BusinessMagazin

Tag: regiune

  • Europa îşi trage sufletul: Continentul va trece prin cea mai caldă lună ianuarie din ultimii ani, pe măsură ce criza energetică se atenuează

    Europa va avea cea mai caldă lună ianuarie din ultimii ani, ceea ce va atenua criza de energie care a afectat regiunea timp de mai multe luni, scrie Bloomberg.

    Condiţiile blânde vor persista probabil în întreaga regiune până la sfârşitul lunii, un front atmosferic puternic blocând aerul rece polar, potrivit companiei de prognoză Maxar Technologies Inc. Deşi a stârnit îngrijorări legate de climă, căldura din ultimele două săptămâni a fost un avantaj pentru naţiunile UE, care se luptă cu o criză apăsătoare a costului vieţii, care a dus la creşterea facturilor la energie şi a inflaţiei în gospodării.

    Temperaturile sunt prognozate să se situeze între 2 şi 5 grade celsius peste normal în Franţa şi Germania până la 17 ianuarie, ceea ce va face ca cererea de încălzire în Europa să se situeze sub media pe 10 ani, potrivit Maxar şi Weather Company. În Marea Britanie, care a avut cel mai cald an înregistrat în 2022, este probabil ca temperaturile blânde să persiste în această lună, potrivit Met Office.

    Pentru Europa, „prima jumătate a lunii s-ar putea număra printre cele mai călduroase înregistrate în ultimele decenii, dacă lucrurile se desfăşoară aşa cum se aşteaptă”, a declarat Matthew Dross, meteorolog la Maxar.

    Este o schimbare bruscă faţă de temperaturile scăzute de la începutul lunii decembrie, care au generat îngrijorări cu privire la epuizarea prea rapidă a rezervelor de gaze naturale. Guvernele şi consumatorii au petrecut o mare parte din vară îngrijoraţi că se vor confrunta cu pene de curent după tăierile bruşte ale furnizării de gaze de către Rusia în urma războiului din Ucraina.

    Cu toate acestea, criza energetică este departe de a se fi încheiat. Reducerile profunde ale aprovizionării Rusiei continuă să fie o sursă de îngrijorare, deoarece înlocuirea volumelor uriaşe este dificilă. Fluxurile zilnice către Uniunea Europeană au scăzut cu aproximativ 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi există un risc real ca livrările rămase să fie oprite, potrivit unui raport al băncii ING.

    Acesta este un motiv pentru care guvernele încă îi îndeamnă pe cetăţeni să continue să economisească energia. De asemenea, vremea s-ar putea schimba rapid. O rafală de frig în următoarele zile ar putea împinge temperaturile din Finlanda, nordul Suediei şi Norvegia, Belarus şi statele baltice cu 3 până la 5 grade celsius sub nivelurile medii, potrivit Oliviei Birch, meteorolog la The Weather Company. Marea Britanie ar putea avea parte, de asemenea, de „câteva intervale mai reci”, a declarat Nicola Maxey, meteorolog la Met Office.

     

  • Forţele ucrainene avansează în regiunea Luhansk pentru prima dată de la începutul conflictului

    Imagini din social media de miercuri arată trupele ucrainene în cel puţin un sat din estul zonei Luhansk, după ce au trecut din regiunea vecină Doneţk, scrie CNN.

    O fotografie arată o unitate ucraineană în jurul unui indicator rutier în satul Hrekivka, chiar în interiorul regiunii Luhansk.

    Este pentru prima dată de la începutul conflictului când trupele ucrainene au avansat în Luhansk.

    Întreaga regiune Luhansk este revendicată ca teritoriu rusesc de către Kremlin, în urma anexării sale forţate. Dar în ultimele zile, forţele ucrainene s-au apropiat de regiune din mai multe direcţii, bazându-se pe ofensivele lor de succes din Harkov şi Doneţk.

    De asemenea, un videoclip din reţelele de socializare a arătat trupe ucrainene în oraşul Terny din regiunea Doneţk, la aproximativ 20 de kilometri de oraşul Kreminna din Luhansk, care, potrivit analiştilor, este o linie defensivă critică pentru ruşi, acum că au pierdut teren atât în regiunile Doneţk, cât şi în Harkov.

