat în partea estică sau cea sudică de state cât se poate de stabile.”

    A trebuit să negocieze lista de priorităţi cu alte grupuri politice, iar ele au fost acceptate în această formă de majoritatea membrilor Parlamentului, modificările fiind unele de nuanţă. Prin urmare, raportul a fost adoptat în luna februarie în Comisia pentru bugete şi în luna martie în plenul Parlamentului European; în baza acestor linii directoare, Comisia Europeană a prezentat în luna mai proiectul de buget. Concret, Comisia a propus creşteri de 7% pentru cercetare şi inovare, programul Orizont 2020, 8% pentru programe de infrastructură transfrontalieră şi 10% pentru programul de burse Erasmus.

    Poziţia Parlamentului a constituit mandatul lui Siegfried Mureşan pentru negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană; astfel, după ce părţile îşi asumă anumite poziţii, procedura bugetară prevede o perioadă de conciliere de 21 de zile. „La sfârşitul lunii octombrie a început această perioadă de conciliere bugetară care a expirat vineri, pe 20 noiembrie. Pe 17 ne-am întâlnit pentru negocierea finală – ne-am întâlnit dimineaţă la 11 şi am încheiat cu succes sâmbătă dimineaţă la 4, după 17 ore de negociere”, spune europarlamentarul.

    Cum arată, aşadar, bugetul Uniunii Europene pe 2018?

  • Opinie Roxana Guiman Drilea şi Anca Zegrean, Biriş Goran: Cine nu e gata…plăteşte

    ROXANA GUIMAN DRILEA

    SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, COORDONATOR AL PRACTICII DE IP, UT&C SI DATA PROTECTION

     

    REGULAMENTUL GENERAL PRIVIND PROTECŢIA DATELOR PRESUPUNE:

    ∫ Sferă de aplicare mai largă
    ∫ Eliminarea mecanismului actual de notificare a autorităţii naţionale (ANSPDCP) şi introducerea principiului responsabilităţii – operatorul trebuie să poată demonstra că respectă cerinţele RGPD
    ∫ Drepturi mai largi pentru persoana vizată şi reguli mai restrictive pentru consimţământ
    ∫ Introducerea responsabilului cu protecţia datelor
    ∫ Obligaţia notificării incidentelor de securitate
    ∫ Sancţiuni severe (până la 4% din cifra de afaceri globală sau 20 mil. euro)

    RGPD STABILEŞTE ŞASE PRINCIPII PE CARE OPERATORUL TREBUIE SĂ DEMONSTREZE CĂ LE RESPECTE:

    ∫ Prelucrarea legală, echitabilă şi transparentă a datelor
    ∫ Colectarea datelor în scopuri determinate, explicite şi legitime
    ∫ Prelucrarea este adecvată, relevantă şi limitată la scop
    ∫ Datele sunt exacte şi permanent actualizate
    ∫ Păstrarea datelor într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate, pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele
    ∫ Prelucrarea datelor într-un mod care asigură securitatea adecvată

    ANCA ZEGREAN 

    SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, HEAD OF LABOR PACTICE

    Datele cu caracter personal sunt folosite şi împărtăşite cu mare lejeritate de multe entităţi; însă din luna mai a anului viitor legea va obliga companiile să îndeplinească reguli clare. 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt cerinţelor cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Amenzile ce vor putea fi aplicate sunt de până la 4% din cifra de afaceri sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul valoarea cea mai mare.

    Luat în serios sau nu până acum de către operatorii economici din România, Regulamentul General privind Protecţia Datelor (RGPD) este aplicabil în toate statele membre începând cu data de 25 mai 2018, înlocuind actuala Directivă 95/46/EC, transpusă la noi prin Legea 677/2001.

