Companiile româneşti care o duc bine trăiesc din comenzile multinaţionalelor, care sunt principalii clienţi – Aramis Baia Mare, cel mai mare producător de mobilă din România şi cel mai mare exportator român, are ca principal şi unic client Ikea; dacă pică acest contract, pică exporturi de 250 de milioane de euro – sau din comerţ şi retail, dacă au avut şansa să se poziţioneze bine.
Dan Sărmăsan, preşedintele consiliului de administraţie al producătorului de mezeluri Agra’s din Alba Iulia, a spus la conferinţa ZF „România, 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business”: „Acum 18 ani era o avalanşă de forţă de muncă, însă era o şansă mică de a accesa capital, nu era ofertă pentru a face business. Primul credit pe care l-am luat, cu 120% dobândă, a fost în anul 2000. Atunci, la fiecare sfârşit de săptămână, stăteau la poarta fabricii 50-60 de oameni ca să-şi găsească un loc de muncă. Acum avalanşa de capital este uriaşă, întinzi mâna şi ai luat banii, important e să ştii ce să faci cu ei, să ştii să-i investeşti şi să ai în spate oameni care să te susţină. Fără o echipă bună, nu faci faţă.”
Ce ironie! Înainte aveai oameni, dar nu aveai capital, deci businessul mergea greu, acum ai capital, dar nu ai oameni. Foarte mulţi antreprenori români care au reuşit să aibă succes cu firma şi brandul lor până acum fac paşi laterali şi îşi investesc surplusul de capital în businessuri mai simple, de active imobiliare sau financiare. Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, este investitor în imobiliare, face blocuri alături de alţi parteneri.
Fraţii Pavăl, cei care au reuşit să facă din Dedeman un business de 1,2 miliarde de euro pe an, cu un profit de peste 200 de milioane de euro, îşi investesc banii cumpărând birouri (pe complexul The Bridge din Capitală au dat în jur de 160 de milioane de euro) sau pe bursă, fiind unii dintre cei mai mari investitori români.
Niciunul dintre ei, care au linii deschise de credit la orice oră, nu s-a dus peste hotare.
Faptul că piaţa este plină de bani, faptul că nu sunt proiecte de investiţii suficiente se vede şi în raportul dintre creditele bancare şi depozitele bancare, raport care a ajuns undeva la 80%. În perioada de boom economic, raportul era de 120%, ceea ce arăta că România atrăgea capital. În acest moment, prin acest raport subunitar, România are un excedent de economisire, care nu-şi găseşte contrapartida în business.
Afacerile care încep acum sau cele care sunt mici şi mijlocii trăiesc din banii acţionarilor şi din banii furnizorilor, adică din cei mai scumpi bani. Asta arată că foarte mulţi nu au o idee clară de business, că nu ar şti ce să facă cu banii, dacă i-ar avea.
Multe companii şi mulţi antreprenori încep să simtă că în România au ajuns la o limită, că piaţa a atins un nivel de unde este mai greu să creşti, iar viitorul înseamnă fie stagnare, fie vânzarea businessului, fie ieşirea pe pieţele externe, dar unde nu au expertiză şi nici dorinţă.
Polonezii şi ungurii au ieşit din piaţa proprie şi au venit la noi, reuşind astfel să-şi menţină ritmul de creştere a businessului. Cei care vor să iasă din corporaţii şi să devină antreprenori au în faţa ochilor businessuri mici, ceea ce până la urmă nu este rău, pentru că toţi au pornit de undeva, de la un nivel mic. Problema este că mulţi nu vor să devină mari, pentru că asta înseamnă bătaie de cap, înseamnă să te zbaţi, să găseşti oameni, să găseşti pieţe, să-ţi asumi riscuri. Şi nu toată lumea vrea acest calvar.
Ironia istoriei: atunci când dobânzile erau mari, toţi patronii, toţi antreprenorii români voiau să facă business, voiau să crească, voiau să fie în piaţă; acum, când dobânzile sunt mici şi liniile de finanţare stau la uşă, nimeni nu prea mai are chef să-şi asume noi riscuri.
Şi pentru că nu ar şti ce să facă cu banii.
Într-un clasament al celor mai profitabile sectoare din Europa de Sud-Est, pe primul loc se află industria chimică, cu o marjă de profit de 20%, industria cauciucului cu 13%, industria farma cu 10%, telecomunicaţiile cu 7% sau industria de petrol şi gaze naturale cu 6%. Dacă ne uităm la acest top, SEE 100, vedem că primele cinci domenii, ca marjă de profit, nu sunt extrem de apetisante pentru marea majoritate a antreprenorilor.
În aceste domenii, îţi trebuie mult mai mult decât să faci prăjituri sau să trimiţi felicitări.
Tag: recuperare
-
Bani sunt, dar ce să facem cu ei, unde să-i investim?