    Avansurile ucrainene în nord-est au loc la câteva zile după aşa-numitele referendumuri organizate de autorităţile locale pro-ruse care au dus la anexarea de către Moscova a zonelor Doneţk şi Luhansk, precum şi a unei mari părţi din Zaporojie şi Herson. De când măsurile de anexare au fost aprobate vinerea trecută de preşedintele rus Vladimir Putin, forţele ruse au pierdut sute de kilometri pătraţi de teritoriu în Doneţk şi Herson.

  • Sursă britanică: armata ucraineană se apropie de graniţele regiunii Luhansk

    Armata ucraineană se apropie de graniţele regiunii Luhansk, afirmă oficiali din Marea Britanie, citaţi de Reuters. Militarii ruşi care se retrag plantează mine, avertizează specialiştii.

    Forţele armate ucrainene au avansat până la 20 kilometri dincolo de râul Oskil, în nord-estul regiunii Harkov, în zona de apărare a Rusiei, spre oraşul Svatove din regiunea Luhansk, au anunţat miercuri oficiali din Marea Britanie.

    „Din punct de vedere politic, este foarte probabil ca liderii ruşi să fie îngrijoraţi de faptul că unităţi ucrainene se apropie acum de graniţele regiunii Luhansk, pe care Rusia a pretins că a anexat-o oficial vinerea trecută”, a explicat Ministerul britanic al Apărării într-un buletin de informaţii.

    Ucrainenii ar putea ataca drumul Svatove-Kremina din regiunea Luhansk. În paralel, armata câştigă teren şi în Herson, dar militarii trebuie să fie atenţi la capcanele lăsate de ruşi.

    Trupele ruseşti lasă mine în satele din sudul Ucrainei în timp ce se retrag pe malul vestic al râului Nipru, a anunţat miercuri armata ucraineană.

    „Părăsind aşezările din regiunea Herson, inamicul minează instalaţiile de infrastructură şi casele private, interzicând orice mişcare a locuitorilor locali”, a anunţat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei.

  • Marea Britanie susţine că Rusia a ordonat retragerea trupelor din regiunea Harkov

    Ministerul britanic al apărării a declarat luni că Rusia a ordonat o probabilă retragere a trupelor sale din întreaga regiune Harkov, la vest de râul Oskil, scrie Reuters.

    Ministerul Apărării din Marea Britanie a declarat într-o actualizare periodică că Ucraina a recucerit un teritoriu de cel puţin două ori mai mare decât Londra.

    Marea Britanie a declarat într-un tweet că „Succesele rapide ale Ucrainei au implicaţii semnificative asupra designului operaţional general al Rusiei”.

  • Armata ucraineană afirmă că a străpuns prima linie de apărare a Rusiei în Herson

    Armata ucraineană afirmă că a străpuns prima linie de apărare a Rusiei în regiunea ocupată Herson, conform BBC.

    Această ofensivă pare să facă parte dintr-o contraofensivă mult aşteptată, lansată de Kiev în încercarea de a recuceri sudul ţării.

    Aceasta urmează după săptămâni de atacuri ucrainene menite să taie principalele rute de aprovizionare ale forţelor ruse.

    Armata rusă susţine că trupele ucrainene au suferit “pierderi grele” în timpul unei tentative de atac eşuate.

    Afirmaţiile atât ale Ucrainei, cât şi ale Rusiei nu au fost verificate în mod independent.

    Herson a devenit primul mare oraş ucrainean care a căzut în mâinile Rusiei după ce trupele au avansat în oraş dinspre Peninsula Crimeea în primele zile ale războiului.

    La începutul zilei de luni, grupul operaţional ucrainean Kakhovka din sud a declarat că un regiment al forţelor susţinute de Rusia şi-a părăsit poziţiile din regiunea Herson. Acesta a adăugat că paraşutiştii ruşi care asigurau sprijinul au fugit de pe câmpul de luptă.

    Oleksiy Arestovych, consilier al şefului de birou al preşedintelui Volodymyr Zelensky, a declarat ulterior, de asemenea, că forţele armate ucrainene “au străpuns linia frontului în mai multe locuri”.

    Între timp, martori oculari au raportat că au auzit mai multe explozii în oraşele Herson şi Nova Kakhovka, la aproximativ 55 km nord-est de capitala regională. Punctele cheie de trecere peste râul Dnipro din cele două localităţi au fost vizate în mod repetat de armata ucraineană în ultimele săptămâni.

    Agenţia de ştiri rusă de stat Ria Novosti a relatat că Nova Kakhovka a rămas peste noapte fără electricitate şi fără alimentare cu apă.

    În discursul său video de noapte târziu, preşedintele Zelenski a emis un avertisment dur pentru forţele ruseşti: “Dacă vor să supravieţuiască, este timpul ca soldaţii ruşi să fugă. Să plece acasă”.

    Zelenski şi alţi oficiali ucraineni de rang înalt au păstrat tăcerea cu privire la detaliile contraofensivei raportate, îndemnându-i pe ucraineni să aibă răbdare.

    Ca răspuns la afirmaţiile ucrainene, Ministerul rus al Apărării a declarat că trupele ucrainene au încercat o ofensivă în regiunile Herson şi Mykolaiv, învecinate.

    Ministerul este citat de agenţiile de ştiri de stat ruseşti, care afirmă că această operaţiune a eşuat şi că trupele ucrainene au “suferit pierderi grele”.

    Oficialii de la Kiev susţin că au folosit sisteme de rachete Himars furnizate de SUA pentru a distruge trei poduri care traversează râul Nipru. Comandamentul militar din sud a declarat, de asemenea, că a distrus poduri de pontoane ruseşti improvizate peste râu.

    Potrivit unor surse militare occidentale, loviturile Kievului fac parte dintr-un efort de a izola trupele ruse de pe malul vestic al râului, cu scopul final de a recuceri întreaga regiune Herson.

    Moscova s-a bazat pe aceste poduri pentru a-şi reaproviziona trupele.

  • Preţul de referinţă al energiei din Europa a depăşit 1.000 de euro pentru prima dată în istorie

    Preţul energiei germane pentru anul 2023, punctul de referinţă european, a depăşit 1.000 de euro (993 de dolari) pentru prima dată în istorie pe măsură ce criza energetică din regiune se intensifică, a raportat Bloomberg.

    Mişcarea vine după ce vinerea trecută preţurile din Germania şi Franţa au crescut cu peste 25%, deoarece Rusia restrânge furnizarea de gaze naturale. De asemenea, Franţa suferă de o scădere a producţiei de energie nucleară.

    Preţul energiei germane pentru 2023 a crescut cu până la 6,6%, ajungând la 1.050 de euro pe megawat-oră, la ora 10:19 la Berlin.

    Contractul echivalent francez a crescut vineri, de asemenea, peste nivelul de 1.000 de euro.

     

  • Inflaţia loveşte cu forţă în Europa de Est: maghiarii se vaită că au cele mai mari scumpiri ale alimentelor din regiune, iar preţurile în creştere continuă îi gonesc pe polonezi din magazine

    În Ungaria, presa a început să a­tragă atenţia că maghiarii se confrun­tă cu cele mai mari scum­piri din Uniunea Europeană, mai ales la mâncare. Aceasta cu toate că guvernul se laudă că gospodările şi şoferii au cea mai ieftină energie, benzină şi motorină din Uniune, ceea ce nimeni nu tăgă­duieşte.

    În Polonia, inflaţia se vede în ma­gazine: consumatorii au început să le ocolească şi şi-au diminuat cumpărătu­rile. Bulgaria, cu cea mai săracă eco­nomie din UE, s-a pricopsit şi cu cea mai puternică inflaţie din regiune, de peste 15% în luna mai, dacă este cal­culată în funcţie de standardele naţio­nale. Acolo şochează, printre altele, preţurile fructelor şi legumelor. Gu­vernul, intrat în criză politică, a avertizat că grâul se va scumpi şi mai mult. Unele afaceri agricole sunt în colaps.

    Dacă băncile centrale ale Poloniei, Ungariei, României şi Cehiei, princi­pa­lele economii est-europene, pot opune inflaţiei dobânzi de politică monetară mai mari, adică pot scumpi creditarea, banca naţională a Bulgariei are în acest sens mâinile legate deoarece leva, mo­neda naţională, este ancorată de euro în vederea adoptării în următori ani a monedei unice europene. În Ungaria şi Polonia, persistenţa scumpirilor îi face pe unii analişti să vadă noi şi noi majorări de dobânzi.

    Daily News Hungary scrie că au apărut motive bune pentru maghiari să creadă că pâinea va deveni în curând un aliment de lux. Pâinea se scumpea deja de anul trecut, dar în luna mai acest produs era cu aproape 40% mai scump decât acum un an.

    O creştere asemă­nă­toare de preţ a fost ob­servată şi în Bulgaria, potrivit datelor Eurostat. Blikk.hu scrie că o astfel de scumpire nu poate fi ex­plicată doar prin efectele răz­boiului dintre Rusia şi Ucraina. Însă era de aşteptat, poate nu la o ase­menea amploare, deoarece în ianuarie companiile de morărit au anunţat creş­teri de preţuri pentru făină de 10-15%.

    În luna mai s-au majorat semni­ficativ, cu 30%, şi preţurile ouălor, brân­zei şi untului. În Bulgaria, brânza este cu 35% mai scumpă. Pe de altă parte, Ungaria se poate lăuda cu cea mai mică scumpire a cărnii de porc, dar acest lucru s-ar putea datora faptului că guvernul a în­gheţat preţul picioare­lor de porc. Mfor.hu a observant că până şi cea mai mică creştere de preţuri la alimente din regiune este mai mare de 10%.

    Analiştii atrag de mult timp atenţia că Ungaria va fi lovită de valuri de scumpiri deoarece guvernul a plafonat sau în­gheţat preţurile unor alimente de bază, ale energiei, gazelor şi carburanţilor doar pentru gospodării şi consumatorul de rând. Companiile nu sunt ajutate şi de aceea transformă costurile mai mari în preţuri mai mari.

    În Polonia, un sondaj publicat de ziarul Rzeczpospolita arată că gospo­dăriile au început să-şi reducă cheltuie­lile ca răspuns la inflaţia ridicată, la situaţia economică mai dificilă şi la creşterea ratelor la credite. Primele tă­iate sunt cheltuielile cu cultura şi di­vertismentul. Cu alte cuvinte, oamenii nu se mai duc la cinema sau la teatru.

    40% dintre participanţi au spus că din cauza carburanţilor mai scumpi folosesc mai puţin maşinile. O treime au declarat că cumpără mai puţină mân­care. Sondajul a găsit şi că inflaţia îi loveşte cel mai dur pe cei cu venituri mai mici.

    „Cei mai mulţi se tem de ceea ce văd: de un an şi jumătate preţurile cresc, mai rapid în fiecare lună“, spune Witold M. Orlowski, profesor de finanţe la Universitatea din Vistula.

    „Guvernatorul băncii centrale îţi poate spune că nu există inflaţie, premierul te poate asigura că nu trebuie să-ţi faci griji, dar oamenii au ochi şi sunt şocaţi de, spre exemplu, cât de mult au crescut ratele la credite. Ei mai ştiu şi că va veni momentul în care salariile nu vor putea ţine pasul cu preţurile.“

    The Warsaw Voice scrie că inflaţia puternică îi ţine pe polonezi departe de magazine. În mai au scăzut vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată, ceea ce arată o încetinire a consumului, unul din motoarele de creştere economică. Deocamdată, cererea îşi trage energia din cheltuielile refugiaţilor ucraineni. Vânzările de retail, dacă sunt ajustate sezonier, au crescut cu doar 0,6% faţă de nivelul din aprilie, când au scăzut cu 0,8%. Analiştii cred că traiectoria descendentă va continua în următoarele luni, vânzările de retail urmând să stagneze în ultimul trimestru şi chiar să scadă în primele luni ale anului viitor. În Bulgaria, producători locali de fructe şi legume se plâng că costurile de producţie, mai ales cele cu forţa de muncă sezonieră, cresc, dar ei sunt nevoiţi să-şi vândă marfa foarte ieftin. De aceea, numărul de falimente din industrie creşte. Novinite dă exemplul livezilor de cireşe. Cu toate acestea, în pieţe cumpărători se plâng de preţurile prea mari. Unii spun că de vină ar fi speculatorii, alţii arată spre importuri.

  • Un nou accelerator pentru start-up-uri: Commons Accel lansează în parteneriat ADRVEST un program pentru proiectele aflate la început de dum în regiunea de vest

    Institutul de Excelenţă în Antreprenoriat, care a dezvoltat în ultimii ani diverse proiecte de educaţie antreprenorială, evenimente, hackathoane si acceleratoare, printre care cel mai cunoscut fiind Commons Accel, a demarează un nou proiect antreprenorial în parteneriat cu Agenţia de dezvoltare regională Vest, numit  ”ADRVEST Accel by IdEA”.

    Acest proiect, creat pentru Agenţia de dezvoltare regională Vest, îşi propune să contribuie la dezvoltarea regiunii prin pregătirea antreprenorilor în cadrul unui program de accelerare modern şi dinamic cu un design de învăţare personalizat alături de mentorii, experţii, investitorii şi echipa IdEA susţinuţi şi de resurse şi experţi locali.

    ”Am pornit de la nevoia investitorilor de a găsi start-up-uri în care să poată investi cu succes precum şi de la problema lipsei finanţării pentru start-up-uri. Trebuia ca cineva să construiască o punte între aceste două lumi care nu pot funcţiona separat. Asta înseamnă un accelerator: să pregăteşti start-up-urile astfel încât să ştie să execute un business şi să gestioneze eficient banii investitorilor. Este piesa de legătură dintre oameni şi capital fără de care rata de succes oricum mică a unui start-up se duce spre zero. Este adevărat că în ultimii 10 ani am pregătit mii de antreprenori, însă potenţialul României este să producă zeci de mii de antreprenori, pe an! Misiunea pe care ne-am propus-o, să oferim educaţie antreprenorială tuturor tinerilor din România, nu poate reuşi fără un program scalabil şi replicabil, iar un parteneriat cum ar fi cel cu ADRVEST nu poate decât să ne ajute să replicăm impactul pe care îl avem în ecosistem şi în zona de vest”, a declarat Matei Dumitrescu, fondatorul Commons Accel si IdEA.

    Deschiderea programului va avea loc în septembrie 2022 cu un minim de 20 de participanţi din judeţele Timişoara, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, care vor fi pregătiţi pe parcursul a trei luni în cadrul a câte trei module încărcate cu activităţi, worshopuri, prezentări şi sesiuni de lucru pe temele esenţiale ale antreprenoriatului.

    ”Am aflat de Commons Accel încă de anul trecut şi i-am urmărit şi apreciat în mod deosebit activitatea şi realizările. Apreciem şi deschiderea cu care fondatorul acestui program a răspuns invitaţiei noastre şi a venit luna trecută în Timişoara unde am început discuţiile referitoare la viitoarea noastră colaborare. Dorim să replicăm experienţa acestui program şi să ajutăm antreprenorii din regiunea de dezvoltare Vest să îşi construiască afacerile pe baze solide şi să înveţe cum să opereze un business modern şi eficient, precum şi cum să aibă acces la finanţare”, a spus Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest Timişoara.

     

     

  • Câţi bani cheltuie un român lunar pe alimente. Este cel mai scump coş de cumpărături din regiune, cu 25% peste cel din Cehia, unde salariul mediu e dublu

    Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-şi cumpăra alimente, de la pâine la carne şi de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia şi cu 55% peste cea din Ungaria.

    ♦ Valoarea coşului de cumpărături poate fi influenţată de mai mulţi factori, principalii fiind preţurile şi cantităţile achiziţionate ♦ Analiza ZF nu ţine cont de cantităţile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate ♦ Un român cheltuie lunar pe mâncare mai mult decât un ceh sau un ungur, deşi are salariul mediu net lunar mai mic decât aceştia l Totodată, este cunoscut faptul că în România fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, aşa că oamenii cumpără mai mult decât consumă şi apoi aruncă.

    Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-şi cumpăra alimente, de la pâine la carne şi de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia şi cu 55% peste cea din Ungaria. Cel mai „ieftin“ coş de cumpărături în supermarket este întâlnit în Bulgaria, care este de altfel şi cea mai săracă ţară din UE, urmată de România pe penultimul loc în clasament. Un locuitor al ţării vecine de la sud de Dunăre cheltuie în medie lunar doar 82 de euro pentru a-şi asigura necesarul de mâncare, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare Euromonitor. Cifrele sunt aferente anului 2020, cel mai recent an pentru care există date. Ele sunt în continuare relevante dat fiind că ilustrează o situaţie regională şi pun România în perspectivă.