    Noua reglementare a apărut din necesitatea de a continua efortul de unificare a pieţei economice europene, a ţine pasul cu noile tehnologii şi a ajuta la conştientizarea valorii şi impactului real al informaţiei la ora actuală. Ştim cu toţii din presă de existenţa numeroaselor ”indiscreţii“ pe care, în timp, şi le-au permis entităţi economice şi administrative cu privire la datele personale pe care le colectează. Ştim cu toţii cât valorează o bază de date pentru o companie producătoare de bunuri generale de consum (FMCG), precum şi faptul că prelucrarea şi transferul de date personale sunt, în cel mai bun caz, neclare pentru majoritatea celor care sunt direct implicaţi în respectivul proces: indivizi ale căror date sunt prelucrate, companii-beneficiar, prestatori de servicii ce efectuează prelucrarea de date personale şi autorităţi.

    Un sondaj de opinie efectuat recent la nivel european pe tema protecţiei datelor cu caracter personal a relevat faptul că, dintre cei intervievaţi (reprezentanţi ai unor companii din varii industrii), numai 20% se consideră deja conformaţi cu Regulamentul General privind Protecţia Datelor, în vreme ce 59% spun că abia acum lucrează la acest aspect şi 21% recunosc că nu sunt pregătiţi deloc.

    Dacă ne raportăm la situaţia României, lucrurile sunt chiar ceva mai deconcertante. Având în vedere legislaţia încă în vigoare şi mecanismele de implementare aferente, demersurile companiilor în vederea protejării datelor cu caracter personal au fost în majoritatea cazurilor caragialeşti, adică minunate dar lipsind cu desăvârşire… Şi asta pentru cel mai simplu motiv cu putinţă: costul de conformare depăşea cu mult valoarea amenzilor în caz de neconformitate.

    Comparativ cu alte state europene, sancţiunile adoptate de către autoritatea de supraveghere din România (ANSPDCP) au fost considerabil mai ”firave“. Pentru exemplificare, în contextul în care, la nivel istoric, cea mai mare amendă din România a fost în jurul a 50.000 de lei, în alte state membre UE amenzile ajung constant la nivelul sutelor de mii de euro. De exemplu în anul 2016, în Marea Britanie valoarea totală a amenzilor pentru încălcarea obligaţiilor privind protecţia datelor a atins 3,2 milioane de lire sterline, autoritatea naţională (ICO) având puterea de a acorda amenzi de până la 500.000 lire sterline. în Italia, unde pragul maxim al amenzii este în prezent de 2,4 mil. euro pentru fiecare încălcare a legislaţiei referitoare la folosirea datelor cu caracter personal, au fost de curând aplicate unor societăţi activând în industria transferurilor de bani de sancţiuni totale de peste 11 milioane de euro (între 850.000 euro şi 5,9 milioane de euro pentru fiecare dintre societăţile implicate în ancheta respectivă).

    în lipsa datelor naţionale concrete în ceea ce priveşte conformitatea din punctul de vedere al reglementărilor Regulamentului General privind Protecţia Datelor şi extrapolând experienţa cu clienţii din portofoliu, estimăm un neîmbucurător Pareto la nivelul României: 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt la cerinţele cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.

    Mai sunt doar şase luni până la data de 25 mai 2018, şase luni decisive pentru operatorii economici care nu doresc să intre cu stângul în era nouă a protecţiei datelor. Nu de alta, dar sancţiunile sunt deja la nivelul procentelor din cifra de afaceri… până la 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul cea mai mare valoare.
    De asemenea, estimăm că, deşi aproape toţi operatorii economici sunt afectaţi de noile reglementări, cei mai expuşi rămân cei ce activează în zonele de media, telecom, marketing, retail, banking, servicii cloud, servicii medicale şi farma, activităţi online sau orice alte domenii ce implică interacţiune directă pe scară largă cu persoanele fizice.