-
Ce afacere de milioane pregăteşte Simona Halep in Bucureşti
Cu un castig de aproximativ 27 de milioane de dolari doar din tenis, romanca de pe primul loc WTA are planuri marete pe piata imobiliarelor din Romania.
Potrivit Telekomsport.ro, Simona a decis, de curand, impreuna cu familia ei, sa investeasca o buna parte din castiguri in zona imobiliarelor. Dupa ce a achizitionat hoteluri in Brasov si in zona de nord a statiunii Mamaia, Simona a investit de curand intr-o locuinta proprie intr-una dintre cele mai scumpe zone din Romania, iar planurile constantencei nu se opresc aici.
Recent, Simona a achizitionat un teren in Bucuresti pe care intentioneaza sa ridice un bloc de locuinte. “Investitiile in zona imobiliarelor sunt cele mai rentabile, iar de acest lucru s-a convins si Simona. Probabil ca este o zona in care va investi destul de mult si de acum inainte”, a precizat sursa Telekomsport.ro.
-
Marea Britanie, avertizată de Comisia Europeană, pentru recuperarea a 2,7 miliarde de euro
Primul avertisment a fost decis deja, dar va fi anunţat public luni, pentru a se evita suprapunerea cu summitul informal din Austria.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Oraşul din România care va reveni pe harta mondială a turismului, după investiţii masive
Ocna Mureş, oraş care a fost zeci de ani pe harta turistică a României prin Băile Sărate, revine în rândul staţiunilor balneare. Aici vor fi investiţi aproape şase milioane de euro în amenajarea unei baze de tratament şi agrement, cu centre de sănătate, recuperare şi bazine cu apă dulce şi sărată.Primarul oraşului Ocna Mureş, Silviu Vinţeler, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că lucrările la Băile Sărate vor începe în circa o săptămână.
”Avem o sare foarte benefică pentru tratamentele neurologice şi reumatice periferice. Vom folosi saramura din zona Ocna Mureş pentru Băile Sărate. Vor fi două bazine cu apă dulce, unul cu apă sărată, destul de mare, va fi saună umedă, saună uscată şi şase cabinete de tratament cu mai multe proceduri. Băile sunt gândite pentru 700 de oameni pe zi pe timp de vară şi 400 de oameni pe timp de iarnă. Este un parteneriat pe zece ani cu Consiliul Judeţean atât la construcţia băilor, cât şi la gestionarea de după. Se merge până la faza de declarare a staţiunii balneare şi promovarea pe viitor a acesteia. Saramura de la Ocna Mureş are cea mai mare puritate de sare, de 98%”, a spus Silviu Vinţeler.
Primăria Ocna Mureş a semnat, recent, contractul în valoare de 5,9 milioane de euro pentru revitalizarea ”Băilor Sărate”, banii fiind alocaţi de administraţia locală şi Consiliul Judeţean Alba, fiecare în procent de 50%. Licitaţia a fost câştigată de Asocierea S.C. TCI Contractor General S.A. (Cluj-Napoca) – S.C. Iasicon S.A. (Iaşi).
Investiţia presupune construirea unui complex turistic cu spaţii cu destinaţii multiple, printre care bază de agrement, sală de fitness, restaurant, săli de tratament terapeutice, recuperare medicală, înfrumuseţare şi sănătate, magazin de echipamente şi produse balneare şi cosmetice, piscină, locuri de joacă pentru copii.
De asemenea, obiectivul va avea o bază proprie de cură balneară, cu piscină de tratament, săli de consultaţii medicale şi masaj, dar şi spaţii pentru practicarea de activităţi sportive cu piscine exterioare, saune şi săli de gimnastică.
-
Ce program au instituţiile, Poşta şi băncile pe 15 august şi în minivacanţa de Sf. Maria
Registrul Auto Român (RAR) anunţă că, urmare a Hotărârii Guvernului nr. 595/02.08.2018, privind stabilirea zilelor de 16 şi 17 august 2018 ca zile libere, programul în toate reprezentanţele RAR din ţară va fi modificat astfel:
– ziua de 16 august 2018 va fi recuperată de angajaţii RAR prin prelungirea programului în perioada 20-24 august 2018, astfel: în zilele de 20, 21, 22, 23 august 2018 programul va fi de la 8.00 la 18.30, iar în ziua de 24 august 2018 programul va fi de la 8.00 la 14.30
– ziua de 17 august 2018 va fi recuperată de angajaţii RAR prin prelungirea programului în perioada 27-29 august 2018, astfel: în zilele de 27, 28, 29 august 2018 programul va fi de la 8.00 la 18.30.Compania Naţională Poşta Română informează că în ziua de miercuri, 15 August 2018, toate oficiile poştale din mediul urban şi rural vor fi închise. Joi, 16 august 2018 şi vineri, 17 august 2018, toate subunităţile poştale vor avea program normal de lucru, iar sâmbătă, 18 august 2018, vor avea program de lucru aferent zilei de sâmbătă. „Ca urmare a programului anunţat, este posibil ca trimiterile poştale prezentate în ziua de 14 august 2018 să înregistreze timpi mai mari de circulaţie”, precizează Poşta Română.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Aurul de la groapa de gunoi
Acest lucru este posibil datorită dezvoltării unei industrii destinate recuperării metalelor pe care le conţin asemenea dispozitive, cum ar fi aurul, argintul sau cuprul.
Printre companiile care folosesc metalele recuperate pentru confecţionarea unor bijuterii delicate – cercei, pandantive, lănţişoare sau brăţări – se numără Lylie’s din Marea Britanie ori Bayou with Love, a actriţei şi creatoarei americane Nikki Reed.
Aceasta din urmă s-a lansat în parteneriat cu gigantul Dell, care are propriul său program de reciclare de deşeuri electronice, de unde provin materialele folosite la realizarea bijuteriilor.
-
Romgaz anunţă că a dat în judecată 60 de foşti angajaţi din funcţii de conducere pentru a recupera sporuri acordate nejustificat în 2013 şi 2014, în valoarea de 9,1 mil.lei
”In cursul anului 2016, activitatea Romgaz a facut obiectul unui control al Curtii de Conturi a Romaniei – Camera de Conturi Sibiu, in urma controlului fiind emisa Decizia nr. 26/01.06.2016. Printre masurile dispuse de Curtea de Conturi prin Decizia nr. 26/2016 este prevazuta: “Identificarea platilor nejustificate reprezentand sporul acordat pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru, calcularea, stabilirea intinderii prejudiciului si recuperarea acestuia conform prevederilor legale”., se arată în comunicatul Romgaz semnat de directorul general Corin Emil Cindrea.Potrivit deciziei Curţii de Conturi, Romgaz a acordat persoanelor cu funcţii de conducere un spor pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru, fără ca acest timp să fie demonstrat prin documentele legale de evidenţă din care sa rezulte timpul efectiv lucrat peste programul normal de lucru.Valoarea abaterii pe eşantionul verificat de Curtea de Conturi în 2016 este de 9,1 milioane lei, din care 4,5 milioane lei sport pentru fucnţii de conducere acordat în 2013 şi 2,7 milioane lei pentru sporuri acordate în ianuarie-iulie 2014, plus 1,8 milioane lei sume incluse în salariu aferent sporului în perioada august-decembrie 2014. -
Probleme la sistemul de taxare RATB. Unii bucureştenii au plătit mai mult pentru o călătorie
“Sistemul Automat de Taxare (SAT) care asigură încasarea contravalorii călătoriilor în mijloacele de transport ale RATB prezintă unele probleme tehnice pe platforma online şi la validarea plăţii cu portofel electronic. Specialiştii care administrează SAT lucrează pentru identificarea cauzelor şi remedierea urgentă a situaţiei”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de RATB.
Concret, există posibilitatea ca bucureştenii, care folosesc mijlocul de transport în comun, să plătească mai mult pe o călătorie decât 1,3 lei cât costă în mod normal.
Potrivit sursei citate, controlorilor RATB li s-a comunicat să nu aplice amenzi în astfel de cazuri.
De asemenea, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a precizat că cei afectaţi de această problemă îşi pot recupera diferenţa dintre tariful de călătorie şi suma dedusă de sistemul de taxare, solicitând acest lucru prin e-mail la info@ratb.ro sau prin poştă.
-
O primărie de sector reîncepe ridicarea maşinilor parcate neregulamentar. La ce valoare se ridică taxa de recuperare
„Potrivit procedurii, activităţile de ridicare, transport şi depozitare vor fi făcute doar de personalul cu atribuţii în efectuarea acestor operaţiuni din cadrul Serviciului Administrativ şi numai în baza dispoziţiei de ridicare întocmite de către poliţişti locali ai Sectorului 3 sau de către poliţişti rutieri ai Brigăzii Rutiere Bucureşti”, se arată într-un comunicat remis, miercuri, de primăria Sectorului 3.
Eliberarea vehiculelor/remorcilor/rulotelor ridicate de pe partea carosabilă se va face de către personalul cu atribuţii în desfăşurarea acestor operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Locală.
„Personalul Serviciului Administrativ care efectuează operaţiunea de ridicare va fi însoţit obligatoriu pe toată perioada desfăşurării acesteia de agentul constatator din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Locală sau al Brigăzii Rutiere Bucureşti, după caz. Dispoziţia de ridicare se încheie în trei exemplare, dintre care primul rămâne la agentul constatator, iar celelate două la personalul Serviciului Administrativ”, se mai arată în comunicatul primăriei Sectorului 3.