    Este adevărat că inflaţia este astăzi una dintre principalele probleme locale şi globale deopotrivă, însă acest fenomen s-a acutizat în special în 2022, când antreprenorii şi executivii din retail şi FMCG spun că preţurile au crescut la raft şi cu 10%. La nivelul lui 2021 însă, preţurile nu au fost cu mult diferite de cele din anul anterior, astfel că valoarea coşului de cumpărături nu trebuie să difere foarte mult de datele Euromonitor. La finalul acestui an însă, situaţia ar putea arăta diferit, dat fiind că deşi inflaţia este de aşteptat să se tempereze, ea nu se va mai întoarce prea curând la nivelurile „cuminţi“ de circa 2%.

    Astfel, datele pe 2022 ar putea să arate un coş mai scump faţă de nivelul de 146 de euro prezentat de ZF, însă nu neapărat. Valoarea coşului poate fi influenţată de mai mulţi factori, principalii fiind preţurile şi cantităţile achiziţionate. Analiza ZF nu ţine cont de cantităţile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate.

    În condiţiile în care preţurile cresc puternic, dar bugetele de cumpărături nu ţin pasul cu aceste majorări, comportamentul de consum se schimbă. Astfel, oamenii fie cumpără mai puţin (ca număr de bucăţi), fie cumpără mai ieftin, aşa că la final suma nu se schimbă prea mult. Asemenea modificări ale comportamentului de consum sunt deja vizibile, spun oficialii din industrie.

    Această situaţie poate avea însă şi un impact pozitiv, şi anume reducerea risipei alimentare. Este cunoscut faptul că, pe plan local, fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, aşa că oamenii cumpără mai mult decât consumă şi apoi aruncă.

    Antreprenorul Feliciu Paraschiv, proprietarul unuia dintre cele mai puternice lanţuri locale de supermarketuri, Paco, pune obiceiul oamenilor de a cumpăra în exces în special produse alimentare pe seama penuriei de dinainte de 1989, dar şi pe promovările agresive făcute de departamentele de vânzări ale companiilor, care vor să introducă în piaţă produse noi şi să atragă cumpărători.

    Spre exemplu, o familie ajunge să arunce 16 kilograme de alimente în perioada sărbătorilor, când cumpărăturile pentru mesele de acasă sunt mai consistente, conform datelor retailerului Cora România. Cantitatea e dublă faţă de cea din lunile obişnuite, când oricum se aruncă mult.

    „Odată cu creşterea preţurilor, consumatorii nu vor mai face suprastocuri, chiar dacă iniţial aceasta este tendinţa“, a spus recent Marinel Iacob, director de calitate al producătorului de carne de pui Agricola Internaţional din Bacău.

    Chiar şi aşa, un român cheltuie mult pe mâncare lunar, deşi salariul său e mai mic decât al unui ceh sau al unui ungur. Chiar dacă majorările de preţuri vor schimba comportamentul de consum, această discrepanţă regională dintre suma cheltuită pe mâncare – care este o necesitate – şi salariu rămâne.

    Un executiv din comerţul modern explica anterior situaţia spunând că în România preţurile sunt aliniate la UE, pe când salariile nu. Faptul că un consumator local cheltuie pe produse de bază o bună parte din încasări face ca lui să nu îi mai rămână prea mult pentru alte activităţi sau produse, de la educaţie la haine şi de la sănatate la recreere.

    Din totalul sumei lăsate la casele de marcat ale supermarketurilor şi hipermarketurilor pe mâncare, cea mai mare parte merge, în cazul românilor, către carne (circa 33% din total). Apoi, se află la egalitate pâinea şi produsele de panificaţie, legumele şi lactatele (inclusiv ouă), fiecare „mâncând“ 15-16% din buget.

  • Iohannis: Este necesară o prezenţă militară sporită NATO în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre

    Este necesară o prezenţă militară sporită aliată în România şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns cu caracter strict defensiv la agresiunea Rusiei, a spus Klaus Iohannis în declaraţia comună de presă susţinută alături de omologul polonez, Andrzej Duda.

    „România şi Polonia sunt state cu poziţii geostrategice foarte relevante pe Flancul Estic al NATO. Împreună, reprezentăm o forţă care contează – în regiune şi în Alianţa Nord-Atlantică. Suntem iniţiatorii unor formate regionale importante, precum Bucureşti 9, format esenţial pentru coordonarea transatlantică şi pentru coagularea poziţiei Aliate pe temele majore legate de securitatea euroatlantică. Am convenit cu Preşedintele Duda ca România şi Polonia să-şi intensifice cooperarea deosebit de substanţială pe linie de securitate. I-am mulţumit Preşedintelui Duda pentru contribuţia Poloniei la structurile NATO de pe teritoriul României, inclusiv cu militari polonezi pe teren, prezenţi încă din 2017, şi l-am asigurat că România va continua contribuţia sa la Grupul de Luptă NATO şi la celelalte structuri aliate aflate pe teritoriul polonez”, spune Klaus Iohannis.

    El reiterează tema potrivit căreia este nevoie, urgent, de o consolidare consistentă şi echilibrată a Flancului Estic, de o Prezenţă Înaintată unitară şi întărită.

    „Este necesară o prezenţă militară sporită aliată în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns cu caracter strict defensiv la agresiunea Rusiei. Un exemplu clar şi necesar în acest sens îl reprezintă crearea cât mai rapidă a unui Grup de Luptă NATO în România. Trebuie să luăm măsuri imediate, cu efecte pe termen lung şi voi susţine acest lucru şi la Summitul NATO care va avea loc acum, joi, la Bruxelles. Dorim, împreună cu Polonia, reafirmarea clară a sarcinii prioritare fundamentale a NATO – apărarea colectivă. Vizita Preşedintelui Biden în Europa şi participarea sa la Summitul aliat de peste două zile transmite, o dată în plus, un mesaj puternic al unităţii şi solidarităţii aliate, dar şi al susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru securitatea noastră. Împreună cu Preşedintele Duda am abordat şi priorităţile noastre comune în relaţia transatlantică, în special în actualul context”, adaugă şeful statului român.

    El precizează că a decis , împreună cu preşedintele Duda, organizarea la Bucureşti a unui Summit al Formatului B9 la Cotroceni.

    „Ne vom reuni astfel cu două săptămâni înainte de Summitul aliat pentru a ne coordona poziţiile în ceea ce priveşte consolidarea substanţială a Flancului Estic. Am discutat şi despre criza umanitară profundă generată de agresiunea Federaţiei Ruse, care trebuie să înceteze imediat. România continuă să desfăşoare acţiuni complexe în sprijinul refugiaţilor din Ucraina. În acest sens, am avut un schimb de opinii şi de bune practici cu Preşedintele Poloniei în ceea ce priveşte măsurile implementate de fiecare stat pentru gestionarea valului de refugiaţi. Am evidenţiat şi operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea asistenţei pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova. De asemenea, am discutat despre rolul şi responsabilităţile pe care România şi Polonia le au în regiune. În acest context, am reconfirmat susţinerea fermă şi deplină a României pentru Republica Moldova, precum şi pentru suveranitatea şi integritatea sa teritorială. Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid şi coordonat, financiar şi logistic, din partea Uniunii Europene şi a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică”, menţionează Iohannis.

    Potrivit acestuia, România şi Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în Uniunea Europeană.

    „În plan bilateral, ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate să fie dublate de o cooperare economică robustă şi fructuoasă. Sunt convins că vom reuşi să creştem volumul schimburilor comerciale şi al investiţiilor reciproce, inclusiv în domenii de cooperare strategică. Am discutat şi despre proiectele strategice de interconectare regională de interes atât pentru România, cât şi pentru Polonia. Mă refer aici la proiectele Rail2Sea şi ViaCarpathia, deosebit de importante din punct de vedere economic şi pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic. România şi Polonia vor continua să coopereze îndeaproape pentru identificarea de modalităţi concrete pentru realizarea acestor proiecte. În final, doresc să reafirm convingerea că România şi Polonia, unite de un parteneriat şi o prietenie trainice, vor continua acţiunea lor hotărâtă pentru a face ca libertatea, dreptul popoarelor de a-şi decide singure soarta, pacea şi securitatea să rămână reperele prezentului nostru”, conchide Iohannis, în declaraţia comună de presă susţinută alături de omologul polonez, Andrzej Duda.