    Cu titlul de exemplu, între aspectele care se vor schimba odată cu data de 25 mai 2018 se numără clarificarea şi extinderea definiţiei datelor personale (”date cu caracter personal“ înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă – ”persoana vizată“; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale), fiind menţionate expres şi datele de localizare şi datele genetice. De asemenea, sunt introduse noi drepturi ale persoanelor vizate, cum ar fi dreptul la ştergerea datelor (dreptul de a fi uitat) şi dreptul la portabilitatea datelor.
     

  • Noi REGULI pentru ROMÂNI. Ce trebuie să faci daca eşti administrator şi vrei să îţi păstrezi poziţia

    Administratorii vor fi evaluati in fiecare an de doua ori
     
    Pe langa schimbarile clasice ce presupun autorizarea persoanelor juridice sa desfasoare activitati de administratie, noile modificari presupun si evaluarea periodica a administratorilor. 
     
    Acestia vor fi atestati si apoi vor fi verificati pentru a li se testa cunostintele si pentru a li se verifica situatia juridica. Acestia trebuie sa demonstreze conform regulamentului ca fiecare persoana ce lucreaza ca administrator este apt sa desfasoare activitatea, nu are restante de plata la contributii si buget si are atestatul de administrator vizat, potrivit blocul-tău.ro
     
    Cum obtine administratorul atestatul?
     
    Atestatul este obtinut in urma promovarii unui examen grila cu 20 de intrebari din legislatia in vigoare. Acesta se va considera promovat doar daca s-au obtinut minim 85 puncte. 
     
    Cei care se sustrag de la aceste evaluari, dar si de la retestarile bianuale risca sa isi piarda atestatul si dreptul de practica. Pentru inceput activitatea de testare se va realiza odata la 2 ani. Iar sustragerea de la acest test poate fi urmata de o perioada de suspendare de 6 luni. 
     
    Aceste activitati au ca scop mentinerea in bransa doar a administratorilor cu adevarat profesionisti. Un administrator de bloc profesionist va accepta cu brio aceste reguli si se va simti avantajat de astfel de solutii. 
     
    Doar prin asemenea solutii de reformare se pot asigura servicii profesioniste si se poate asigura fiecarui bloc in administrare un administrator etic, profesionist, competent si apt sa desfasoare activitatea conform standardelor legale. 
    Pentru a se asigura respectarea regulamentului, intreaga situatie va fi verificata de Consiliul Local 
     
    Pentru a se respecta fiecare regula si pentru a se implementa programul conform celor stabilite, la fiecare intalnire pentru testare se vor reuni si directorii Consiliilor Locale pentru a rezolva fiecare problema de comunicare si pentru a elimina orice indoiala cu privire la viabilitatea pogramului. 
     
    Toti administratorii din firmele de administrare imobile si toti directorii atestati din cadrul asociatiilor de proprietari vor fi invitati la astfel de intalniri, avand ca scop verificarea testelor, aplicarea lor conform regulamentelor si desfasurarea completa a activitatii de verificare in conditii profesioniste. 
     

  • Se schimbă regulile pentru cei care vor să lucreze ÎN STRĂINĂTATE. Ce vor fi obligate să facă MULTINAŢIONALELE

    Disputa se leagă de reglementările ce permit unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară din Blocul comunitar, astfel aceştia putând beneficia de un salariu mai mare decât ar lua în ţara de origine, dar totuşi mai redus decât cel primit de angajaţii autohtoni.

    La nivel practic, un angajat detaşat este plătit cu salariul minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine.

    Rezultatul este că salariaţii detaşaţi în Occident din ţări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferaţi de companii, de aici apărând acuzaţii de dumping social.

    După aproximativ 12 ore de negocieri intense între miniştrii reunişi la Luxemburg, cele mai multe state UE au ajuns la un compromis ce prevede limitarea la maxim 18 luni a duratei detaşării şi introducerea unui perioade de tranziţiei între negocierea acordului final şi intrarea în vigoarea a noilor reglementări.

    În urma acestui compromis, proiectul de reformă urmează să fie trimisă Parlamentului european unde probabil vor apărea şi alte modificări.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro